„Imprecația grosieră a ministrului UDMR a stârnit, pe bună dreptate, multă indignare. Un slujbaș al Guvernului României își bagă mădularul în ditamai interesul național. De ce? Pentru că el e maghiar.

Am ales să parafrazez elegant un limbaj suburban, a cărui arhitectură lăuntrică maschează patologia urii. Disprețul față de România nu mai este o slăbiciune pentru conducătorii noștri, ci o veritabilă doctrină.
Nu știi dacă să plângi ori să te crucești când auzi asemenea declarații. Eu am preferat să iau notițe.

Ministrul nu înjură din furie. Înjură din principiu. S-a dat dezlegare la ritualul umilirii poporului român, care nu e bun decât să fie taxat, umilit, batjocorit și denigrat de „pro-europeni”.

Cândva, la Ministerul Culturii, puteai găsi o personalitate de talia lui Ludovic Spiess, tenorul cu voce de bronz, care și-a menținut igienic distanța aristocrată a artistului veritabil față de birocrație. Știa un lucru pe care politrucii nu l-au înțeles niciodată: cineva care a cântat Verdi la Viena nu are nevoie de organigrame ca să dea un sens propriei sale existențe.

Pe urmele lui Nicolae Iorga, academicianul Răzvan Theodorescu vorbea cândva despre „Bizanț după Bizanț” cu nostalgia cuiva pentru care patrimoniul artistic național era un organism viu, cu nervi, memorie și demnitate. Nu a simțit niciodată nevoia să-și mobilizeze anatomia genitală în apărarea unui mandat de ministru.

Și acum, oficialul UDMR, care a descoperit că interesul național poate fi penetrat cu succes de organul sexual, ne provoacă la un răspuns. Tăcerea ar fi fost replica ideală, dar, din păcate, nu ne-o putem permite.

„Eu sunt ungur”, formula rostită cu năduf după declarația pornografică, e mai interesantă decât pare.
Identitatea etnică apare la sfârșitul unei pledoarii, ca ultimă absolvire de consecințe. Ca orice șovin impenitent, ministrul spune că nu datorează nimic României, întrucât domnia sa este ungur. E prăpastia dintre a fi și a te scuza că ești.

Noi credeam că demnitarii unui stat european slujesc o națiune civică sau, altfel spus, comunitatea politică în care etnicii români, bulgari, slovaci, maghiari, evrei, sași, turci și armeni au depus, de-a lungul secolelor, straturi succesive de cultură, civilizație și contradicții fertile.

Dacă ministrul UDMR crede că etnicitatea îl absolvă de răspundere față de mandatul public, atunci problema nu mai e de vocabular. Greșită, din capul locului, este însăși concepția domniei sale și a acoliților săi.

Interesul național este ansamblul obiectivelor strategice, militare, economice, culturale și spirituale, ale unui stat suveran. Aceste obiective supraviețuiesc oricărui mandat particular, eminamente trecător.

Când tratezi interesul național cu vulgaritate și dispreț, atunci nu mai servești interesul public, ci doar murdărești, profanezi și maculezi.

Interesul național nu este proprietatea unui partid sau a unei asociații etnice. Interesul național este ceea ce rămâne pe masă după ce toți miniștrii au plecat acasă, și-au luat dosarele și și-au uitat parolele de la calculator.
România este, poate, singura țară din lume unde Ministerul Culturii a ajuns să fie administrat ca o rană deschisă pe corpul politic al națiunii române: toată lumea o vede, nimeni nu o tratează.

Asta până când vom decide și noi, ca un popor lucid și mai puțin vegetal, să alegem oameni care își iubesc țara, nu care o violează.

În orice stat care mai păstrează o minimă decență instituțională, un asemenea derapaj public ar fi fost urmat de o demisie imediată. Funcția de ministru al Culturii nu poate fi transformată într-o tribună a vulgarității, a disprețului față de interesul național și a resentimentului identitar. Din respect pentru instituția pe care o ocupă, pentru cultura română și pentru cetățenii acestei țări, ministrul UDMR trebuie să își prezinte demisia”, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Ministrul Culturii trebuie să demisioneze după declarațiile vulgare și ofensatoare la adresa interesului național” appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelerii:  Bugetul alocat cercetării arheologice în anul 2026

STIMATE DOMNULE  MINISTRU,

Cercetarea arheologică este parte integrantă și esențială în studierea, înțelegerea și promovarea istoriei unui popor, unui spațiu geografic, unei culturi materiale și spirituale.

Din aceste considerente, multe dintre țările europene, inclusiv dintre cele vecine României, precum Bulgaria, alocă fonduri însemnate proiectelor arheologice menite să îmbogățească patrimoniul cultural al acestora, lucru care, prin rezultate, atrage ulterior turiști străini si specialiști în disciplinele de studiu umaniste.

În România, din păcate, așa cum ne sesizează mulți specialiști din domeniul arheologiei, finanțarea este una insuficientă, astfel că proiecte importante de cercetare ajung să fie abandonate, lucru care creează frustrare atât în rândul comunității științifice, cât și în rândul publicului larg.

De asemenea, cercetarea incompletă iar, uneori, superficială, pe fondul lipsei de fonduri, face ca multe obiective importante să fie distruse de proiecte de infrastructură.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

             Care este bugetul alocat prin Ministerul Culturii cercetării arheologice în acest an și care sunt cele mai importante 10 proiecte la nivel național care vor primi finanțare prin instituția pe care o conduceți?

The post Roman Marius Valentin – Interpelare – Bugetul alocat cercetării arheologice în anul 2026 appeared first on AUR.

În atenția: Domnului András István Demeter, Ministrul Culturii

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul întrebării: Tentativa de transfer al Palatului Culturii din Iași din administrarea statului în administrarea locală – risc major de politizare, comercializare și afectare a patrimoniului național

Stimate Domnule Ministru,

În spațiul public au apărut informații privind intenția transferării Palatului Culturii din Iași – monument istoric de categoria A, reper identitar al României – din administrarea statului român către Primăria Municipiului Iași. O asemenea intenție ridică probleme grave de constituționalitate, de respectare a regimului juridic al domeniului public, de protejare a patrimoniului național și de continuitate instituțională a managementului profesionist al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Există, totodată, riscul real ca un astfel de demers să deschidă calea politizării patrimoniului, comercializării excesive a spațiului cultural și relativizării responsabilității statului față de un simbol național.

Așadar, având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind intenția transferării Palatului Culturii din Iași din administrarea statului român, prin Ministerul Culturii, în jurisdicția Primăriei Municipiului Iași, vă solicit următoarele clarificări oficiale:

• A existat sau există în prezent vreo inițiativă formală, proiect de act normativ, memorandum sau corespondență oficială între Ministerul Culturii și autorități locale privind transferul administrării sau al proprietății Palatului Culturii?
• A fost realizată vreo analiză juridică privind compatibilitatea unui astfel de transfer cu regimul constituțional al bunurilor din domeniul public al statului și cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice?
• Ce măsuri concrete a luat Ministerul Culturii pentru a garanta menținerea Palatului Culturii în administrarea statului, având în vedere investiția publică majoră realizată din fonduri guvernamentale și finanțare internațională?
• Ministerul Culturii recunoaște existența unor riscuri de politizare, comercializare excesivă și afectare a funcțiunii muzeale în cazul trecerii în administrare locală? Dacă da, care sunt mecanismele de prevenție?
• Care este poziția oficială a Ministerului față de memoriile și pozițiile profesionale ale specialiștilor în patrimoniu din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași?

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Tentativa de transfer al Palatului Culturii din Iași din administrarea statului în administrarea locală – risc major de politizare, comercializare și afectare a patrimoniului național appeared first on AUR.

DOMNULUI DEMETER, MINISTRUL CULTURII

De: Senator Andrei-Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:      DESFIINȚAREA Institutului Național al PATRIMONIULUI

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Domnule Ministru,

În timp ce Guvernul ia credit de la Consiliul Europei pentru „Temelii culturale” ca să salveze patrimoniul, există intenția unei noi lovituri – de astă dată exact în patrimoniu.

Există mai multe știri de presă că la Ministerul Culturii, probabil cu girul Guvernului, se dorește desființarea Institutului Național al Patrimoniului.

INP-ul este o instituție istorică cu rădăcini în finalul secolului 19 și interbelic.

Condus de uriașe personalități de talia lui Nicolae Iorga, Gyka-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona, INP a salvat patrimoniul național, luptând inclusiv cu furia demolatoare a lui Nicolae Ceaușescu.

Dacă dictatorul Ceaușescu a desființat Direcția Monumente Istorice, care se opunea obsesiilor lui demolatoare, azi se pare că la Minister ar exista intenția de a-l copia.

INP a apărat mereu valorile fundamentale culturale românești, monumente, centre istorice, situri UNESCO.

Institutul desfășoară o vastă, complexă activitate științifică, culturală, educațională, arhivistică și bune practici în prezervarea și restaurarea patrimoniului.

Specificul lui ireductibil face imposibilă preluarea funcțiilor lui de un Departament din Ministerul Culturii.

Desființarea INP ar avea consecințe grave.

Cu specialiști recunoscuți internațional, formați în timp, universitari, cercetători acreditați extern, INP este membru în reputate foruri internaționale, punct focal UNESCO de patrimoniu pentru România.

Majoritatea țărilor UE au asemenea institute similare cu rol istoric.

Patrimoniul național definește identitatea unui neam.

Declasarea lui politicianistă de oameni lipsiți de competențe în domeniu ar echivala cu un atac la identitatea națională.

Ar fi un demers profund distructiv și periculos, o măsură aberantă, o dovadă de incultură și lipsă de respect pentru munca unor oameni devotați valorilor unui popor, hiper-calificați (dar prost plătiți), pentru a clădi arhive redutabile cu efort și network național și internațional de excepțional prestigiu.

Alte țări își păstrează și valorizează patrimoniul național.

Noi invers, distrugem în loc să conservăm, lăsând efemere guvernări să distrugă în mod stupid tot ce avem mai de preț. În plus, ne-am descalifica extern dacă am altera o asemenea rețea înalt specializată.

Vă adresez așadar următoarele întrebări:

1. Există într-o-adevăr un proiect de desființare a INP-ului / comasarea lui cu un departament din Ministerul Culturii?
2. Dacă da, în ce stadiu este acest proiect și ce anume ar urma el să prevadă exact?
3. Există un studiu de impact al unei asemenea intenționate comasări asupra patrimoniului României? Ce specialiști ați consultat în acest sens?
4. Cum anume exact vă veți asuma răspunderea pentru dezastrul care, în anii de după comasare, ar urma cu siguranță să se producă cu patrimoniul național al României?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Desființarea Institutului Național al Patrimoniului appeared first on AUR.

Solicitările AUR către Ministerul Culturii și Guvern:

1. Asigurarea imediată a finanțării integrale a cheltuielilor de personal pentru întreg anul 2025.
Fondurile să fie identificate prin rectificări bugetare, realocări interne sau finanțări de urgență. Nu este acceptabil ca salariile să fie puse „sub semnul întrebării”.

2. Declarație publică și angajament formal al ministrului Culturii că nu va tolera abandonul instituțiilor culturale și că va lupta în guvern pentru alocări suplimentare. Ministrul nu poate ascunde rolul Guvernului în lanțul decizional și trebuie să se implice politic și decizional în salvarea sectorului.

3. Raport public și transparent — până într-un termen foarte scurt (de ex. două săptămâni) — privind situația bugetară a tuturor instituțiilor subordonate (teatru, operă, muzeu, bibliotecă etc.), sumele necesare, deficitul estimat și sursele posibile de finanțare.

4. Suspendarea oricăror planuri care vulnerabilizează personalul (reducerea activității, concedii fără plată) până la reglementarea definitivă a fondurilor. Orice astfel de măsură ar fi un afront la demnitatea celor care servesc cultura românească.

5. Consultare publică imediată cu reprezentanți ai mediului cultural (asociații de artiști, sindicate, manageri de instituții) pentru identificarea soluțiilor realiste și echitabile.

Argumente și justificări:

• Cultura nu este un moft — este parte constitutivă a identității naționale, iar statul are obligația să o susțină, în special în perioade dificile.
• A pune pe umerii instituțiilor și salariaților decizia de a gestiona criza prin sacrificii individuale (ex. concedii fără plată) este inechitabil și iresponsabil.
• Oferirea unor termene de prezentare a „măsurilor” instituțiilor subordonate, fără să asiguri resurse clare, este pasarea responsabilității de la minister la instituții — pe care le plătește statul.
• Declarația oficială că bugetul ministerului nu a fost „diminuat, dar nici rectificat pozitiv la cheltuieli de personal” nu justifică absența unor măsuri proactive pentru protejarea culturii naționale .

Partidul AUR lansează un ultim apel public: ministrul Culturii nu trebuie să fie executant pasiv al deciziilor guvernului, ci avocat real al artiștilor și lucrătorilor din cultură. Nu acceptăm ca aceștia să plătească factura crizei bugetare. Dacă ministerul și guvernul nu reacționează imediat, vom declanșa inițiative parlamentare, acțiuni publice și mobilizare civică pentru apărarea demnității culturale.

The post AUR solicită public și ferm Ministerului Culturii: Găsiţi urgent resurse pentru plata salariilor din cultură! Nu acceptăm sacrificii asupra artiștilor și personalului appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 09/04/2025

Obiectul interpelării: Achiziția Casei Dinu Lipatti

Stimată doamnă ministru,

Casa Dinu Lipatti, situată pe Bd. Lascăr Catargiu din București, a fost scoasă la vânzare în martie 2025, cu un preț de 1.192.000 de euro, fiind în executare silită. Această situație a generat o campanie de strângere de fonduri pentru salvarea imobilului, condusă de Asociația Grafoart.

Cu alte cuvinte, unul dintre reperele patrimoniului cultural românesc, se află în pericol iminent de a fi vândut și de a-și pierde destinația culturală, fiind lăsată pradă intereselor imobiliare efemere. Recuperarea imobilului ar reprezenta nu doar un act de justiție istorică, ci și un angajament ferm pentru viitorul educației muzicale în România.

Având în vedere importanța incomensurabilă a Casei Lipatti, vă solicit respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ministerul Culturii va achiziționa Casa Dinu Lipatti?
2. Ce utilizarea veți da Casei Dinu Lipatti în eventualitatea intrării în posesie?
3. Dacă nu veți intra în posesia Casei Dinu Lipatti, ce măsuri veți lua pentru ca imobilul să nu fie demolat sau să primească o altă întrebuințare decât cea culturală?

The post Lavric Sorin – Interpelare – Achiziția Casei Dinu Lipatti appeared first on AUR.

Ministrul CULTURII

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 2 aprilie 2025

Obiectul interpelării: Responsabilitate personală, culpă morală și dispreț față de români: spectacolul „Proorocul Ilie” la TNB

Stimată Doamnă Ministru,

Prin prezenta interpelare solicit răspunsuri clare privind greșeala privind inserarea în peisajul cultural românesc un spectacol scandalos și ofensator, Proorocul Ilie, care a degenerat într-o manifestare flagrantă de blasfemie și denaturare a valorilor creștine, naționale și europene.

1. Greșeală morală inadmisibilă

Decizia factorilor de răspundere de a aproba și susține acest spectacol nu se poate trece cu vederea. E inacceptabil ca, în calitate de Ministru al Culturii, să nu fi știut de acest afront moral.

Vă asumați responsabilitatea pentru promovarea unui act artistic care a adus atingere profundă valorilor noastre sacre?

Cum explicați eroarea de proporții care a permis difuzarea unei producții ce nu respectă nici standardele culturale, nici valorile spirituale ale poporului român?

2. Abaterea de la datoria de a proteja valorile naționale

Prin aprobarea acestui spectacol ați încălcat îndatoririle instituționale de a proteja patrimoniul cultural și spiritual al României. Este imperios necesar să înțelegem ce mecanisme interne au fost implicate și ce deliberări au dus la o astfel de decizie, care a generat reacții vehemente din partea Patriarhiei Române, a unor partide politice (AUR) și a unei părți largi a societății. Care sunt mecanismele decizionale care au avut responsabilitatea pentru actul „artistic” respectiv, în cadrul unei instituții culturale de primă mărime cum este Teatrrul Național din București?

3. Lipsa de responsabilitate și consecințele imediate

Prin admiterea acestei manifestări artistice scandaloase ați demonstrat o lipsă de discernământ ce afectează imaginea instituțiilor culturale ale statului român.

În ce măsură ați evaluat impactul negativ al producției respective, finanțate din bugetul statului român, asupra valorilor tradiționale?

Cum intenționați să reparați prejudiciul cauzat reputației culturale a instituțiilor statului român?

4. Măsuri disciplinare și sancțiuni

Având în vedere gravitatea erorii comise, vă solicit să prezentați pe larg măsurile concrete pe care Ministerul Culturii le va adopta pentru a sancționa această decizie inacceptabilă și pentru a preveni repetarea unor asemenea abateri.

Este de datoria dumneavoastră să restabiliți încrederea publică și să demonstrați că responsabilitatea personală nu poate fi trecută cu vederea în fața unui astfel de act de profanare a valorilor naționale.

Prin prezenta interpelare solicit explicații detaliate și asumarea responsabilității personale pentru decizia greșită care a permis acest spectacol scandalos. Aștept un răspuns concret și măsurile corective, în termenul legal prevăzut.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Responsabilitate personală, culpă morală și dispreț față de români: spectacolul “Proorocul Ilie”la TNB appeared first on AUR.