Stimate domnule Ministru,

În contextul actual de securitate regională profund deteriorat, generat de conflictul militar de la granița României, respectiv războiul din Ucraina, precum și pe fondul angajamentelor asumate de statul român în cadrul NATO și în relația strategică cu Statele Unite ale Americii, consider că situația deficitară a
resurselor umane din cadrul Armatei României reprezintă o vulnerabilitate majoră de securitate națională.
Datele apărute în spațiul public, inclusiv cele publicate în presă, arată fără echivoc un eșec sistemic care a generat un deficit alarmant de personal, cu implicații și consecințe grave asupra capacității operaționale a structurilor militare. Conform acestor informații, deficitul ar ajunge până la 43% în rândul ofițerilor, 45% în rândul maiștrilor militari și subofițerilor, o situație fără precedent în ultimii ani și incompatibilă cu statutul de stat membru NATO.
Obiectivul declarat al conducerii Ministerului Apărării Naționale este o Armată de aproximativ 120.000 de militari, România se află în prezent la un nivel de 70.000–80.000 de cadre active, ceea ce demonstrează o incapacitate cronică de planificare și atragere a resursei umane necesare. Mai mult, Armata
României ar putea pierde aproximativ 350.000 de rezerviști în următorii ani.
Deși în anii 2024 – 2025 au existat unele creșteri de personal, deficitul rămâne substanțial.
Cauzele principale ale deficitului de personal din Armata României sunt următoarele:

• Exodul militarilor și demisiile (48% din plecări): Un număr neașteptat de mare de militari au părăsit sistemul în ultimii ani (peste 13.000 numai în perioada 2022-2024), nemulțumiți de condițiile de muncă și salarizare.
• Pensionările Anticipate (39% din plecări): O parte mare a cadrelor militare au ales să iasă la pensie înainte de vârsta standard, profitând de reglementările legislative, fiind adesea profesioniști cu experiență.
• Salariile necompetitive: Deși salariile au crescut, totuși acestea sunt considerate prea mici în raport cu riscurile, solicitările fizice și programul intens de activitate (ex: un militar poate avea 3.000 de lei net, fiind plecat de acasă luni la rând).
• Clasările medicale (11% din plecări): Un procent semnificativ de personal a fost declarat inapt medical pentru continuarea serviciului militar.
• Lipsa de atractivitate a carierei militare: Tinerii români evită în general școlile și institutele militare, inclusiv pe fondul riscurilor percepute în contextul războiului din Ucraina.
• Dezinteresul manifestat pentru statutul de soldat sau gradat profesionist: Condițiile de muncă riguroase și cu restricții, precum și perspectivele limitate de avansare fac ca acest statut să fie mai puțin atractiv comparativ cu piața muncii din viața civilă.
  Această situație este cu atât mai gravă cu cât:
• România are obligații de apărare colectivă în cadrul NATO;
• găzduiește baze militare strategice la Kogălniceanu și Deveselu;
• participă activ la eforturi de securitate regională și globală;
• proximitatea conflictului din Ucraina impune un nivel ridicat de pregătire și reacție.
  În aceste condiții, deficitul de personal – atât militar, cât și civil – nu mai poate fi tratat ca o problemă administrativă, ci trebuie recunoscut ca o criză strategică.
  Din analiza informațiilor disponibile, rezultă următoarele disfuncționalități majore:
• Subdimensionarea gravă a efectivelor la toate nivelurile – de la unități operative până la structuri de comandă.
• Scăderea atractivității carierei militare, în special în rândul tinerilor.
• Îmbătrânirea și diminuarea rezervei militare.
• Măsuri insuficiente și ineficiente de recrutare și retenție.
• Birocrație excesivă și lipsă de flexibilitate în politicile de resurse umane.
• Neconcordanțe între nevoile reale ale Armatei și politicile publice adoptate.
  Având în vedere cele arătate mai sus, consider că situația actuală a resurselor umane din Armata României nu mai poate fi justificată prin context sau dificultăți obiective, ci reflectă în mod direct un eșec managerial grav al conducerii Ministerului Apărării Naționale, care nu a reușit nici să prevină, nici să corecteze acest dezechilibru critic.
  Deficitul masiv de personal nu este o întâmplare, ci rezultatul unor ani de decizii greșite, lipsă de viziune și politici incoerente, asumate la nivel guvernamental, pentru care cineva trebuie să răspundă în mod concret.
  Este legitim să ne întrebăm dacă actuala conducere a Ministerului
  Apărării mai deține capacitatea administrativă și strategică necesară pentru a gestiona una dintre cele mai importante instituții ale statului, în condițiile în care rezultatele indică un regres evident.
  Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este situația reală, actualizată, a deficitului de personal din Armata României, defalcat pe categorii (ofițeri, subofițeri, soldați profesioniști, personal civil)?
2. Care sunt cauzele principale identificate de minister pentru acest deficit major de personal și de ce măsurile implementate până în prezent nu au produs rezultate semnificative?
3. Ce procent din funcțiile esențiale operative sunt neocupate în acest moment și care este impactul direct asupra capacității de luptă?
4. Dacă, potrivit datelor oficiale, doar 57% din funcțiile de ofițeri sunt ocupate, vă rog să precizați concret care sunt unitățile operative unde deficitul depășește 50% și cum mai pot acestea îndeplini misiuni reale de luptă?
5. În condițiile în care peste 13.000 de militari au părăsit sistemul în ultimii doi ani, vă rog să prezentați exact câți dintre aceștia au fost înlocuiți efectiv pe funcții echivalente, nu doar numeric, și care este deficitul net rezultat?
6. Având în vedere că necesarul estimat este de aproximativ 120.000 de militari, iar efectivele reale sunt semnificativ mai mici, vă rog să indicați în câți ani estimați realist atingerea acestui prag și ce măsuri concrete, cuantificabile, susțin acest calendar?
7. În condițiile estimărilor privind pierderea unui număr semnificativ de rezerviști, ce plan de urgență există pentru compensarea acestui deficit?
8. Care este rata reală de respingere la recrutare (medical, psihologic, fizic), în condițiile în care există situații în care peste 50% dintre candidați nu sunt declarați admiși, și ce reforme ați inițiat pentru a corecta acest blocaj?
9. Ce rol joacă nivelul salarizării și al beneficiilor în decizia personalului de a părăsi sistemul și ce măsuri aveți în vedere pentru corectarea acestor dezechilibre?
10. În contextul în care România găzduiește baze militare strategice și participă la misiuni internaționale, cum poate Ministerul Apărării să garanteze îndeplinirea obligațiilor asumate, în condițiile actualului deficit de personal?
11. Ce reforme structurale aveți în vedere pentru modernizarea managementului resurselor umane din armată?
12. Cum evaluați riscurile asupra securității naționale generate de actuala situație a resurselor umane din armată?
    Domnule Ministru, nu vorbim despre simple disfuncționalități, ci despre o criză profundă de securitate națională, generată de incapacitatea managerială de a asigura resursa umană minimă pentru funcționarea Armatei României. În aceste condiții, nu doar răspunsurile sunt obligatorii, ci și asumarea responsabilității pentru acest eșec. Situația descrisă nu mai poate fi ignorată sau
    tratată superficial. În actualul context geopolitic, orice slăbiciune structurală a Armatei României poate avea consecințe grave asupra securității statului și a cetățenilor săi.
    Consider că este esențial ca Ministerul Apărării Naționale să treacă de la măsuri reactive și fragmentare la o strategie coerentă, pe termen mediu și lung, care să vizeze:

• creșterea efectivelor,
• profesionalizarea și stabilizarea personalului;
• modernizarea sistemului de recrutare,
• și reconstrucția rezervei militare.
  Vă solicit, să prezentați nu doar o analiză a situației actuale, ci și un plan concret, cu termene și indicatori de performanță, care să monitorizeze progresul și responsabilizarea instituțională.
  O armată fără oameni este o armată vulnerabilă, iar o armată vulnerabilă înseamnă un stat vulnerabil. Ceea ce vedem astăzi nu este doar rezultatul unor erori, ci lipsa de competență și de viziune în conducerea sistemului de apărare
• consecința directă a unui eșec guvernamental major, care nu mai poate fi ignorat sau amânat.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Situația critică a resurselor umane din Armata României și riscurile asupra capacității de apărare națională appeared first on AUR.

Doamnei Oana Țoiu, Ministru Afaceri Externe

Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, Viceprim-ministru al României, Ministrul Apărării Naționale

De către: Domnul senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 01 Alba

Obiectul interpelării: Centrul de securitate maritimă din abordarea strategică pentru Regiunea Mării Negre

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate doamnă ministră,

Stimate domnule viceprim-ministru,

În comunicarea din partea Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, numită JOIN(2025) 135 final, respectiv Abordarea Strategică a Uniunii Europene pentru Regiunea Mării Negre, la pagina 5 se menționează faptul că „Pe termen scurt și cu titlu de prioritate din cauza războiului de agresiune al Rusiei, Comisia și Înaltul Reprezentant propun instituirea unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care să valorifice contribuțiile UE și ale statelor riverane de la Marea Neagră pentru a consolida securitatea și siguranța maritimă, pentru a proteja infrastructura maritimă critică și mediul marin.”.

Ținând cont de faptul că un astfel de centru de securitate maritimă ar reprezenta o consolidare semnificativă a capacităților de apărare ale României.

Ținând cont de faptul că un astfel de centru de securitate maritimă ar putea reprezenta și o aprofundare a colaborării între obiectivele de securitate ale statelor membre ale UE și NATO.

Ținând cont de faptul că un astfel de centru de securitate maritimă implementat de România ar contribui semnificativ la securitatea și dezvoltarea fluxurilor comerciale în regiunea Mării Negre.

Ținând cont de faptul că este foarte important ca acest centru să se facă strict sub organizarea și coordonarea statelor din Uniunea Europeană, pe teritoriul statelor din Uniunea Europeană, prin intermediul României și Bulgariei, iar nu pe teritoriul unor state terțe și, ulterior, acest centru doar să funcționeze sub egida Uniunii Europene, așa cum sunt vehiculate unele propuneri.

Ținând cont de faptul că este esențial ca deciziile și direcțiile strategice să aparțină direct statelor Uniunii Europene, prin intermediul României și Bulgariei, nu ca deciziile să fie direct influențate de prioritățile unor state terțe, priorități care la un moment dat pot să nu mai coincidă cu cele ale Uniunii Europene, lucru care ar fi inevitabil dacă centrul de securitate maritimă nu ar mai fi găzduit pe teritoriul Uniunii Europene.

Ținând cont de faptul că statele Uniunii Europene, prin România și Bulgaria, trebuie să își implementeze propria lor viziune asupra securității Mării Negre prin propriul lor centru de securitate maritimă care se va înființa și finanța din banii statelor UE, colaborând desigur cu state prietene la Marea Neagră, în măsura în care valorile și prioritățile acestora se vor alinia cu ale statelor membre UE.

Ținând cont de faptul că viziunea Uniunii Europene la Marea Neagră trebuie să fie independentă și materializată prin intermediul României și găzduirea de către România a acestui centru de securitate maritimă la Marea Neagră,împreuna cu NATO.

Ca urmare, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Guvernul României, respectiv Ministrul Afacerilor Externe și Ministrul Apărării , au făcut vreun demers oficial concret pe lângă instituțiile europene pentru ca acest centru de securitate maritimă să fie găzduit de România? Dacă da, care au fost concret aceste demersuri oficiale?

2. Reprezentanții Guvernului României au dezvoltat și au prezentat oficial vreo strategie în privința implementării acestui proiect de centru de securitate maritimă? Dacă da, dorim să știm în mod concret în ce constă aceasta?

3. Dacă reprezentanții Guvernului României nu au dezvoltat nicio strategie în privința implementării acestui centru de securitate maritimă în România, au vreun plan să facă aceasta? Dacă da, putem afla data-limită până când această strategie va fi definitivată și prezentată Comisiei Europene și publicului din România?

Ținând cont de complexitatea subiectului, aș dori un răspuns complet privind întreaga problematică descrisă în prezenta interpelare și toate întrebările adresate pe parcursul ei.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Centrul de securitate maritimă din abordarea strategică pentru Regiunea Mării Negre appeared first on AUR.

Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

          Obiectul întrebării: Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic

Stimate Domnule Ministru,

          Presa a făcut cunoscut cazul domnului militar Dragoș Nicolae Ghiță care a participat la misiuni externe în Irak (Ad Diwaniyah, 2006) și Afganistan (Qalat și Kandahar, 2013 – 2014). „Zonele în care am fost staționat fuseseră bombardate intens anterior cu arme și muniții care conțineau uraniu sărăcit, ceea ce a dus la o contaminare toxică și chiar radiologică pe scară largă”, rememorează el. Un indiciu în sprijinul acestei ipoteze este că trei dintre colegii săi dislocați în aceeași bază au murit de leucemie, într-un interval de doi- trei ani de la acest moment. Doi dintre ei au stat în același container – dormitor cu el. Al treilea are și el probleme grave de sănătate, respectiv afecțiuni ale sistemului circulator.

„Alți foști colegi dislocați în aceeași bază au dezvoltat afecțiuni oncologice la plămâni, tiroidă, sistemul osos, dar și alte afecțiuni ale sistemelor cardiovascular, circulator. Doi colegi au decedat ulterior dislocării de cancer pulmonar”, povestește militarul. În ciuda solicitărilor sale repetate, autoritățile române au refuzat să recunoască orice posibilă cauză legată de serviciul militar deși rezultatele analizelor sale medicale au fost alarmante: în organismul său s-a confirmat prezența a 44 de elemente toxice.

          De curând, plutonierul adjutant (rtr.) Dragoș Nicolae Ghiță, fost subofițer al Direcției de Informații Militare (DIM), face un apel public la autoritățile române să îi trateze, pe veteranii care s-au îmbolnăvit grav din teatrele de operații, în acord cu legislația europeană. România a transpus doar parțial și trunchiat directive europene esențiale pentru protecția sănătății la locul de muncă, iar acolo unde există texte, multe prevederi rămân neoperaționalizate pentru militari.          

          Directiva – cadru 89/391/CEE cere evaluarea reală a riscurilor, prevenirea la sursă, consultarea lucrătorilor și evidențe/raportări privind accidentele și bolile. România a preluat-o în Legea 319/2006 și HG 1425/2006, dar în sectorul militar aceste mecanisme nu sunt efectiv puse în aplicare: nu există registre de expunere pentru misiunile externe și supraveghere medicală post-expunere cu protocoale dedicate.

          Directiva – cadru 98/24/CE (agenți chimici) impune evaluarea riscurilor chimice, valori-limită obligatorii și supraveghere medicală. În teren, pentru militarii dislocați, nu există evaluări de risc specifice teatrului de operații și nici monitorizare după întoarcere.

          Directiva – cadru 2004/37/CE (agenți cancerigeni și mutageni) cere substituția/eliminarea CMR, valori-limită, registre ale lucrătorilor expuși și supraveghere medicală pe termen lung. România are HG 1093/2006, ulterior completată (inclusiv prin HG 157/2020) și actualizată recent. Dar pentru cei expuși în misiuni externe nu există registre operaționale și urmărire medicală de lungă durată, conform spiritului directivei.

          Directiva – cadru 2013/59/Euratom (BSS – radiații ionizante) cere limite de doză, monitorizare personală, registre de expunere pe viață și supraveghere medicală pentru lucrătorii expuși. România a transpus prin Legea 63/2018, dar chiar legea spune explicit că transpune doar anumite articole din directivă (restul se acoperă prin norme CNCAN); în practică, pentru militarii expuși (ex. uraniu sărăcit), nu există dozimetrie sistematică, registre nominale și protocoale de urmărire – adică exact instrumentele fără de care protecția rămâne teoretică.

          Iată, deci, că formal avem cadrul, dar nu și proceduri sectoriale pentru militari care să funcționeze. Domnul Dragoș Nicolae Ghiță a comunicat zilele acestea faptul că va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, căreia îi voi solicita declanșarea procedurii de infringement împotriva României pentru neaplicarea efectivă și transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă.

          În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Care sunt măsurile concrete avute în vedere de Ministerul Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în următoarea perioadă în ceea ce privește transpunerea integrală a directivelor menționate mai sus, legate de protecția sănătății la locul de muncă, astfel încât să fie operaționale și pentru militarii dislocați în misiuni de luptă cu grad mare de contaminare toxică.
2. Care sunt măsurile avute în vedere de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru o mai bună colaborare cu Ministerul Apărării Naționale astfel încât calitatea și numărul serviciilor medicale pentru veteranii de război să crească?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic appeared first on AUR.

                Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne

                Domnului Liviu-Ionuț MOȘTEANU, viceprim-ministru, ministru al Apărării Naționale

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: Nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Tranzitul nestingherit prin România al unor transporturi de explozivi cu origine ucraineană, destinate teritoriului Federației Ruse și depistate de autoritățile georgiene.

Stimată doamnă ministru,

Stimați domnilor viceprim-miniștri,

În baza prerogativelor constituționale și regulamentare, vă sesizez oficial și vă adresez prezenta întrebare parlamentară, fundamentată pe informații oficiale difuzate de presa georgiană guvernamentală și de cea ucraineană, citând Comunicate oficiale ale Serviciului Securității Statului din Georgia (SSS).

Astfel, potrivit comunicatelor autorităților georgiene, la data de 10 septembrie 2025, în punctul de trecere a frontierei Sarpi, pe segmentul georgiano-turc, a fost descoperită într-un autovehicul de mare tonaj marca Mercedes Benz, înmatriculat în Ucraina, o cantitate de 2,4 kilograme de hexogen (echivalentul a 3,8 kilograme trotil). În același context, două persoane – cetățenii ucraineni Denis Șuravlev și Mihail Skrupski – au fost reținute.

Conform procesului-verbal de anchetă făcut public:

• primul reținut, Denis Șuravlev, a negat orice responsabilitate;
• cel de-al doilea, Mihail Skrupski, care a condus autovehiculul, și-a recunoscut parțial vinovăția, a acceptat cooperarea cu anchetatorii și a declarat că a primit explozibilul în Kiev, din mâna lui Vladimir Stadnik, lucrător al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cu misiunea de a transporta materialul explozibil în Federația Rusă.

Faptele descrise arată că vehiculul încărcat cu material exploziv a ieșit fără dificultate din Ucraina, a intrat în România, a tranzitat teritoriul României, a trecut în Bulgaria, apoi în Turcia, pentru a ajunge în Georgia, unde materialul a fost în sfârșit descoperit în cadrul unui control de rutină.

Această situație relevă faptul că trei state membre NATO – România, Bulgaria și Turcia – nu au depistat și nu au contracarat transportul clandestin de material exploziv pe teritoriile lor, deși materialul era suficient pentru a provoca daune majore securității publice și infrastructurii critice.

Mai mult, conform comunicatului Serviciului Securității Statului din Georgia din 5 februarie 2024, acesta nu este un caz izolat. La 19 ianuarie 2024, tot în punctul Sarpi, autoritățile georgiene au descoperit într-un microbuz ucrainean 14 kilograme de explozivi și mai multe dispozitive explozive, ascunse în cutii de acumulatori de rezervă. Potrivit investigației georgiene, aceste materiale proveneau din Odesa, au tranzitat liber România, Bulgaria și Turcia și urmau să ajungă în regiunea Voronej, Federația Rusă, prin punctul Dariali.

În acel caz, ancheta a stabilit implicarea directă a 3 cetățeni ucraineni, 7 georgieni și 2 armeni, sub coordonarea cetățeanului ucrainean Andrei Șarașidze, fost candidat pe listele partidului „Servitorul poporului” la Odesa.

În ambele cazuri, este vorba despre operațiuni cu caracter terorist sau de război subversiv, care au fost descoperite nu în România sau pe traseul NATO, ci abia la intrarea în Georgia.

Ambele cazuri au fost calificate de autoritățile georgiene drept operațiuni de transport ilegal de explozivi cu caracter terorist. În ambele situații, România a fost stat de tranzit, iar autoritățile noastre nu au depistat pericolul.

Aceste fapte ridică întrebări grave privind funcționarea mecanismelor de control la frontierele României, dar și privind coordonarea între autoritățile naționale și structurile NATO în materie de securitate.

Cazurile prezentate subminează grav încrederea cetățenilor în capacitatea statului român și a partenerilor NATO de a-și apăra teritoriul și de a asigura securitatea colectivă. Tranzitul nedetectat al unor transporturi de explozibili cu origine ucraineană pe teritoriul României ridică suspiciuni de neglijență gravă sau, mai grav, de complicitate.

În calitate de senator al României, având în vedere gravitatea faptelor prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual și detaliat:

1.Cum explicați faptul că transporturile de explozibil descrise, din 2024 și 2025, au intrat și au traversat România fără a fi detectate de autoritățile vamale, de Poliția de Frontieră și de serviciile de securitate românești?

2. Prin ce puncte de trecere a frontierei au intrat pe teritoriul României și prin ce puncte de trecere a frontierei au ieșit din România mijloacele de transport ucrainene care au tranzitat țara noastră în cele două cazuri din 2024 și 2025, având la bord material exploziv?

3. Ce măsuri concrete au fost adoptate după incidentul de la 19 ianuarie 2024 pentru a preveni repetarea unor astfel de tranzituri ilegale prin România?

4. Care a fost gradul de cooperare, în cele două cazuri concrete descrise mai sus, între autoritățile române și cele georgiene? În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să detaliați.

5. Au fost sesizate instituțiile NATO și UE cu privire la aceste cazuri și, dacă da, care au fost reacțiile și recomandările primite?

6. Dacă ambasadorul Ucrainei acreditat în România a fost convocat de MAE pentru explicații oficiale în legătură cu cele două incidente care au legătură cu Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și cu statul ucrainean în general sau dacă România a transmis Ucrainei, pe canale diplomatice, o Notă de protest în legătură cu cele două incidente.

7. Există suspiciuni de complicitate internă, de corupție sau de infiltrare în structurile de control românești care ar fi putut facilita trecerea materialelor explozive?

8. Care este stadiul de cooperare între România, Bulgaria și Turcia pentru contracararea tranzitului ilegal de armament și explozibili pe rutele descrise?

9. Ce măsuri urgente au fost dispuse pentru întărirea securității frontierelor și prevenirea unor riscuri similare?

10. Dacă, în cazul celor două cazuri concrete relatate mai sus, a fost informată opinia publică românească, în mod transparent, cu privire la aceste incidente, sau s-a ales politica tăcerii.

11. Dacă există alte cazuri în care autoritățile vamale și de frontieră ale României ar fi depistat, în intervalul 2022-2025, introducerea în România, de către colaboratori sau complici ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a unor materiale explozibile sau dispozitive explozibile. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să detaliați.

The post Costache Chertif – Întrebare – Tranzitul nestingherit prin România al unor transporturi de explozivi cu origine ucraineană, destinate teritoriului Federației Ruse și depistate de autoritățile georgiene appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripția electorală: Nr. 16, Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării – Alocarea fondurilor europene pentru sprijinirea producătorilor români din industria de apărare

 STIMATE DOMNULE MINISTRU,

România urmează să beneficieze de aproximativ 16 miliarde de euro prin fondurile europene destinate consolidării industriei de apărare, în contextul geopolitic actual care solicită în mod evident creșterea capacităților naționale de producție militară.

În același timp, la Moreni, județul Dâmbovița, există capacitatea dovedită de a produce transportoare blindate 8×8, inclusiv flotante, testate și probate pe Dunăre, însă această unitate se confruntă cu lipsa contractelor și a comenzilor, punând în pericol existența a sute de locuri de muncă și diminuând capacitatea strategică a României de a se baza pe propria industrie

          În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este ponderea din aceste fonduri europene care va fi alocată efectiv producătorilor români din industria de apărare? 

2. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Apărării pentru a asigura că Uzina Automecanica Moreni și alte unități similare vor fi integrate în programele de achiziție și dezvoltare finanțate din aceste fonduri?

3. Cum intenționează ministerul să valorifice capacitatea uzinei de a produce transportoare 8×8 flotante, având în vedere că acestea pot răspunde atât cerințelor Armatei Române, dar și unor potențiale parteneriate la nivel european și NATO?

Domnule Ministru, este important ca aceste fonduri să nu fie doar o șansă ratată, ci să devină fundamentul unei strategii coerente de revitalizare și modernizare a industriei românești de apărare, cu beneficii directe pentru securitatea națională și pentru comunitățile locale unde aceste capacități industriale funcționează.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Alocarea fondurilor europene pentru sprijinirea producătorilor români din industria de apărare appeared first on AUR.

DOMNULUI LIVIU-IONUȚ MOȘTEANU, MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL Interpelării: IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN MECANISMUL SAFE: TRANSPARENȚĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII ȘI ECONOMIEI NAȚIONALE.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule ministru,

Prin mecanismul SAFE, aprobat în luna mai 2025 de Consiliul UE, țările membre, precum și celelalte state din Spațiul Economic European și Ucraina, pot investi în producția și achiziția, în comun cu alte state, de echipamente militare performante, dar și în proiecte de mobilitate militară și logistică.

Bugetul total alocat este 150 miliarde euro și a fost solicitat în întregime de țările membre, după cum a anunțat pe 9 septembrie comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.

România este pe locul 2 între țările care au manifestat interes, solicitând 16,68 miliarde de euro.

Există state care nu au aplicat pentru instrumentul financiar menționat, întrucât stabilitatea fiscală internă le-a permis să acceseze programe de împrumuturi direct pe piața comercială, în condiții avantajoase. Cum bine știți, domnilor, nu este cazul României; doar guvernele din care ați făcut și faceți parte au adus România în situația financiară în care se află!

Instrumentul dă statelor eligibile împrumuturi pe termen lung (40 de ani), perioada de grație este de 10 ani, fondurile putând fi utilizate până la 31 decembrie 2030.

Autoritățile de la București au comunicat repetat, prin președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și ministrul apărării Ionuț Moșteanu, că România va utiliza instrumentul SAFE atât în producția și achiziția de echipamente militare, cât și pentru proiecte de infrastructură cu rol militar și civil.

Din declarațiile celor trei oficiali români rezultă că România dorește să realizeze diferite proiecte, cum ar fi: baza Mihail Kogălniceanu, portul Constanța, capetele autostrăzilor din nord-estul țării, achiziții de tehnică militară (în principal din state membre UE), dezvoltarea unor fabrici de tehnică militară.

Evident, înzestrarea armatei și dezvoltarea unei industrii de apărare competitive, ambele integrate în structurile NATO și lanțurile industriei de apărare europene, dar și dezvoltarea infrastructurii mixte civile și militare, sunt componente obligatorii ale sistemului de securitate națională.

În lunile septembrie și octombrie 2025, Comisia Europeană va negocia definitivarea listei proiectelor care vor fi finanțate în baza planurilor naționale de investiții întocmite de statele membre.

Ca urmare, vă rog, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În baza căror analize și documente ați solicitat suma exacta de 16,68 miliarde euro?
2. Cine și când a realizat planurile naționale de investiții în baza cărora negociați cu Comisia Europeană proiectele care vor fi finanțate?
3. Considerați că este corect să contractați în numele poporului roman astfel de instrumente financiare de credit fără consultarea și aprobarea Parlamentului României, deci fără un mandat clar?
4. Considerați că Parlamentul României este un simplu apendice, o anexă a guvernului pe care efemer îl conduceți?
5. Cât din suma de 16,68 miliarde de euro o veți dona, în termeni reali, Ucrainei?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN MECANISMUL SAFE: TRANSPARENȚĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII ȘI ECONOMIEI NAȚIONALE appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: „valoarea realistă” a ajutoarelor militare primite de Ucraina din partea României de la începutul războiului până în prezent

Stimate domnule ministru,

               Ați declarat de curând că România a trimis Ucrainei 23 de pachete de ajutoare militare, printre care și echipamente de tip sovietic, listele complete fiind clasificate: „Pe partea de echipament militar, au fost 23 de pachete care au plecat către Ucraina, decise împreună cu armata ucraineană, în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilitățile armatei române şi de stocurile armatei române. Există nişte liste care sunt clasificate, aşa s-a decis în CSAT, la un anumit moment”. Cu acest prilej ați mai punctat că „suma de 1,5 miliarde de euro care a apărut în spaţiul public este o estimare care n-are nicio bază realistă”.

               Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, respectuos, să ne răspundeți la următoarea întrebare: care este „valoarea realistă” a ajutoarelor militare primite de Ucraina din partea României de la începutul războiului până în prezent.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – „valoarea realistă” a ajutoarelor militare primite de Ucraina din partea României de la începutul războiului până în prezent appeared first on AUR.

DOMNULUI IONUȚ MOȘTEANU, MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: DEZVOLTAREA ȘI FINANȚAREA TRANSPORTORULUI BLINDAT AMFIBIU 8X8 ROMÂNESC.

Stimați Domni Miniștrii,

În anul 2010, Compania Națională ROMARM S.A., prin Compania Automecanica Moreni, a demarat proiectul de dezvoltare al unui transportor blindat amfibiu 8×8. Proiectul a avansat până în faza realizării prototipului necesar pentru omologare.

 Ulterior, CN ROMARM S.A. a transferat dreptul de proprietate intelectuală asupra proiectului către Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), structură aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN), cu scopul de a îmbunătăți anumite caracteristici ale transportorului prin activități de cercetare.

În continuare, era prevăzut ca MApN și Ministerul Economiei, Digitalizării, Comerțului și Antreprenoriatului (MEDCA) să colaboreze pentru realizarea prototipului, iar ulterior, MApN sa omologheze produsul.

Calitățile tehnice și operaționale ale transportorului blindat amfibiu 8×8, proiectat de Automecanica Moreni și ACTTM, respectă cele mai înalte standarde actuale, având un grad de protecție 4 pe lateral, față și burta vehiculului, fiind, în plus, amfibiu. Prețul estimat al unui astfel de transportor, în cazul producției de serie, este de aproximativ 2,4 milioane de dolari.

Până în prezent, proiectul nu a mai fost finanțat.

Reamintesc că, în anul 2020, MApN a achiziționat 227 de transportoare blindate Piranha V, la un cost de 3,824 milioane de euro pe unitate, iar în 2023, alte 150 de transportoare blindate Piranha V, inclusiv echipamente specifice de instruire și antrenament, la un preț mediu de 4,5 milioane de dolari per unitate. Menționez că acest transportor nu este amfibiu, având un grad de protecție 4 pe față și lateral, dar doar 3 pe burta vehiculului.

Deși dreptul de proprietate intelectuală asupra transportorului blindat amfibiu 8×8 aparține în integralitate MApN, pentru cercetările efectuate de ACTTM s-a înregistrat un brevet pe numele unor persoane fizice.

Domnilor Miniștri, În contextul geopolitic actual, marcat de un război la granițele României, vă rog să analizați informațiile prezentate și să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Cum este posibil ca rezultatele cercetărilor efectuate de ACTTM să fie înregistrate printr-un brevet pe numele unor persoane fizice?
2. Ce măsuri veți lua în legătură cu această situație?
3. Când intenționați să reluați programul transportorului blindat amfibiu 8×8 românesc, ceea ce ar contribui la relansarea unei părți a industriei de apărare românești și ar permite MApN să realizeze economii semnificative, beneficiind de un produs performant?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – DEZVOLTAREA ȘI FINANȚAREA TRANSPORTORULUI BLINDAT AMFIBIU 8X8 ROMÂNESC appeared first on AUR.

                Domnului Liviu-Ionuț MOȘTEANU, Ministru al Apărării Naționale

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Drona străină care a survolat teritoriul național al României, timp de 50 de minute, în ziua de 13 septembrie 2025. Ipoteza vehiculată de autoritățile ruse potrivit căreia drona interceptată în spațiul aerian românesc nu ar fi de origine rusă, ci ucraineană.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

În contextul incidentului din data de 13 septembrie 2025, când o dronă străină a pătruns în spațiul aerian românesc, în zona Dobrogei (județul Tulcea), și a fost interceptată de două aeronave F-16, Ministerul Apărării Naționale a identificat obiectul ca fiind dronă rusă Geran (Shahed-136) implicată în atacurile asupra Ucrainei și a estimat că aceasta a evoluat în spațiul aerian al României timp de aproximativ 50 de minute. Potrivit informațiilor disponibile, drona străină a survolat doar zone nelocuite din județul Tulcea și, contrar așteptărilor, nu a fost neutralizată (doborâtă) de către sistemele antiaeriene ale țării noastre, MApN declarând că drona „nu a fost ostilă”.

Cu toate acestea, Ambasada Federației Ruse la București a respins acuzațiile, catalogând incidentul drept „descoperire a unui alt OZN” și susținând în Comunicatul său presă, postat pe pagina oficială a misiunii diplomatice ruse la București, că toate circumstanțele ar indica o provocare orchestrată de Kiev, inclusiv ipoteza că drona ar fi fost de origine ucraineană.

Având în vedere aceste declarații discordante și gravitatea incidentului în contextul securității naționale și al relațiilor internaționale, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Pe ce baze tehnico-științifice concrete (radar militar, interceptări electronice, analiza resturilor, elemente identitare, metadate ale dronei etc.) a fost definită proveniența dronei Geran ca fiind rusă și nu ucraineană? Drona respectivă a fost una de atac (dotată cu material explozibil), de spionaj (dotată cu aparate de fixare și transmitere de date) sau de altă natură?
2. Care au fost motivele temeinice pentru care Forțele Armate Române nu au neutralizat (doborât) drona străină care a survolat nestingherit, timp de 50 de minute, teritoriul nostru național, revenind în Ucraina, de inde a pătruns în spațiul aerian al României? În acest context, vă rugăm să precizați cui anume i-a aparținut decizia de a nu neutraliza (doborî) drona străină.
3. A fost realizată o analiză externă independentă, provenită de la surse NATO sau aliați occidentali, care să confirme identitatea, originea și tipul obiectului?
4. În ce măsură au fost comparate informațiile din sursele deschise, rapoartele tehnice și cele diplomatice cu eventuale contrainformații sau ipoteze alternative, inclusiv cea avansată de partea rusă?
5. Ce acțiuni diplomatice a inițiat Ministerul Afacerilor Externe la nivel bilateral cu Ucraina sau multilaterale în cadrul NATO/UE, pentru verificarea ipotezei conform căreia drona ar fi fost ucraineană și/sau lansată de pe teritoriul Ucrainei?
6. Dacă există rapoarte finale privind analiza materialelor recuperate, vă rog să indicați data și autorii lor (organizație/laborator militar/civil), precum și posibilitatea consultării acestora de către Parlamentul României și comisiile parlamentare relevante.
7. În considerarea ipotezei ruse, ce măsuri interne și externe au fost sau urmează a fi adoptate pentru a combate posibilele campanii de dezinformare și pentru a proteja credibilitatea României în fața comunității internaționale și a propriei populații?

The post Costache Chertif – Întrebare – Drona străină care a survolat teritoriul național al României, timp de 50 de minute, în ziua de 13 septembrie 2025. Ipoteza vehiculată de autoritățile ruse potrivit căreia drona interceptată în spațiul aerian românesc nu ar fi de origine rusă, ci ucraineană. appeared first on AUR.

Domnului Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării Naționale

Doamnei Oana ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe

Adresată de: Senator Andrei Emil DÎRLĂU

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind angajamentele României în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru,

Stimată Doamnă Ministru,

În contextul vizitei Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Constanța, la data de 1 septembrie 2025, așa cum a fost relatată de presă, unde aceasta s-a întâlnit cu Președintele Nicușor Dan și oficiali militari pentru a discuta despre rolul României în apărarea europeană și crearea unui Hub de Securitate la Marea Neagră, vă adresez această interpelare pentru a solicita clarificări. Lipsa transparenței, absența consultării democratice și implicațiile asupra suveranității și securității naționale ridică preocupări grave. Solicit răspunsuri detaliate la următoarele întrebări:

1.Lipsa transparenței:
Anunțul privind implicarea României în crearea unui Hub de Securitate la Marea Neagră a fost făcut fără informarea prealabilă a publicului sau detalii privind procesul decizional. De ce nu a oferit Guvernul informații transparente poporului român cu privire la angajamentele asumate în cadrul vizitei Președintelui von der Leyen?

2.Mandatul pentru implicarea României:
În baza căror mandate au angajat Guvernul și Președintele Nicușor Dan România în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră? Cum își permit să ia asemenea decizii cruciale și să asume asemenea angajamente grave fără a le supune în prealabil dezbaterii publice și parlamentare?

3.Detaliile Hub-ului de Securitate la Marea Neagră:
Ce presupune exact Hub-ul de Securitate la Marea Neagră? Care sunt obiectivele, structura și sfera sa operațională? Cum vor fi afectate resursele militare și economice ale României și ce rol va juca Constanța în implementarea acestuia?

4.Strategia UE pentru Marea Neagră:
Care este conținutul exact al Strategiei UE pentru Marea Neagră, discutată în contextul vizitei? Când a propus România această strategie Uniunii Europene și ce a determinat inițierea acesteia? A fost această propunere elaborată în consultare cu actorii naționali relevanți sau a fost avansată unilateral de Președinte și / sau de Guvern?

5.Lipsa consultării democratice:
De ce Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului, nu a fost consultat cu privire la angajamentul României în această inițiativă strategică? De ce nu a fost informat sau implicat poporul român într-o decizie cu implicații semnificative pentru securitatea și suveranitatea națională?

6.Implicațiile vizitei Ursulei von der Leyen:
Care sunt implicațiile specifice ale vizitei Președintelui von der Leyen asupra politicilor de securitate și apărare ale României? De ce vizita a avut loc într-o totală lipsă de transparență privind angajarea României în priorități și obligații strategice decise probabil la Bruxelles, asupra cărora nu a existat nici o dezbatere sau informare publică și parlamentară?

7.Utilizarea resurselor europene:
Ce presupune „folosirea resurselor europene, inclusiv instrumentul SAFE și programul Readiness2030”, menționate în contextul vizitei? Care sunt angajamentele specifice ale României față de aceste programe și cum vor fi implementate? Care vor fi costurile financiare și operaționale pentru România

8.Posibila înstrăinare a Portului Constanța și relevanța pentru Ucraina:
Există planuri sau discuții privind înstrăinarea sau transferul parțial al controlului asupra Portului Constanța în cadrul Hub-ului de Securitate la Marea Neagră sau al altor inițiative conexe? Dacă da, care sunt detaliile și cum afectează acestea suveranitatea României, având în vedere importanța strategică a portului? Ce angajamente ați luat privind sprijinul acordat de România Ucrainei, în contextul securității regionale, și ce impact ați preconizat în scenariul utilizării portului în principal pentru Ucraina?

Poporul român și reprezentanții săi aleși au dreptul la răspunsuri clare și cuprinzătoare privind aceste angajamente, care au fost asumate fără control democratic. Lipsa transparenței și consultării subminează grav încrederea publică și suveranitatea națională.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Clasificări privind angajamentele României în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente appeared first on AUR.