De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația cetățenilor români din Statul Qatar în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu

Stimată Doamnă Ministru,

Statul Qatar găzduiește un număr semnificativ de lucrători străini, inclusiv cetățeni români activi în domenii precum construcții, energie, servicii, transport și organizare de evenimente. În contextul actualei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu, cu potențial de extindere regională și afectare a infrastructurii critice, protecția comunităților românești din zona Golfului devine o prioritate strategică.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care este numărul actual al cetățenilor români rezidenți în Statul Qatar, conform evidențelor consulare actualizate?

2. Câți cetățeni români se află temporar în Qatar (turism, misiuni profesionale, tranzit)?

3. Câte solicitări de sprijin consular au fost înregistrate în ultimele 60 de zile, în contextul tensiunilor regionale?

4. Există români care au solicitat repatriere sau evacuare preventivă? Dacă da, ce măsuri a dispus MAE?

5. Care este planul operațional al MAE în eventualitatea extinderii conflictului în zona Golfului Persic?

6. Ce mecanisme de coordonare sunt active între MAE și autoritățile din Qatar pentru protecția cetățenilor români în situații de urgență?

7. Există cetățeni români aflați în situații de vulnerabilitate contractuală sau juridică, care ar putea fi afectați suplimentar în contextul unei crize regionale?

8. Ce măsuri de informare preventivă au fost transmise comunității românești din Qatar privind conduita în situații de alertă, restricții de circulație sau întreruperi ale transportului aerian?

9. În ce măsură există un plan de cooperare cu celelalte state membre UE pentru intervenție comună în cazul deteriorării rapide a situației de securitate?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația cetățenilor români din Statul Qatar în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu appeared first on AUR.

              Domnului Petre-Florin MANOLE, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Protecției Sociale

               Doamnei Oana Țoiu, Ministru de Externe

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                              

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara României

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor                      

Obiectul Interpelării – Românii pleacă din nou: de ce a eșuat politica de revenire a diasporei?

          Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și analizate recent de unele platforme media, statul român se confruntă din nou cu fenomenul migrației cetățenilor săi, aceasta după ce, în ultimul deceniu, am putut constata un trend favorabil în ceea ce privește întoarcerea românilor din diaspora. Astfel, în 2022 România avea un sold migrator pozitiv de circa 6400 de persoane. În 2023 și 2024 situația s-a inversat, deficitul net între cei care au emigrat și cei care s-au întors atingând 50.000 de persoane, populația unui municipiu reședință de județ precum Vaslui, Giurgiu sau Alexandria.  

          Cele mai frecvente destinații rămân Italia, Germania, Spania, Austria și Franța, țări în care trăiesc deja comunități românești mari și stabilizate. Această opțiune a românilor arată, în fapt, că românii percep statele anterior menționate ca o sursă de stabilitate și predictibilitate, ceea ce nu le este oferit de România. Acest fenomen migrațional contrastează cu declarațiile repetate ale guvernelor succesive ale României ultimului deceniu dar și cu programele aferente, finanțate de la bugetul de stat, dovedite astăzi ineficiente.

          Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Guvernul României dispune și utilizează mecanisme de monitorizare ale fluxurilor migraționale ale cetățenilor săi?
2. Există măsuri concrete adoptate de Ministerul Muncii pentru a sprijini reintegrarea socio-profesională a românilor întorși din străinătate?
3. A fost realizată până acum o evaluare (independentă) în ceea ce privește eficiența politicilor publice destinate diasporei, în condițiile inversării trendului de revenire?
4. Ce măsuri aveți în vedere să adoptați pentru sfârșitul acestui an ori începutul lui 2026 pentru a opri exodul românilor?

The post Ștefan Geamănu – Interpelare – Românii pleacă din nou: de ce a eșuat politica de revenire a diasporei? appeared first on AUR.

Domnului Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării Naționale

Doamnei Oana ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe

Adresată de: Senator Andrei Emil DÎRLĂU

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind angajamentele României în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru,

Stimată Doamnă Ministru,

În contextul vizitei Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Constanța, la data de 1 septembrie 2025, așa cum a fost relatată de presă, unde aceasta s-a întâlnit cu Președintele Nicușor Dan și oficiali militari pentru a discuta despre rolul României în apărarea europeană și crearea unui Hub de Securitate la Marea Neagră, vă adresez această interpelare pentru a solicita clarificări. Lipsa transparenței, absența consultării democratice și implicațiile asupra suveranității și securității naționale ridică preocupări grave. Solicit răspunsuri detaliate la următoarele întrebări:

1.Lipsa transparenței:
Anunțul privind implicarea României în crearea unui Hub de Securitate la Marea Neagră a fost făcut fără informarea prealabilă a publicului sau detalii privind procesul decizional. De ce nu a oferit Guvernul informații transparente poporului român cu privire la angajamentele asumate în cadrul vizitei Președintelui von der Leyen?

2.Mandatul pentru implicarea României:
În baza căror mandate au angajat Guvernul și Președintele Nicușor Dan România în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră? Cum își permit să ia asemenea decizii cruciale și să asume asemenea angajamente grave fără a le supune în prealabil dezbaterii publice și parlamentare?

3.Detaliile Hub-ului de Securitate la Marea Neagră:
Ce presupune exact Hub-ul de Securitate la Marea Neagră? Care sunt obiectivele, structura și sfera sa operațională? Cum vor fi afectate resursele militare și economice ale României și ce rol va juca Constanța în implementarea acestuia?

4.Strategia UE pentru Marea Neagră:
Care este conținutul exact al Strategiei UE pentru Marea Neagră, discutată în contextul vizitei? Când a propus România această strategie Uniunii Europene și ce a determinat inițierea acesteia? A fost această propunere elaborată în consultare cu actorii naționali relevanți sau a fost avansată unilateral de Președinte și / sau de Guvern?

5.Lipsa consultării democratice:
De ce Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului, nu a fost consultat cu privire la angajamentul României în această inițiativă strategică? De ce nu a fost informat sau implicat poporul român într-o decizie cu implicații semnificative pentru securitatea și suveranitatea națională?

6.Implicațiile vizitei Ursulei von der Leyen:
Care sunt implicațiile specifice ale vizitei Președintelui von der Leyen asupra politicilor de securitate și apărare ale României? De ce vizita a avut loc într-o totală lipsă de transparență privind angajarea României în priorități și obligații strategice decise probabil la Bruxelles, asupra cărora nu a existat nici o dezbatere sau informare publică și parlamentară?

7.Utilizarea resurselor europene:
Ce presupune „folosirea resurselor europene, inclusiv instrumentul SAFE și programul Readiness2030”, menționate în contextul vizitei? Care sunt angajamentele specifice ale României față de aceste programe și cum vor fi implementate? Care vor fi costurile financiare și operaționale pentru România

8.Posibila înstrăinare a Portului Constanța și relevanța pentru Ucraina:
Există planuri sau discuții privind înstrăinarea sau transferul parțial al controlului asupra Portului Constanța în cadrul Hub-ului de Securitate la Marea Neagră sau al altor inițiative conexe? Dacă da, care sunt detaliile și cum afectează acestea suveranitatea României, având în vedere importanța strategică a portului? Ce angajamente ați luat privind sprijinul acordat de România Ucrainei, în contextul securității regionale, și ce impact ați preconizat în scenariul utilizării portului în principal pentru Ucraina?

Poporul român și reprezentanții săi aleși au dreptul la răspunsuri clare și cuprinzătoare privind aceste angajamente, care au fost asumate fără control democratic. Lipsa transparenței și consultării subminează grav încrederea publică și suveranitatea națională.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Clasificări privind angajamentele României în crearea Hub-ului de Securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Dragarea ilegală de către Ucraina a Canalului Bâstroe din Rezervația Deltei Dunării

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Active News a câștigat procesul cu MAE pentru adevărul despre Canalul Bâstroe, demonstrându-se astfel că Ucraina a atentat la Delta Dunării și securitatea României cu sprijin de la București. Ministerul de Externe al României a fost întrebat: cine a dat aprobarea din partea română pentru dragarea ilegală de către Ucraina, până la adâncimi de 9 metri, a Canalului Bâstroe din Rezervația Deltei Dunării și tranzitarea acestuia de către nave de mare tonaj. Operațiunea, efectuată în secret față de opinia publică românească, încălca numeroase tratate internaționale care țin de prezervarea Biosferei naturale Delta Dunării și atenta totodată la securitatea națională a României.

          Hotărârea definitivă a Curții de Apel București „obligă pârâtul (MAE) să furnizeze reclamantului informațiile solicitate la punctele 1-6 din cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea din data de 30.3.2023.”

          În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dacă există un acord între România și Ucraina, din iulie 2022, prin care partea română, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, și-a dat consimțământul cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale și dacă da, care este textul acestuia?
2. În cazul în care aceste detalii nu se află în textul acordului, care au fost datele tehnice specifice privind tonajul acestor vase și perioada pentru care s-a discutat conferirea acestui acord?
3. Cine a purtat aceste discuții și cine a semnat acordul de ambele părți?
4. Să se precizeze dacă, înainte de a se face acest acord, Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat cu responsabilii din Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și care au fost observațiile acestora?
5. Ministerul a anunțat Comisia Dunării înainte de a semna acest acord cât și alte organizații internaționale de mediu și în mod special Rezervația Biosferei Delta Dunării?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Dragarea ilegală de către Ucraina a Canalului Bâstroe din Rezervația Deltei Dunării appeared first on AUR.

Printre acuzațiile care stau la baza audierii în Parlament a ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, se numără:

* Deteriorarea relației cu Statele Unite ale Americii, principalul partener strategic al României;
* Absența României de la momente diplomatice esențiale, precum ceremonia de inaugurare a mandatului președintelui Donald Trump, Conferința de Securitate de la München sau întâlnirea informală a liderilor europeni de la Paris;
* Transformarea misiunilor diplomatice în platforme de propagandă politică, prin declarații neconforme venite din partea ambasadorilor României în SUA și Israel;
* Pasivitate în fața incidentelor diplomatice grave, inclusiv lipsa reacției la vizita neprotocolară a ambasadorului Franței la Curtea Constituțională;
* Inadecvare în reprezentarea simbolică a României pe plan extern, precum episodul de la Bruxelles unde ministrul a afișat exclusiv steagul Ucrainei, fără nicio referință la simbolurile naționale românești.

AUR consideră că politica externă a României a fost redusă la un simplu exercițiu de imagine fără substanță, în care absența, ambiguitatea și incompetența au devenit norme. Este imperativ ca domnul Emil Hurezeanu să răspundă în fața Parlamentului pentru aceste derapaje, iar cetățenii României să afle adevărul despre izolarea tot mai accentuată a țării noastre pe plan internațional.

The post AUR: ”Diplomația românească în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevanță ca vocație și pasivitatea ca politică de stat” appeared first on AUR.

                  Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Data: 02/04/2025

Obiectul întrebării: Încălcarea drepturilor românilor din Ucraina la instruire în limba maternă română. Cer să acționați concret în cazul celor 10 școli românești din localitățile Cartal, Satul Nou, Dumitrești, Manju, Frumușica Veche, Borisăuca, Furatu, Erdec Burnu, Hagi Curda, Babele din actuala regiune Odesa (Sudul Basarabiei), ținut de 4 ani fără mișcare pe rolul instanțelor judecătorești din Ucraina.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, aduc în atenția dumneavoastră o problemă gravă și urgentă care afectează comunitatea românească din Ucraina, în special în regiunea Odesa (Sudul Basarabiei), unde drepturile fundamentale ale românilor la instruire în limba maternă sunt în mod sistematic încălcate. Această situație este agravată de politica Ministerului Educației și Științei din Ucraina, care menține o linie ideologică a moldovenismului antiromânesc, contrar principiilor democratice și ale dreptului internațional.

Situația comunității românești din Ucraina, în special din regiunea Odesa, este una alarmantă și necesită acțiuni urgente din partea statului român. Dreptul la educație în limba maternă este un drept fundamental, iar încălcarea acestuia nu poate fi tolerată. Vă solicit să interveniți imediat pentru a proteja drepturile românilor din Ucraina și pentru a asigura respectarea angajamentelor internaționale ale Ucrainei în domeniul drepturilor omului.

Contextul problemei

În Ucraina, comunitatea românească din regiunea Odesa (Bugeac) se confruntă de decenii cu încercări repetate de a fi lipsită de dreptul la educație în limba maternă română. După 1991, autoritățile ucrainene au modificat în mod arbitrar și fără consultarea comunității denumirea limbii de predare în școlile din această regiune, trecând de la „limba română” la „limba moldovenească”. Această schimbare a fost motivată de interese politice și ideologice, având ca scop moldovenizarea forțată a comunității românești și separarea ei de celelalte comunități românești din Ucraina (Cernăuți și Transcarpația), precum și de cea din Republica Moldova.

La 31 martie anul 2021, 10 școli din regiunea Odesa[1] au depus o cerere la Instanța de contencios administrativ din Kiev, solicitând obligarea Ministerului Educației și Științei din Ucraina să aprobe limba română ca unică denumire a limbii de predare. Dosarul (nr. 640/8013/21) a fost admis spre judecare abia la 31 octombrie 2023, dar, de atunci, nu s-a mai înregistrat absolut niciun progres, întrucât este ținut fără mișcare.

Situația actuală

La 18 octombrie 2023, Guvernul Ucrainei a adoptat un proces-verbal (nr. 115) prin care a renunțat la sintagma „limba moldovenească”, recunoscând oficial „limba română”. Cu toate acestea, această decizie are o valoare juridică limitată, deoarece:

1. Nu a fost publicată în vreun oficios ucrainean, astfel încât nu are putere de aplicare.
2. Se referă exclusiv la relația cu Republica Moldova, lăsând o portiță de interpretare pentru continuarea utilizării sintagmei „limba moldovenească” în relația cu comunitatea românească din Ucraina[2].
3. Nici școlile din regiunea Odesa, nici ONG-urile moldoveniste nu și-au adaptat statutele de organizare și funcționare în conformitate cu această decizie, iar autoritățile competente centrale sau regionale nu au luat măsuri pentru a le obliga să o facă.

De asemenea, Ministerul Educației și Științei din Ucraina a anunțat pe 16 noiembrie 2023 că a oprit tipărirea manualelor care folosesc sintagma „limba moldovenească” și că lucrează la înlocuirea acestora cu manuale în limba română. Cu toate acestea, această măsură pare să fi fost mai degrabă un gest simbolic, deoarece nu există un plan clar și termene limită pentru implementarea acestei decizii.

Încălcări ale drepturilor comunității românești

1.Încălcarea dreptului la educație în limba maternă: Comunitatea românească din Ucraina are dreptul, conform legislației internaționale și europene, să primească educație în limba maternă. Menținerea deliberată a denumirii „limba moldovenească” pentru limba de predare constituie o încălcare a acestui drept.

2. Discriminare și marginalizare: Politica de moldovenizare în școlile din regiunea Odesa are ca scop fragmentarea și marginalizarea comunității românești și separarea ei de celelalte comunități românești din Ucraina și din Europa.

3. Lipsa transparenței și consultării: Deciziile privind denumirea limbii de predare au fost luate fără consultarea comunității românești, a părinților și a profesorilor, ceea ce contravine principiilor democratice.

Având în vedere cele prezentate mai sus, în calitate de reprezentant al poporului în organul legislativ și reprezentativ suprem, vă solicit să luați următoarele măsuri și să mă informați, în termenul prevăzut de lege, asupra celor întreprinse:

1.Demersuri diplomatice urgente: Să inițiați discuții oficiale cu autoritățile ucrainene (șeful Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, Denys Shmyhal, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, și ministrul Educației și Științei al Ucrainei, Oxen Lysovoy) pentru a asigura respectarea drepturilor comunității românești la educație în limba maternă și eliminarea completă și definitivă a sintagmei „limba moldovenească” din sistemul educațional ucrainean.

2. Monitorizarea dosarului juridic: Să urmăriți îndeaproape evoluția dosarului nr. 640/8013/21 și să sprijiniți eforturile comunității românești din Ucraina în obținerea unei soluții favorabile. Vă cer să abordați această chestiune și cu șeful Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, Denys Shmyhal, care îl are în subordine pe ministrul Justiției al Ucrainei, Olha Stefanishyna.

3. Presiuni internaționale: Să solicitați sprijinul instituțiilor europene (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) și al altor state membre sau partenere pentru a presa Ucraina să respecte drepturile minorităților naționale, cu referire expresă la cazul celor 10 școli românești din localitățile istorice românești Cartal, Satul Nou, Dumitrești, Manju, Frumușica Veche, Borisăuca, Furatu, Erdec Burnu, Hagi Curda, Babele din actuala regiune Odesa (Sudul Basarabiei).

4. Sprijin material și logistic: Să oferiți sprijin material pentru tipărirea manualelor în limba română și pentru formarea profesorilor care predau în limba română în Ucraina. De asemenea, vă cer să întreprindeți toate măsurile necesare în vederea reluării Programului multianual de burse identitare acordate elevilor și cadrelor didactice de etnie română din Ucraina, întrerupt în mod nejustificat anul trecut de către guvernul Ciolacu II.

The post Costache Chertif – Întrebare – Încălcarea drepturilor românilor din Ucraina la instruire în limba maternă română. Cer să acționați concret în cazul celor 10 școli românești din localitățile Cartal, Satul Nou, Dumitrești, Manju, Frumușica Veche, Borisăuca, Furatu, Erdec Burnu, Hagi Curda, Babele din actuala regiune Odesa (Sudul Basarabiei), ținut de 4 ani fără mișcare pe rolul instanțelor judecătorești din Ucraina. appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Ștefan Geamănu                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, Diaspora

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 26.03.2025                          

Obiectul Interpelării – Interpelare privind activitatea Consulatului General al României din Bonn și gestionarea organizării secțiilor de vot.

Stimate Domnule Ministru, 

În calitatea mea de senator ales în nr.43, Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, am fost sesizat de către numeroși cetățeni români aflați în Germania, cu privire la dificultățile întâmpinate în accesarea serviciilor consulare oferite de Consulatul General al României din Bonn. Printre principalele aspecte reclamate se numără:

– Timpul îndelungat de așteptare pentru programări. 

– Numărul insuficient de personal consular raportat la volumul cererilor. 

– Accesibilitatea redusă a serviciilor online destinate comunității românești din regiune. 

Mai grav, am fost informat că documentația necesară deschiderii secțiilor de vot de pe raza consulatului din Bonn a fost transmisă abia săptămâna trecută, cu mult întârziere comparativ cu consulatele de la München și Stuttgart, care au deja situația bine stabilită. Având în vedere specificitatea și complexitatea birocrației germane, există un risc real ca anumite centre regionale mari să rămână fără secții de vot funcționale. 

Având în vedere aceste situații, vă rog respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile adoptate pentru a asigura organizarea în timp util și eficientă a secțiilor de vot în aria de responsabilitate a Consulatului General al României din Bonn?  

2. Ce reguli și proceduri sunt aplicate pentru gestionarea situațiilor în care conducerea misiunilor diplomatice prioritizează activități externe în detrimentul atribuțiilor de serviciu? 

3. Ce mecanisme de control intern și evaluare sunt utilizate pentru monitorizarea activității Consulatului General al României din Bonn? 

4. Cum intenționează Ministerul Afacerilor Externe să gestioneze întârzierile cauzate de birocrația locală, având în vedere impactul asupra comunităților de români din Germania? 

5. Ce măsuri sunt prevăzute pentru a evita repetarea unor astfel de situații și pentru asigurarea unei gestionări eficiente a proceselor administrative în misiunile diplomatice? 

Totodată, vă solicit să specificați termenele de implementare pentru măsurile sus-menționate și să furnizați un raport detaliat privind pașii întreprinși pentru organizarea secțiilor de vot în regiunea Bonn. 

Consider că asigurarea unei organizări eficiente, transparente și responsabile a proceselor consulare și electorale este esențială pentru a garanta respectarea drepturilor cetățenilor români din diaspora. 

The post Ștefan Geamănu – Interpelare – Activitatea Consulatului General al României din Bonn și gestionarea organizării secțiilor de vot. appeared first on AUR.

                  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Data: 26/03/2025

Obiectul întrebării: Acordurile de înfrățire și parteneriat administrativ semnate de autorități și colectivități locale de nivel I și II din județul Maramureș cu autorități și comunități locale și/sau regionale de peste hotare.

Stimați domnilor miniștri,

Potrivit legislației naționale, Ministerului Afacerilor Externe îi revine obligația avizării prealabile a acordurilor de înfrățire și parteneriat administrativ semnate de autorități și colectivități locale din România cu autorități și comunități de peste hotare. Cu toate acestea, nu toate unitățile administrativ-teritoriale informează ulterior MAE cu privire la semnarea acordurilor de cooperare pentru care au solicitat avizul.

În același timp, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației avizează aceste documente de cooperare și deține, potrivit legii, atribuții de sprijin și control al autorităților publice locale.

Cadrul internațional de referință în materie de cooperare transfrontalieră între autoritățile și colectivitățile locale este format, între altele de Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră între colectivitățile sau autoritățile locale, adoptată de Consiliul Europei și semnată la Madrid la 21 mai 1980 și Protocolul adițional al Convenției-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră între colectivitățile sau autoritățile teritoriale, semnat la Strasbourg la 9 noiembrie 1995.

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să-mi transmiteți informații complete la zi privind Acordurile de înfrățire și parteneriat administrativ semnate de unitățile administrative de nivel I și II din județul Maramureș cu autorități și comunități locale și/sau regionale de peste hotare, acorduri supuse avizării Ministerului Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Prin informații complete la zi am în vedere Lista Acordurilor de înfrățire și parteneriat administrativ.

Vă rog să indicați în răspunsurile dumneavoastră, pentru fiecare caz în parte:

a) autoritatea locală/regională sau unitatea administrativ teritorială de nivel I sau II din județul Maramureș;

b) partenerul administrativ de peste hotare, inclusiv precizarea statului de jurisdicție;

c) limba sau limbile în care a fost redactat/semnat;

d) data, luna și anul semnării Acordului de înfrățire și parteneriat administrativ;

e) note și observații ale ministerului (după caz).

Totodată, aș dori să subliniez importanța transparenței și a respectării procedurilor legale în ceea ce privește semnarea și monitorizarea Acordurilor de înfrățire și parteneriat administrativ. Aceste Acorduri nu sunt doar documente formale, ci instrumente esențiale pentru dezvoltarea cooperării regionale și transfrontaliere, care pot aduce beneficii semnificative comunităților implicate, atât din punct de vedere economic, cât și cultural și social.

În acest context, aș dori să adaug următoarele aspecte la solicitarea mea inițială:

1.Verificarea conformității: Vă rog să oferiți informații despre măsurile pe care Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației le-au luat pentru a verifica dacă Acordurile de înfrățire și parteneriat administrativ semnate de autoritățile locale din județul Maramureș respectă prevederile legale și sunt în conformitate cu politicile naționale și internaționale.

2. Monitorizarea implementării: Există un mecanism de monitorizare a implementării acestor Acorduri? Dacă da, vă rog să detaliați cum se face această monitorizare și care sunt rezultatele obținute până în prezent.

3. Impactul acordurilor: Aș dori să știu dacă a fost realizată vreo evaluare a impactului acestor Acorduri asupra comunităților locale din județul Maramureș. Care sunt beneficiile concrete aduse de aceste parteneriate?

4. Transparența și accesul la informații: Cum pot cetățenii să acceseze informații despre aceste Acorduri? Există un portal sau o bază de date publică unde aceste documente sunt disponibile pentru consultare?

5. Cooperarea internațională: Cum se integrează aceste Acorduri în cadrul mai larg al cooperării internaționale a României? Există un plan de acțiune pentru extinderea sau consolidarea acestor parteneriate în viitor?

6. Suportul pentru autoritățile locale: Ce măsuri de sprijin oferă cele două ministere autorităților locale pentru a le ajuta să negocieze și să implementeze aceste Acorduri în mod eficient?

7. Raportarea periodică: Există o cerință legală pentru autoritățile locale să raporteze periodic despre stadiul implementării Acordurilor? Dacă da, vă rog să detaliați frecvența și conținutul acestor rapoarte.

8. Cazuri de neconformitate: Au fost identificate cazuri în care autoritățile locale nu au respectat procedurile legale în semnarea sau implementarea acestor Acorduri? Dacă da, care au fost măsurile luate pentru remedierea situației?

9. Cooperare cu alte instituții: Cum colaborează cele două ministere cu alte instituții relevante, cum ar fi cele din domeniul educației, culturii sau economiei, pentru a sprijini implementarea acestor Acorduri?

10. Perspective viitoare: Care sunt planurile și obiectivele pentru viitor în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră și internațională a autorităților locale din județul Maramureș?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Costache Chertif – Întrebare – Acordurile de înfrățire și parteneriat administrativ semnate de autorități și colectivități locale de nivel I și II din județul Maramureș cu autorități și comunități locale și/sau regionale de peste hotare appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian Titi STOICA, secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind asimilarea românilor din Ucraina.

Stimate domnule ministru,

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a adresat mai multe memorii către autoritățile de la București în care a semnalat încălcarea flagrantă a dreptului la educație în limba maternă și în care a criticat lipsa de acțiune a părții românești, care, în comparație cu Ungaria sau Bulgaria, care a ajuns deja la înțelegeri cu autoritățile de la Kiev pentru asigurarea drepturilor respectivelor comunități, nu pare că întreprinde nimic concret în acest sens.

De curând, presa din Cernăuți, preluată și de presa națională, a semnalat că din cele 34 de instituții de învățământ în care se preda până acum în limba română (dintre care 32 de licee și 2 școli de gradele I-III), din 2027, vor mai rămâne numai 4 licee cu predare exclusiv în limba română și 9 mixte (ucraineană-română). Aceste reduceri catastrofale au rezultat ca urmare a reformei educației din Ucraina.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Dacă aveți cunoștință despre aceste schimbări și dacă le considerați oportune din partea țării vecine.

2. Dacă aveți în vedere adoptarea unor măsuri concrete în acest sens, care sunt acelea și care este intervalul de timp preconizat în vederea soluționării acestor aspecte.

3. Când ați efectuat ultima vizită de lucru în Ucraina și care au fost acțiunile desfășurate în vederea protejării identității românești din Ucraina, supusă, așa cum vedem, unui intens și perpetuu proces de asimilare.

4. Care este bugetul alocat de instituția pe care o conduceți, în 2025, pentru comunitățile de români din afara granițelor. Vă rugăm să transmiteți cifrele defalcate pe tipul de comunitate (diaspora și comunitățile istorice) și pe țările în care sunt conanționali.

5. Dacă sunteți de acord să primiți o delegație a românilor din Ucraina în vederea discutării amănunțite a problemelor cu care se confruntă. În cazul în care răspunsul este unul afirmativ, vă rugăm să comunicați o dată pe care o considerați a fi potrivită.

6. Dacă găsiți necesare demersurile de a înființa un Institut Cultural Român la Kiev, cu o reprezentanță la Cernăuți. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să specificați cu exactitate orizontul de timp așteptat în vederea soluționării acestui aspect și acțiunile concrete pe care le aveți în vedere în acest sens.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Clarificări privind asimilarea românilor din Ucraina. appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 04/10/2023

Obiectul interpelării: Înființarea Consulatelor Generale ale României la Hanovra (Republica Federală Germania), Birmingham (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și Cagliari (Republica Italiană)  scop în care Parlamentul a suplimentat bugetul MAE pe 2023 cu un total de 10 500 mii lei.

Stimată doamnă ministru,

La 14 decembrie 2022, cu ocazia adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2023, Parlamentul României a adoptat, cu 268 de voturi pro, 2 voturi contra și 13 abțineri amendamentul deputaților și senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formulat la Anexa nr. 3/14/27 și prezentat de deputatul Adrian-George Axinia, privind suplimentarea sumei cu 3 500 mii lei  destinați înființării și finanțării Consulatului General al României la Hanovra, landul Saxonia Inferioară, Republica Federală Germania[1].

De asemenea, Parlamentul a adoptat, cu 262 voturi pro, 1 contra și 13 abțineri amendamentul deputaților și senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) formulat la Anexa nr. 3/14/28 și prezentat de deputatul Ciprian-Titi Stoica, privind suplimentarea sumei cu alte 3 500 mii lei destinați înființării și finanțării Consulatului General al României la Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord[2].

Cu aceeași ocazie Parlamentul a adoptat, cu 276 voturi pro, 0 contra și 6 abțineri amendamentul deputaților și senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) formulat la Anexa nr. 3/14/26 și prezentat de deputatul Antonio Andrușceac, privind suplimentarea sumei cu alte 3 500 mii lei destinați înființării și finanțării Consulatului General al României la Cagliari, Republica Italiană[3].

În motivarea deciziilor sale din 14 decembrie 2022 privind suplimentarea sumelor alocate Ministerului Afacerilor Externe cu circa 21 milioane de, Parlamentul României a avut următorul temei: ”Această măsură este menită să-i asigure MAE baza financiară pentru a continua eforturile de reformă consulară inițiate în 2020, pentru a asigura în mod eficient asistența și protecția consulară a cetățenilor români din afara țării. Continuarea reformei serviciilor consulare trebuie să se axeze pe extinderea și modernizarea rețelei de oficii consulare din străinătate, pentru a aplica decizia guvernamentală din decembrie 2020 de extindere a rețelei de oficii consulare ale României în străinătate”.

Constatăm că, în pofida celor decise de Parlamentul României cu o majoritate zdrobitoare de voturi ale deputaților și senatorilor, Consulatul General al României la Hanovra nu a fost înființat de către Ministerul Afacerilor Externe și respectiv nu este finanțat.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Motivele obiective pentru care Ministerul Afacerilor Externe a omis înființarea Consulatelor Generale ale României la Hanovra (Republica Federală Germania), Birmingham (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și Cagliari (Republica Italiană) scop pentru care Parlamentul României a decis expres suplimentarea bugetului alocat ministerului cu suma de 10 500 mii lei (3 500 mii lei x 3). Vă rugăm să specificați dacă aceste motive țin de partea română sau de partea germană, respectiv britanică sau italiană.

• Ce destinație le-a dat Ministerul Afacerilor Externe fondurilor bugetare alocate suplimentar de către Parlament cu destinația expresă a înființării și finanțării Consulatelor Generale ale României la Hanovra, Birmingham și Cagliari.

• În ce orizont concret de timp se va achita Ministerul Afacerilor Externe de sarcina înființării Consulatelor Generale ale României la Hanovra, Birmingham și Cagliari.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să prezentați răspunsul dumneavoastră oral și în scris, atașând la răspunsul în scris și copii după documentația aferentă chestiunii.

Cu respectul cuvenit,

Senator Ionuț NEAGU

[1] Stenograma ședinței Camerelor reunite al Parlamentului României din 14 decembrie 2022, disponibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaților la adresa: https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=8484&idm=2&idl=5.

Extras din Stenogramă:

”Domnul Adrian-George Axinia:

Anexa nr. 3/14, marginal 27, suplimentăm suma cu 3 500 mii lei, destinatã înființării și finanțării Consulatului General al României la Hanovra, Landul Saxoniei Inferioare, Republica Federală Germania.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 27, Anexa nr. 3/14, amendamente respinse – vot. (Discuții)

Cu 268 de voturi pentru, două contra, 13 abțineri, amendamentul de la 27 a fost admis”.

[2] Stenograma ședinței Camerelor reunite al Parlamentului României din 14 decembrie 2022, disponibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaților la adresa: https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=8484&idm=2&idl=5.

Extras din Stenogramă:

” Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte Suciu.

Dragi colegi,

Marginal 28, 3 500 mii lei pentru înființarea și finanțarea Consulatului General al României la Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Am locuit acolo 11 ani, rețeaua noastrã consularã existentã de abia acoperã nevoile a 300 000 de români. În realitate, acum sunt 1 300 000 de români.

Vã mulțumesc mult și vã transmit…

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

…saluturi calde din partea celor din Marea Britanie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr.3/14, marginal 28 de la amendamente respinse – vot, vã rog.

Cu 262 de voturi pentru, unul contra, 13 abțineri, marginal 28 de la amendamente respinse a fost admis”.

[3] Stenograma ședinței Camerelor reunite al Parlamentului României din 14 decembrie 2022, disponibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaților la adresa: https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=8484&idm=2&idl=5.

Extras din Stenogramă:

” Domnul Antonio Andrușceac:

Marginal 16… marginal 26 – mă scuzați! -: suma de 1 303 198 mii lei se va suplimenta cu 3 500 de lei. Suma este destinatã înființãrii și finanțãrii Consulatului General al României din Cagliari, Republica Italia. (Discuþii.)

Da, 3 500 mii lei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr.3/14, marginal 26 de la amendamente respinse – vot.

276 de voturi pentru, 6 abțineri. Amendamentul respins în comisie a fost adoptat”.

The post Ionuț Neagu – Interpelare – Înființarea Consulatelor Generale ale României la Hanovra (Republica Federală Germania), Birmingham (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și Cagliari (Republica Italiană)  scop în care Parlamentul a suplimentat bugetul MAE pe 2023 cu un total de 10 500 mii lei. appeared first on AUR.