DOMNULUI AMBROZIE IRINEU DARĂU, MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

                 DOMNULUI BOGDAN GRUIA IVAN, MINISTRUL ENERGIEI

                 DOMNULUI FLORIN-IONUȚ BARBU, MINISTRUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

                 DOMNULUI VALERIU ȘTEFAN ZGONEA,PREȘEDINTE AUTORITATEA NAȚIONALĂ pentru administrație și reglementare în telecomunicații (ancom)

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII:  ROMÂNIA ÎN PLINĂ CRIZĂ FĂRĂ CONTROL ASUPRA INDUSTRIILOR STRATEGICE.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Stimate Domnule Președinte ANCOM,

După decembrie 1989, România a intrat într-o prolifică epocă de privatizare.

Politicienii, pe parcursul anilor, au considerat că firmele românești nu pot performa decât în condițiile în care statul nu este acționar majoritar. În mod ironic, multe companii românești au fost vândute unor firme aparținând majoritar sau chiar integral altor state.

Astăzi, în condițiile unei crize la nivel mondial, produsă de războiul din Ucraina, mai nou completată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de multiplele decizii eronate ale Comisiei Europene (Pactul Verde, Directivele privitoare la migrație, Acordul MERCOSUR etc.), constatăm că situația securității României în domeniile energetic, alimentar, sanitar, al apărării, al telecomunicațiilor etc. este catastrofală.

Privind tabloul economiei românești încă funcționale, constatăm că o parte majoritară a acesteia aparține unor companii austriece, maghiare, germane, franceze. Mai nou, investitori în industrii strategice sunt oligarhi ucraineni, unii dintre ei acuzați de corupție în propria țară.

În mod evident, toți acești investitori străini reprezintă interesele lor și ale țărilor lor. Ca urmare, interesele românești, în mod special cele legate de ramurile strategice, nu sunt reprezentate.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Aveți un program de refacere a industriilor strategice românești, ținând seama de instabilitatea majoră și evident de lungă durată la nivel mondial?
2. Considerați că este necesară constituirea unui grup de lucru format din cei mai buni specialiști români care să elaboreze o strategie pentru refacerea industriilor strategice și pentru ca statul român, în momente dificile de criză, să poată controla activitatea acestora?
3. Considerați că este necesar un proiect românesc elaborat și agreat de toate partidele parlamentare în vederea reconstrucției industriilor strategice?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – ROMÂNIA ÎN PLINĂ CRIZĂ FĂRĂ CONTROL ASUPRA INDUSTRIILOR STRATEGICE appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării:  Măsurile privind identificarea produselor neconforme importate din țările Mercosur

            STIMATE DOMNULE  MINISTRU,

Semnarea de către România a acordului Mercosur a fost anunțată drept un mare succes și un element care va contribui la diversificarea piețelor de desfacere pentru produsele românești. Totuși, au existat și există voci critice care denunță acest acord și care spun că piața europeană și, implicit, cea românească vor fi invadate de produse, mai ales agricole, din țările sud-americane, lucru care va afecta producătorii autohtoni.

Recent, autoritățile bulgare au identificate un transport de floarea-soarelui venit din spațiul Mercosur care nu corespunde standardelor de calitate practicate în spațiul UE, fiind identificate pesticide si chimicale neacceptate în procesul de prelucrare.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

Care sunt masurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le implementează pentru ca piața românească și consumatorii români să fie protejați de bunuri și produse neconforme care pot ajunge în România din spațiul Mercosur?

The post Roman Marius Valentin – Interpelare – Măsurile privind identificarea produselor neconforme importate din țările Mercosur appeared first on AUR.

DOMNULUI LIVIU-IONUȚ MOȘTEANU, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

                DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, VICEPRIM MINISTRU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

                DOAMNEI OANA-SILVIA ȚOIU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

  DOMNULUI RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTITIEI

       DOMNULUI RADU-DINEL MIRUȚĂ,MINISTRUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

       DOMNULUI ALEXANDRU NAZARE, MINISTRUL FINANȚELOR

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CORPUL MALIGN INTRODUS DE PREȘEDINTELE ONG-ist NICUȘOR DAN ÎN „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA2025-2029 ”.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați domni viceprim-miniștri,

Stimați domni miniștri,

Stimate doamnă ministru,

Iată că domnul președinte Nicușor Dan a reușit să ne arate produsul muncii sale în timpul petrecut la Cotroceni din luna mai până în noiembrie. Acest produs se numește „Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2029”. Nu vom nega necesitatea și importanța existenței unui asemenea document care să stabilească liniile directoare de lucru pentru asigurarea securității naționale în toate domeniile, în această perioadă de incertitudini și pericole pe care umanitatea o traversează.

Nu voi face încă o analiză a acestui proiect, mă voi referi însă la o noutate absolută pe care veșnic surdul, adânc cugetătorul și prost vorbitorul nostru președinte o introduce în această strategie.

În timp ce presa, unii cetățeni și politicieni mai vigilenți au sărit ca arși, considerând că se reinstituie „protocoalele secrete” între justiție și serviciile de informații și că SRI se va juca din nou în „câmpul tactic” al anchetelor penale și al sălilor de judecată, luptând feroce cu vulnerabilitatea numită corupție, președintele introduce un element cu adevărat malign și anume „implicarea cetățeanului și a societății civile în realizarea securității naționale”.

Aparent am scăpat de „protocoalele secrete”, după cum se precizează la punctul 100 din faimoasa strategie. În realitate se reface triunghiul servicii–politică–justiție, fapt ce ar trebui să ne determine pe toți să urmărim cu maximă atenție modul în care instituțiile responsabile ale statului vor duce lupta – de altfel necesară – cu corupția.

Subiectul interpelării mele de astăzi este însă elementul nou și, repet, malign al introducerii colaborării între „societatea civilă” și serviciile de informații. Într-o societate democratică sănătoasă, cele două ar trebui să fie total separate. Societatea civilă ar trebui să militeze pentru drepturile individuale constituționale, să reacționeze la disfuncțiile statului și la deciziile autorităților care afectează interesul public, să respingă orice exces de putere. În cazul președintelui ONG-ist se propune însă o adevărată fraternizare între cele două elemente, natural contrare.

Cele mai cunoscute cazuri de colaborare între „societatea civilă” și serviciile secrete sunt cele ale rețelelor de ONG-uri construite în jurul NED (National Endowment for Democracy) și al USAID (Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională).

Printre atribuțiile dăruite de Nicușor Dan rețelei de propagandă civică se regăsesc „intensificarea combaterii corupției”, acțiunea asupra „nivelului scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate”, asupra radicalizării și consolidării „curentelor și mișcărilor extremiste, radical-populiste, anti-sistem și anti-democrație”, adică exact ca rețeaua USAID recent destructurată de administrația Trump, cu deosebirea că în cazul nostru acțiunea va fi concentrată doar în interiorul țării.

Ca urmare, ONG-urile nicușoriste vor executa o amplă acțiune de impunere a unei conduite sociale aliniate intereselor puterii de stat și de anihilare ori cenzurare a opiniilor și mișcărilor politice sau sociale care se opun liniei oficiale. Deci trebuie reprimat orice model alternativ de gândire și/sau acțiune și ni se propune să fim uniți, fără opinii diferite. Oponenții puterii vor deveni „dușmani ai poporului” și unelte ale „imperialiștilor”, precum în anii ’40–’50 ai secolului trecut.

Și mult-gânditorul nostru președinte nu se oprește aici. El dorește ca rețeaua de ONG-uri să aibă și rolul de „educare a societății” prin participarea la „implementarea de politici publice, de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri”. Cu romantismul său neomarxist vom putea ajunge, călătorind în timp, chiar în plină Revoluție Culturală a neuitatului Mao Zedong.

ONG-urile nicușoriste se vor naște deci chiar în sânul societății civile, în ele deghizându-se acțiunile de cenzură ale serviciilor de informații implementate în numele „războiului hibrid” dus împotriva unui dușman extern imperceptibil și a oricărei forme de democrație internă.

Ca urmare, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Veți permite ca această ingerință gravă, fundamentală în esența democrației să fie parte din „Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2029”?
2. Care va fi poziția dumneavoastră în CSAT, ținând seama de cei peste o mie de morți ai Revoluției din 1989 și de milioanele de români care au luptat în stradă, cu brațul armat al unui regim dictatorial, pentru a trăi, după 45 de ani de oprimare, într-o reală democrație europeană?
3. Cum caracterizați o democrație în care opiniile contrare puterii nu sunt admise, fiind pedepsite și înfierate cu mânie proletară?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CORPUL MALIGN INTRODUS DE PREȘEDINTELE ONG-ist NICUȘOR DAN ÎN „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA2025-2029” appeared first on AUR.

„Am propus modificarea legislativă a Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care solicit prelungirea termenelor de închidere a minelor și termocentralelor pe cărbune până în 2031-2032, în locul calendarului actual care impune închiderea treptată până în 2025. Proiectul vizează menținerea temporară în funcțiune a grupurilor energetice de la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, până la momentul în care noile centrale pe gaze naturale și surse regenerabile vor fi finalizate.

Termenele actuale sunt nerealiste și pun în pericol securitatea energetică a României. Ne aflăm în fața unei veritabile tragedii pentru sectorul energetic și pentru toți românii care lucrează în acest domeniu și care depind, în mod direct, de minele și capacitățile de producție ce urmează a fi închise conform unui calendar rupt de realitate, impus de UE, împotriva românilor.

În timp ce Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, vorbește despre o victorie monumentală, evită să menționeze realitatea dureroasă: 3500 de angajați de la CEO și 1000 de la Minprest își vor pierde locurile de muncă. Cum poate fi numită victorie o producție de doar 990 MW, când, conform PNRR și OUG 108/2022, România ar fi trebuit deja să producă 1325 MW din grupurile pe gaze de la Ișalnița și Turceni – investiții care nici măcar nu au fost începute? Este o victorie ca o țară cu potențial energetic să continue să importe peste 3000 MW zilnic și să plătească cel mai mare preț la energie din Comisia Europeană?

Scoaterea din funcțiune a acestor capacități nu este doar o decizie economică, ci o problemă de securitate națională, cu implicații majore asupra stabilității sistemului energetic. România are responsabilitatea de a acționa în conformitate cu interesul național, de a prioritiza securitatea energetică. Menținerea în funcțiune a capacităților prevăzute de OUG 108/2022, pe un termen prorogat, nu contravine obiectivelor verzi ale Uniunii Europene, ci le sprijină prin garantarea unei tranziții energetice sigure, fără vulnerabilizarea sistemului național.

Energia nu este doar o resursă economică, ci o armă strategică și un garant al stabilității. Prin urmare, scoaterea din funcțiune a acestor capacități trebuie privită și tratată ca o problemă de securitate națională.

Solicit susținerea urgentă a acestui proiect legislativ pentru a preveni o criză energetică și socială iminentă”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.

The post Ionelia Priescu (deputat AUR): „Solicit prelungirea termenelor de închidere a minelor și termocentralelor pe cărbune” appeared first on AUR.

„România se îndreaptă către recesiune, iar singurele două preocupări ale acestui domn sunt angajarea useriștilor în companiile de stat. Până în acest moment, chiar din propriile sale declarații, rezultă că aproximativ 1.000 de membri USR și-au trimis CV-urile pentru posturi călduțe”, a declarat senatorul Niculina Stelea.

Potrivit acesteia, ministrul Miruță „se plimbă prin țară cu lavaliera la gât, asemenea unui reporter de investigație care pretinde că scoate la iveală neregulile sistemului”, însă în realitate nu acționează concret acolo unde există probleme grave.

„Se comportă ca un copil care a luat ‘NU’ în brațe’, pentru că altfel nu mișcă un deget. Dovadă stă faptul că directorul PSD-ist de la Salrom, responsabil pentru distrugerea Salinei Praid, este încă în funcție. La fel a asistat pasiv și la situația de la Romarm, unde s-a numit o conducere care îl nemulțumește. A semnalat nereguli la fabrica de pulberi de la Făgăraș, dar ce a făcut ca decident? Nimic”, a adăugat Niculina Stelea.

Senatorul AUR atrage atenția și asupra crizei din turism, generată de măsurile fiscale recente.

„Nici viitorul turismului românesc nu arată mai bine. Creșterea cotei de TVA la 21%, dublată de eliminarea voucherelor de vacanță și de înăsprirea criteriilor de acordare, va afecta o industrie în care lucrează aproximativ 500.000 de oameni.”

Senatorul AUR spune că Ministerul Economiei a devenit „cel mult o agenție guvernamentală”, lipsită de strategie și de măsuri concrete pentru protejarea economiei naționale.

„Este un minister care există doar ca să fie la număr, pentru ca useriștii să aibă sentimentul că fac ceva”, a conchis senatorul Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „România se îndreaptă spre recesiune, iar ministerul Economiei a devenit o sinecură pentru USR” appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripția electorală: Nr. 16, Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării – Situația de criză de la Uzina Automecanica Moreni și soarta celor peste 300 de salariați

 STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În ultimele zile, la Uzina Automecanica Moreni din județul Dâmbovița, s-a declanșat o stare de tensiune profundă, concretizată prin protestul salariaților care cer explicații și soluții urgente pentru viitorul lor profesional și pentru siguranța familiilor lor.

Societatea se află într-un blocaj fără precedent: lipsa contractelor și a comenzilor a condus la imposibilitatea achitării salariilor și a tichetelor de masă, ceea ce pune în pericol existența a peste 300 de oameni și a comunității locale care depinde de această uzină.

Situația este cu atât mai dramatică cu cât ne aflăm într-un context geopolitic extrem de sensibil, în care Uniunea Europeană alocă fonduri consistente pentru industria de apărare. Se constată că, deși au existat încercări de colaborări externe și inițiative de sprijin venite din partea altor unități din industria de apărare, acestea rămân insuficiente și nu pot acoperi nevoile reale ale uzinei. Mai grav, lipsa de implicare a conducerii în atragerea de contracte și comenzi pune în pericol însăși supraviețuirea acestei unități strategice.

          Domnule Ministru, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Economiei le are în vedere pentru sprijinirea Uzinei Automecanica Moreni și pentru asigurarea continuității activității acesteia?

2. Cum intenționează ministerul să faciliteze accesul uzinei la fondurile europene destinate industriei de apărare, având în vedere importanța strategică a acestui sector?

3. Ce acțiuni imediate se pot lua pentru garantarea plății salariilor și a drepturilor cuvenite celor peste 300 de angajați, pentru a evita escaladarea conflictului social?

4. Există o strategie clară la nivel național pentru repunerea pe linia de plutire a societăților aflate sub umbrela Romarm, care de ani buni se confruntă cu lipsa comenzilor și cu management deficitar?

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Situația de criză de la Uzina Automecanica Moreni și soarta celor peste 300 de salariați appeared first on AUR.

Domnule PRIM-MINISTRU,

Recent, au apărut probleme grave care trebuie rezolvate rapid, ele privind activitatea comercianților de pe litoralul românesc în legătură.
Este o chestiune urgentă care trebuie lămurită împreună cu ANPC și Ministerul Economiei. Urgența constă în faptul că ANPC desfășoară activități de control prin care acum, la începutul sezonului estival (și așa foarte scurt, de 2-3 luni) le interzic comercianților desfășurarea activităților (pentru care au fost autorizați până în prezent), în temeiul HG559/2001, un act normativ caduc, care nu mai este eficient din cauza modificării condițiilor inițiale pentru care acesta a fost adoptat, independent de voința celor a căror activitate o reglementează.
Este evident că aceștia pot acționa în instanță, dar până atunci, cu toții vor avea de pierdut: turiștii, localnicii, comercianții, dar și statul român.
Vă solicit să dispuneți măsuri urgente referitoare la îndreptarea acestei situații care pot consta fie în prorogarea aplicării măsurilor, concomitent cu actualizarea cadrului normativ incident, astfel încât pierderile să fie minimizate, fie anularea Hotărârii de Guvern menționate și emiterea uneia noi adaptate la realitatea socioeconomică a zonei. Consider că trebuie avut în vedere obligatoriu faptul că în stațiunile de pe litoral, există multe persoane care au domiciliul pe teritoriul administrativ al acestora, nevoile lor de asigurare a traiului zilnic reprezentând unul dintre motivele pentru care acești comercianți trebuie să existe și pe viitor.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Protecția Consumatorilor închide afaceri în Mamaia, la începutul sezonului estival, aplicând o Hotărâre de Guvern emisă acum aproape 25 de ani appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: Nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Situația relațiilor economice ale României cu Ucraina.

Stimați domnilor miniștri,

Pe pagina oficială de internet a Ambasadei României la Kiev există date învechite/neactualizate privind relațiile economice dintre țara noastră și Ucraina. Acestea vizează relațiile economice dintre cele două state în perioada 2010-2014.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos, în calitate de senator membru al Grupului de prietenie cu Ucraina, să-mi transmiteți:

1.Care a fost evoluţia schimburilor comerciale dintre România și Ucraina  în perioada 2015 – 2025, defalcat pe fiecare an al perioadei și pe fiecare capitol de schimburi (import, respectiv export), cuprinzând expersia absolută în bani, precum și expresia procentuală în raport cu fiecare an anterior, din care să rezulte soldul anual pozitiv sau negativ al relațiilor și expresia lui valorică. Am aprecia dacă aceste informații ar fi prezentate și în formă de tabel, nu doar narativ.

2. Care a fost, între 2015 și 2025, structura schimburilor comerciale bilaterale româno-ucrainene atât la capitolul exporturilor, cât și la cel al importurilor.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația relațiilor economice ale României cu Ucraina appeared first on AUR.

De către Domnul Senator: Ștefan Geamănu, membru al Comisiei pentru sănătate. din Senatul României                      

Circumscripția electorală: Nr. 43 Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României

Grupul Parlamentar: A.U.R.               

Obiectul Întrebării: Inundațiile au făcut ravagii în România, inclusiv distrugerea Salinei Praid din județul Harghita. Cu siguranță, Societatea Română a Sării (Salrom) se face vinovată de acest dezastru, prin neluarea unor măsuri concrete în timp util, încă din anul 2012!

Salina Praid, o exploatare de sare situată în județul Harghita, în bazinul Praid — denumit „Ținutul Sării” încă din secolul al XVIII-lea — a fost inundată, ceea ce a dus la închiderea salinei. Acest fapt a afectat grav comunitatea locală, dependentă aproape în totalitate de exploatarea sării, de turism și de activitățile comerciale din zona salinei, lăsând mii de oameni fără sursa lor principală de venit.

Acest dezastru național a generat indignare în rândul comunității, mai ales având în vedere că istoria Salinei Praid datează din epoca romană, iar zăcământul de sare este unul dintre cele mai mari din Europa. Localnicii și minerii au ieșit în stradă, cu lacrimi în ochi, pentru a protesta în fața porților minei. Cu toate acestea, în urma evenimentelor, doar directorul de dezvoltare al minei și-a dat demisia. Alte măsuri de destituire sau un control obiectiv al ministerului, cu sancționarea celor vinovați, nu au fost inițiate.

Administrația Națională „Apele Române” acuză public Salrom pentru acest dezastru, menționând că nu a realizat lucrările de betonare a malului pârâului Corund, deși se știa încă din 2012 că Salina Praid este în pericol de inundație. Salina se află în proprietatea și administrarea exclusivă a companiei de stat Salrom, responsabilă pentru investițiile și lucrările din perimetrul minier.

Minerii revoltați le-au arătat jurnaliștilor prezenți la Praid folia de impermeabilizare „fixată cu niște țăruși” — o improvizație făcută de ani de zile.

În data de 03.12.2012, Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Mureș – a avizat datele tehnice și condițiile pentru ca Salrom să înceapă lucrările de regularizare a pârâului Corund. Însă conducerea Salrom a întârziat luni de zile semnarea contractului, care ar fi putut preveni infiltrarea apei.

Închiderea celebrei saline aduce un gol imens în economia locală. O mare parte din aceasta se baza pe activitatea Salinei Praid. Proprietarii de pensiuni se plâng că numeroși turiști, care aveau deja rezervări, au început să le anuleze.

Ne întrebăm constant de ce toate guvernele din ultimii ani nu întreprind măsuri ferme pentru prevenirea falimentului marilor întreprinderi, al micilor întreprinzători și chiar al companiilor de stat?

Stimate domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Când veți demara un control pertinent și îl veți face public, în contextul în care Administrația Națională „Apele Române” acuză Salrom că nu a realizat lucrările de betonare a malului pârâului Corund, deși se știa încă din 2012 că Salina Praid este în pericol?
2. Când ne putem aștepta ca persoanele vinovate pentru acest dezastru să răspundă în fața justiției, având în vedere impactul grav asupra producției de sare, pierderile de locuri de muncă, afectarea afacerilor locale și distrugerea unui obiectiv turistic important? Ce măsuri concrete veți lua, în urma controlului, împotriva celor responsabili?

The post Ștefan Geamănu – Întrebare – Inundațiile au făcut ravagii în România, inclusiv distrugerea Salinei Praid din județul Harghita. Cu siguranță, Societatea Română a Sării (Salrom) se face vinovată de acest dezastru, prin neluarea unor măsuri concrete în timp util, încă din anul 2012! appeared first on AUR.

De către Doamna Senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR   

Obiectul întrebării: Clarificări suplimentare, privind valorificarea mineralelor rare naționale

Stimate Domnule Ministru,

          V-am adresat în luna aprilie o interpelare legată de finanțarea de către Comisia Europeană cu 615 milioane de euro a trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești – la Gorj, Hunedoara și Bihor. “Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii – vorbim aici de grafit, magneziu și cupru. Aceste materii prime, esențiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și în industria de apărare”, a declarat premierul Marcel Ciolacu la acea dată, alături de dumneavoastră.

          În contextul în care resursele minerale rare capătă o relevanță geopolitică tot mai mare, devine imperios să asigurăm o gestionare suverană și responsabilă a acestora pentru că au caracter strategic, deci trebuie valorificate în interes național, echilibrând atragerea de investiții cu menținerea controlului asupra patrimoniului natural al țării.

          În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări suplimentare: 

1.Care este mai exact legislația, precum și normele proprii care asigură accesul public la datele și informațiile ANRMPSG referitoare la activitatea minieră desfășurată la nivel național?

2. Are în vedere ANRMPSG sau Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului implementarea unui platforme on-line transparente, actualizate în timp real, care să includă stadiul proiectelor, clauzele contractuale și indicatorii financiari cheie?

3. Cum poate societatea civilă și reprezentanții aleși să participe la supravegherea acestor procese? 

4. Care sunt măsurile pe care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului le are în vedere în ceea ce privește sprijinirea construirii unor capacități industriale românești care să permită prelucrarea mineralelor extrase în produse finite, cu valoare adăugată, astfel încât România să nu devină un simplu exportator de materii prime? 

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificări suplimentare, privind valorificarea mineralelor rare naționale appeared first on AUR.