Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, fermierii români s-au confruntat cu fenomene climatice extreme care au afectat grav producțiile agricole și, implicit, capacitatea acestora de a-și continua activitatea și de a-și achita obligațiile financiare.
Situația este deosebit de gravă în vestul țării, inclusiv în județul Arad, în localități precum Pecica, Nădlac, Semlac, Șeitin și Peregu Mare, unde numeroși producători agricoli au înregistrat pierderi semnificative atât la culturile de toamnă, cât și la culturile de primăvară.

În aceste condiții, consider că sprijinul financiar acordat fermierilor trebuie să ajungă la beneficiari într-un termen cât mai scurt, pentru a le permite să își continue activitatea agricolă, să achiziționeze inputurile necesare și să își pregătească următorul an agricol.
Totodată, există o preocupare legitimă în rândul fermierilor cu privire la sumele reprezentând 3% din plățile directe, reținute în vederea constituirii resurselor destinate instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură.
Având in vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Despăgubirile aferente anului 2025
2. Care este situația actuală a despăgubirilor acordate fermierilor pentru culturile agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile în anul 2025?
3. Care este valoarea totală a despăgubirilor aprobate, precum și valoarea totală care urmează să fie achitată?
4. Câți fermieri sunt eligibili și câți dintre aceștia au primit efectiv despăgubirile până la data prezentei interpelări?
5. Care este calendarul concret pentru efectuarea integrală a plăților restante?
6. Solicit urgentarea plăților către fermierii care au suferit pierderi semnificative și care se confruntă în prezent cu dificultăți financiare.
7. Despăgubirile pentru anul 2026
8. Ce mecanism de despăgubire pregătește Ministerul Agriculturii pentru fermierii ale căror culturi au fost afectate în anul 2026?
9. Care sunt sursele de finanțare identificate pentru aceste despăgubiri?
   
10. Care este calendarul estimat pentru constatarea pagubelor, stabilirea beneficiarilor și efectuarea plăților?
11. Ce măsuri concrete veți lua pentru ca fermierii grav afectați să nu fie nevoiți să aștepte perioade îndelungate până la acordarea sprijinului financiar?
    Solicit, de asemenea, urgentarea tuturor procedurilor administrative necesare pentru acordarea despăgubirilor aferente anului 2026.
12. Destinația sumelor de 3% reținute din plățile APIA
13. Care este valoarea totală a sumelor reținute de la fermieri până la această dată, defalcată pe fiecare an de campanie?
14. În ce conturi sunt păstrate aceste sume și care este instituția care le administrează?
15. Care este destinația juridică și economică exactă a acestor bani?
16. Ce sume au fost efectiv utilizate până în prezent și pentru ce forme de sprijin?
17. Ce sume sunt disponibile în prezent?
18. Care este temeiul legal în baza căruia aceste sume pot fi utilizate pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă și alte fenomene climatice?
19. În condițiile în care acești bani provin din plățile cuvenite fermierilor, de ce nu sunt utilizați cu prioritate pentru sprijinirea fermierilor grav afectați de calamități?
    Solicit Ministerului Agriculturii să analizeze urgent posibilitatea utilizării sumelor acumulate prin această contribuție pentru despăgubirea fermierilor grav afectați de secetă și alte fenomene climatice, cu prioritate în zonele în care pierderile au fost constatate și documentate.
    
    În acest context, solicit acordarea unei atenții speciale fermierilor din zona de vest a României, în special din județul Arad, respectiv din localitățile Pecica, Nădlac, Semlac, Șeitin și Peregu Mare, unde afectarea culturilor agricole a avut un impact major asupra veniturilor producătorilor agricoli.
    Consider că sumele constituite prin contribuția fermierilor pentru gestionarea riscurilor trebuie să își îndeplinească scopul pentru care au fost colectate și să fie direcționate, în condițiile legii, către fermierii care au suferit pierderi reale și semnificative.
    Solicitare finală
    Vă solicit să dispuneți urgentarea plăților pentru despăgubirile aferente anului 2025, să prezentați un calendar clar pentru despăgubirile aferente anului 2026 și să comunicați public situația completă a sumelor de 3% reținute din plățile APIA, inclusiv valoarea totală acumulată, disponibilul actual, destinația și modul de utilizare a acestor fonduri.
    De asemenea, vă solicit să analizați de urgență posibilitatea ca aceste resurse să fie utilizate, în condițiile legislației europene și naționale, pentru sprijinirea fermierilor grav afectați de secetă din județul Arad și din celelalte zone calamitate ale țării.

The post Ciprian Vărșan – Interpelare – Urgentarea plății despăgubirilor pentru fermierii afectați de fenomene climatice nefavorabile în anii 2025 și 2026 și clarificarea destinației sumelor de 3% reținute din plățile APIA appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul interpelării:  Cum a ajuns o oaie pozitivă la Pesta Micilor Rumegătoare să circule 12 zile prin țară sub semnătura ANSVSA?

Stimate domnule ministru,

În contextul Deciziei (UE) 2026/1387, prin care Uniunea Europeană a suspendat complet exporturile de ovine din România până la 31 decembrie 2026, se ridică întrebarea cum a fost posibil ca un animal infectat cu Pesta Micilor Rumegătoare să circule liber prin țară, sub protecția unor acte semnate chiar de instituția pe care o conduceți. Am fost contactat de fermieri și crescători de ovine și caprine din mai multe județe, profund revoltați de modul în care a fost gestionat Programul Național de Screening, program aflat în coordonarea directă a ANSVSA.

În timp ce mișcarea ovinelor și caprinelor era suspendată la nivel național printr-o Notă de serviciu emisă de conducerea instituției, a fost introdusă o excepție pentru mișcările către abatoare și centre de colectare în vederea exportului. Animalul purtător al crotaliei RO1641262191, testat într-o exploatație din județul Timiș la data de 29 mai 2026, a fost mutat, în baza acestei excepții, către un centru de colectare din județul Constanța la data de 5 iunie 2026. Buletinul de analiză nr. 12484, cu rezultat pozitiv la Pesta Micilor Rumegătoare, ar fi fost emis abia pe 17 iunie 2026, la două zile după termenul legal de raportare din program. Practic, animalul a circulat prin țară timp de 12 zile fără ca rezultatul testului să fie cunoscut, ceea ce contravine oricărei reguli elementare de izolare a unei boli de Categoria A.

Cu doar două zile înainte de termenul legal de raportare, la 15 iunie 2026, la Constanța era semnat un Acord Tehnic între ANSVSA și mai mulți operatori economici din sectorul de export, printre care figurează exact firma în curtea căreia ajunsese animalul respectiv. Acest document cerea explicit menținerea dumneavoastră în funcție, motivând că orice schimbare la conducerea instituției ar genera suspendarea dialogului cu Comisia Europeană și blocarea certificatelor sanitar-veterinare de export. Există posibilitatea ca excepția din Nota de serviciu să nu fi fost o simplă greșeală de procedură, ci rezultatul direct al unor interese comerciale care au primat în fața protocoalelor de biosecuritate. Întrucât acest lucru rămâne o întrebare fără răspuns, este important să se aducă la lumină adevărul cu privire la ce s-a întâmplat și cine este responsabil.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Vă rog să prezentați traseul complet, documentat cronologic, al animalului purtător al crotaliei RO1641262191, de la recoltarea probei biologice din 29 mai 2026 până la emiterea Buletinului de analiză nr. 12484 din 17 iunie 2026, cu toate exploatațiile, datele de intrare și ieșire și documentele care au însoțit fiecare mutare.

2. Cine a semnat Nota de serviciu prin care a fost introdusă excepția pentru mișcările de animale către abatoare și centre de colectare în vederea exportului, în plină derulare a unui program de screening pentru o boală de Categoria A? Pe ce bază tehnică a fost justificată această excepție?

3. Cum explicați faptul că termenul legal de raportare din Programul Național de Screening, stabilit pentru 15 iunie 2026, nu a fost respectat, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat abia după ce animalul ajunsese deja la centrul de colectare din Constanța?

4. Ce relație există între ANSVSA și operatorii economici semnatari ai Acordului Tehnic din 15 iunie 2026, care au cerut explicit menținerea dumneavoastră în funcție? A influențat acest acord, în vreun fel, deciziile luate în cadrul Programului Național de Screening?

5. A fost declanșată o anchetă internă în cadrul ANSVSA pentru stabilirea răspunderii în acest caz? Dacă da, solicit prezentarea publică a concluziilor acesteia, însoțite de toate actele și notele de serviciu emise în legătură cu Programul Național de Screening pentru Pesta Micilor Rumegătoare în perioada mai–iunie 2026.

6. Ce măsuri concrete a dispus sau intenționează să dispună ANSVSA pentru a restabili încrederea Comisiei Europene în certificatele sanitar-veterinare emise de autoritatea română, astfel încât exporturile de ovine și caprine să poată fi reluate cât mai curând?

7. Câte Comandamente Naționale de Luptă împotriva Pestei Micilor Rumegătoare s-au constituit sub coordonarea Ministerului de Interne în ultimii ani? Care este Programul Național de Combatere a bolii, aprobat de toate ministerele implicate și propus de ANSVSA?

The post Elena DOBOŞ – Înterpelare – Cum a ajuns o oaie pozitivă la Pesta Micilor Rumegătoare să circule 12 zile prin țară sub semnătura ANSVSA? appeared first on AUR.

Domnule Ministru interimar,

Fermierii se confruntă cu o criză severă: prețul primit pe litrul de lapte la poarta fermei (care variază între 0,70 și 1,50 lei) a scăzut dramatic. Acesta nu acoperă nici pe departe costurile de producție (de peste 2 lei/litru),
aducând micile exploatații în pragul falimentului. În județul Suceava, criza laptelui a lovit extrem de dur direct în inima
bazinului tradițional din Bucovina. Situația este deosebit de critică pentru micii crescători de animale, care se confruntă atât cu prăbușirea prețurilor, cât și cu riscul iminent de a rămâne complet fără clienți.
Există riscul blocării colectării de la 1 august. Crescătorii de vaci din gospodăriile populației și micile exploatații familiale au lansat un apel public disperat din cauză că se tem că de la 1 august o mare parte din laptele lor nu
va mai fi preluat de procesatori. Pentru multe familii din zonele montane și submontane ale Sucevei, vânzarea laptelui reprezintă singura sursă stabilă de venit. Procesatorii mari tind să își optimizeze rutele și logisticile, renunțând la
colectarea fragmentată din sate sau din zone greu accesibile, ceea ce izolează complet micii producători suceveni.
Realitatea din teren arată că fermierii suceveni primesc sume derizorii care nu acoperă specificul zonei. Creșterea animalelor în relief montan implică cheltuieli mai mari cu furajarea și transportul, ceea ce înseamnă că fermierii suceveni pierd bani cu fiecare litru vândut. Crescătorii din zonă au raportat că au ajuns în situația de a vinde lunar câte un animal doar pentru a acoperi pierderile curente generate de producția de lapte. Fermierii solicită garanția unei piețe de desfacere corecte care să le permită să își continue munca din generație în generație.
În timp ce procesatorii au scăzut sumele oferite producătorilor, costurile pentru furaje, energie și forță de muncă au rămas ridicate. Unele ferme primesc și sub 1 leu/litru. În magazine, consumatorii plătesc sume considerabile, adesea între 6 și 10 lei pentru un litru de lapte, însă profitul uriaș se împarte pe lanțul de retail și procesare, ocolind fermierul. În anumite regiuni (cum ar fi bazinul din Bucovina), micii crescători se tem că nu vor mai avea cui să își vândă laptele din cauza refuzului procesatorilor de a mai colecta din zonele cu ferme mici și dispersate. Producția autohtonă, în special cea de lapte bio și cea din micile exploatații familiale, suferă un declin, ducând la închiderea multor centre de colectare tradiționale.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Cum rezolvați problema prețului laptelui în zona de munte? Ce soluții de sprijin negociază România cu Uniunea Europeană pentru fermieri?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru rezolvarea problemei prețului laptelui la poarta fermei? appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

În județul Tulcea, agricultorii au intrat în campania de însămânțare cu aceeași teamă pe care o au în fiecare an: că nu pot conta pe apă atunci când au cel mai mult nevoie. În plin context de secetă pedologică, oamenii văd canale colmatate, infrastructură degradată și sisteme de irigații care, în multe zone, pur și simplu nu funcționează.
Este greu de înțeles cum, deși există fonduri europene și fonduri naționale, prin programe de dezvoltare durabilă disponibile pentru astfel de investiții, în 2026 fermierii din Tulcea sunt lăsați din nou să se descurce singuri.
În acest context, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Cum explicați faptul că, deși există fonduri europene disponibile, sistemele de irigații din județul Tulcea sunt în continuare nefuncționale sau grav degradate?
2. Care este lista completă a stațiilor de pompare din județul Tulcea care au fost reabilitate, modernizate sau repuse în funcțiune în ultimele 24 de luni?
3. Care este lista tuturor proiectelor de irigații depuse de fermierii sau organizațiile de udători din județul Tulcea și care este stadiul de aprobare al fiecăruia?
4. Câte dintre aceste proiecte au primit finanțare, câte sunt blocate și care sunt motivele întârzierilor?
5. Există o statistică, pentru ultimii 3-4 ani, privind zonele din județul Tulcea cele mai afectate de secetă, precum și situațiile în care agricultorii au făcut sesizări, solicitări sau notificări legate de lipsa irigațiilor? Dacă da, vă rog să o comunicați detaliat.
6. Care sunt principalele impedimente din cauza cărora fermierii din județul Tulcea nu pot accesa sau nu pot implementa la timp fondurile disponibile pentru proiecte de irigații?

The post Elena Doboș – Interpelare – Eșecul sistemelor de irigații în Bărăganul Dobrogean (Dobrogea de Nord) appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Fundamentarea măsurilor anunțate privind adaosul comercial, refacturarea și discounturile din lanțul agroalimentar

Stimate domnule Ministru,

Ați anunțat, în luna martie, un pachet de măsuri privind adaosul comercial aplicat pe aceeași categorie de produse, interzicerea refacturării și eliminarea discounturilor sub prețul de producție, susținând că pe piață există situații în care produsele românești ajung la adaosuri de 80%, iar produsele din import rămân la 20%.

Vă rog să precizați pe ce date, analize și verificări se sprijină aceste procente, ce efect de preț estimați pentru consumator în cazul adoptării măsurilor anunțate și cum veți evita ca intervenția propusă să producă deformări de piață ori să fie contestată din perspectiva regulilor de concurență.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Fundamentarea măsurilor anunțate privind adaosul comercial, refacturarea și discounturile din lanțul agroalimentar appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Plățile subvențiilor acordate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reprezintă un mecanism esențial pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea stabilității economice a sectorului agricol din România. În județul Ilfov, fermierii depind în mod direct de aceste subvenții pentru asigurarea continuității producției agricole și pentru menținerea competitivității pe piață.
În contextul anului 2025, apar întrebări cu privire la modul de alocare, decontare și transparența plăților către fermieri. Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele informații:

1. Care este valoarea totală a subvențiilor acordate prin APIA fermierilor din județul Ilfov în anul 2025, defalcată pe scheme și tipuri de sprijin (plăți directe, măsuri de dezvoltare rurală, scheme complementare etc.)?
2. Care este numărul total de beneficiari în județul Ilfov pentru fiecare tip de subvenție acordată în 2025?
3. Care este calendarul plăților efectuate și estimativ pentru restul anului, inclusiv eventualele întârzieri?
4. Există programe de consultanță sau sprijin pentru fermierii care întâmpină dificultăți în accesarea subvențiilor sau în respectarea condițiilor impuse de APIA?
5. Care sunt prevederile ministerului pentru verificarea și controlul plăților APIA, astfel încât fondurile publice să fie utilizate corect și eficient?

The post Gianina Șerban – Întrebare – Situația subvențiilor APIA pentru județul Ilfov în anul 2025 appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Legalitatea și oportunitatea hotărârii privind prelungirea valabilității contractelor de închiriere a pășunilor din comuna Mădăras, județul Bihor

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta întrebare parlamentară ca urmare a unor informații îngrijorătoare apărute în legătură cu o hotărâre a Consiliului Local al comunei Mădăras, județul Bihor, prin care s-a aprobat prelungirea valabilității contractelor de închiriere a pășunilor comunale.

În cuprinsul acestei hotărâri se menționează explicit faptul că propunerea de prelungire a fost „supusă votului la solicitarea titularilor de contracte”. Or, potrivit sesizărilor primite din partea crescătorilor de animale și a altor persoane interesate din comunitatea locală, această afirmație nu corespunde realității, neexistând solicitări formale sau proceduri transparente inițiate de toți titularii de contracte, așa cum prevede cadrul legal în vigoare.

Mai mult, există suspiciuni rezonabile că această hotărâre ar putea reprezenta un prim pas pentru schimbarea ulterioară a destinației acestor terenuri,  cum ar fi, proiecte de amplasare a panourilor fotovoltaice, în detrimentul utilizării lor agricole și zootehnice.

Protejarea pășunilor comunale și respectarea adevărului în actele administrative reprezintă obligații fundamentale ale autorităților publice, iar orice tentativă de eludare a legii sau de favorizare a unor interese speculative trebuie sancționată.

Având în vedere rolul strategic al pășunilor comunale pentru fermierii locali, pentru securitatea alimentară și pentru protejarea fondului agricol național, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Agriculturii a fost informat sau consultat cu privire la această hotărâre a Consiliului Local Mădăras și dacă aceasta respectă prevederile legislației naționale privind administrarea și utilizarea pășunilor permanente.

2. Care sunt obligațiile legale ale autorităților locale în ceea ce privește consultarea reală și documentată a titularilor de contracte și a crescătorilor de animale înainte de prelungirea contractelor de închiriere a pășunilor.

3. Există riscul ca, prin astfel de hotărâri, pășunile comunale să fie scoase treptat din circuitul agricol și utilizate pentru investiții non-agricole, precum parcuri fotovoltaice, și ce măsuri poate lua Ministerul pentru a preveni asemenea situații?

4. Dacă Ministerul Agriculturii intenționează să dispună verificări sau controale privind legalitatea și oportunitatea acestei hotărâri, precum și a eventualelor decizii ulterioare ale Consiliului Local Mădăras.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Legalitatea și oportunitatea hotărârii privind prelungirea valabilității contractelor de închiriere a pășunilor din comuna Mădăras, județul Bihor appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Sprijinul acordat agricultorilor PFA pentru gestionarea activităților agricole, respectarea normelor și administrarea obligațiilor documentare

Stimate Domnule Ministru,

În județul Iași, ca și în multe alte zone agricole ale țării, o parte importantă a producției este realizată de agricultori organizați ca persoane fizice autorizate (PFA). Aceștia desfășoară activități complexe, de la planificarea lucrărilor sezoniere și monitorizarea culturilor, până la utilizarea și întreținerea echipamentelor agricole, respectarea normelor de siguranță și de protecție a mediului, precum și gestionarea documentelor necesare pentru subvenții, controale și raportări fiscale.

Numeroși agricultori semnalează însă dificultăți legate de birocrația excesivă, lipsa unor instrumente digitale simple pentru evidența activităților, accesul limitat la consiliere tehnică și insuficienta informare privind obligațiile de mediu și siguranță.

Consider că menținerea vitalității agriculturii locale depinde în mod direct de sprijinul real acordat fermierilor mici și mijlocii, care trebuie să poată lucra eficient, sigur și cu o povară administrativă rezonabilă.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce programe de sprijin sau consiliere sunt disponibile pentru agricultorii organizați ca PFA în vederea planificării activităților agricole și creșterii eficienței exploatațiilor?

2. Există inițiative pentru simplificarea obligațiilor documentare și digitalizarea raportărilor pentru micii fermieri?

3. Ce măsuri sunt implementate pentru instruirea agricultorilor privind utilizarea în siguranță a echipamentelor agricole și respectarea normelor de protecție a mediului?

4. Ce servicii de monitorizare și asistență tehnică sunt disponibile pentru prevenirea pierderilor de producție și adaptarea la schimbările climatice?

5. Are Ministerul în vedere programe dedicate micilor fermieri PFA care să integreze sprijin tehnic, administrativ și financiar într-un cadru unitar?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Sprijinul acordat agricultorilor PFA pentru gestionarea activităților agricole, respectarea normelor și administrarea obligațiilor documentare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Mircia CHELARU

Circumscripția Electorală: nr. 3 Argeș

Grupul parlamentar: ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Neglijarea economiei montane și efectele sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice care vizează menținerea populației montane, mai ales în mediul rural (854 UAT-uri, cu >3.500 sate montane).

Stimate Domnule Ministru,

I. Munții României reprezintă aproximativ 30% din teritoriul României, mai mult decât în alte 17 țări cu munți, din UE, având particularități accentuate legate de cadrul natural și de modul de practicare a economiei specifice, în ferme mici și mijlocii cu bogate tradiții multiseculare și sisteme profund diferite față de zonele de câmpie.

Zona de munte furnizează cca. 25% din produsele agroalimentare (lapte, carne, fructe) de înaltă calitate, datorate condițiilor de mediu, cu ”zero chimizare”, purtătoare de sănătate, ca ”produse montane” recunoscute de Regulamentele Comisiei Europene nr. 1151/2012 și 665/2014.

Este bine cunoscut că, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se

concentrează pe marea agricultură din zonele de câmpie și colinare care asigură până la 80% din hrana populației și pentru export, inclusiv contribuții semnificative la PIB. Această realitate, însă, nu justifică neglijarea economiei specific montane cu efectele sale sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice de securitate care vizează menținerea populației și dezvoltarea infrastructurii montane, mai ales în mediul rural (854 UAT-uri, cu >3.500 sate montane).

II. În spațiul public sunt semnale că s-ar intenționa desființarea Agenției

Naționale a Zonei Montane și implicit a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați – ceea ce, pentru marea zonă montană a României ar reprezenta un adevărat dezastru!!!

Vă reamintesc că, prin Comisia Zonei Montane din România, Agenția

Națională a Zonei Montane și aportul cercetării montanologice și al organizațiilor neguvernamentale, specializate, cu sprijin din UE, Banca Mondială, ș.a., România are astăzi peste 10.000 de pensiuni agro-turistice, multiple puncte gastronomice rurale, cca. 30.000 de absolvenți de cursuri de formare pentru dezvoltare montană. Prin eforturi mari, de peste 30 de ani, în România au fost create toate condițiile pentru a se trece la o nouă etapă de protecție și dezvoltare sustenabilă a zonei montane: Instituții guvernamentale, specializate; entități de cercetare montanologică și de învățământ universitar – specializat. Avem și o ”Lege a Muntelui” – 197/2018, a treia din Europa, precum și un Consiliul Național al Muntelui, prezidat de însuși Primul Ministru. Așadar, pentru români, muntele este resursă de viață și citadelă de apărare.

În acest context, domnule ministru vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce proiecte aveți în programul guvernamental și cum doriți să susțineți, cu responsabilitate, zona montană a României?

2. În etapa următoare de guvernare, care este poziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la Agenția Națională a Zonei Montane și implicit a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați?

The post Mircia Chelaru – Interpelare – Neglijarea economiei montane și efectele sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice care vizează menținerea populației montane, mai ales în mediul rural (854 UAT-uri, cu >3.500 sate montane) appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

Obiectul întrebării: Lipsa unei strategii reale de protecție a efectivelor de animale și a securității alimentare naționale a României

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Un nou focar de boală a limbii albastre a fost descoperit într-o exploatație de bovine din Cisnădie, județul Sibiu. Diagnosticul a fost confirmat pe 8 octombrie de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București, în urma analizării probelor recoltate dintr-o exploatație non-profesională din Cisnădie, care deține un efectiv de 69 de bovine.

          Din păcate, în ultimii ani, România s-a confruntat, în mod repetat, cu boli care au afectat grav zootehnia națională și, implicit, securitatea alimentară națională a țării. Pesta porcină africană a distrus mii de efective și a dus la închiderea a numeroase ferme. Variola ovină a afectat crescătorii din majoritatea județelor, generând pierderi economice majore. În prezent, așa cum am arătat mai sus, în județul Sibiu, la Cisnădie, a fost confirmat un focar de boala limbii albastre care pune din nou în pericol efectivele de bovine și stabilitatea producției interne.

          De fiecare dată, reacția statului a fost aceeași: întârziată, lipsită de coordonare și fără rezultate concrete. România nu are o strategie coerentă de prevenire, nu dispune de un sistem funcțional de alertă timpurie și nu are un calendar predictibil de acțiuni preventive.

Această lipsă de viziune a autorităților afectează direct economia rurală, veniturile producătorilor și, în mod direct, securitatea națională a României.

          În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este planul strategic național de prevenire și intervenție în cazul bolilor transmisibile la animale și când a fost ultima dată actualizat? Vă rog să-mi transmiteți calendarul de implementare și documentele oficiale care reglementează aplicarea acestuia?

2. Ce măsuri concrete de prevenție au fost stabilite și aplicate pentru anul 2025, la nivelul Direcțiilor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentară din întreaga țară? Vă rog să precizați dacă aceste măsuri au fost puse efectiv în practică, în ce perioadă și care au fost rezultatele obținute până în prezent.

3. Există o procedură publică de alertare timpurie a crescătorilor de animale privind riscurile sanitar-veterinare? Dacă nu, precizați dacă ministerul are în lucru un proiect de implementare și în ce stadiu se află?

4. Cine răspunde, instituțional și politic, pentru lipsa unei reacții rapide în cazul focarului de la Cisnădie și pentru întârzierile repetate în gestionarea situațiilor similare?

5. Ce acțiuni concrete urmează să fie întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la sfârșitul anului 2025 pentru prevenirea pierderilor similare în perioada următoare? Solicit transmiterea calendarului acțiunilor de control, informare și intervenție prevăzute de minister.

6. Care sunt procedurile administrative aplicate în prezent pentru declararea și raportarea focarelor de boală la animale și dacă ministerul are în vedere simplificarea acestora, inclusiv prin dezvoltarea unei aplicații informatice care să permită transmiterea rapidă a datelor către direcțiile sanitar-veterinare?

7. Solicit clarificări privind situația personalului de specialitate: câți medici veterinari își desfășoară efectiv activitatea în teren, câte posturi sunt vacante, care este numărul mediu de animale și de exploatații aflate în responsabilitatea fiecăruia și ce distanțe sunt nevoiți să parcurgă pentru a interveni în caz de urgență?

8. Există un proiect sau un calendar concret pentru interconectarea bazelor de date ANSVSA, APIA și Registrul Național al Exploatațiilor, astfel încât raportările și alertele sanitar-veterinare să fie gestionate unitar și în timp real la nivel național?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Lipsa unei strategii reale de protecție a efectivelor de animale și a securității alimentare naționale a României appeared first on AUR.