De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Dimensiunea migrației economice, distribuția lucrătorilor străini în România și situația plecării cetățenilor români la muncă în străinătate

Stimate domnule Ministru,

România se confruntă de mai mulți ani cu deficit de forță de muncă în construcții, agricultură, transporturi, industria alimentară și servicii. Pentru acoperirea nevoilor, Guvernul a majorat substanțial contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, ajungând la 100.000 de lucrători anual în perioada 2022–2025.

Datele prezentate în documentele de fundamentare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2026 indică însă diferențe importante între numărul avizelor de muncă emise, numărul vizelor de lungă ședere acordate și numărul persoanelor care ajung să aibă drept de ședere valabil în România. Pentru anul 2025 sunt menționate 100.000 de avize de muncă emise pentru 99.043 de persoane, 36.350 de vize de lungă ședere pentru angajare în muncă și 14.334 de persoane cu drept de ședere valabil la 31 decembrie 2025.

În același timp, România continuă să piardă forță de muncă prin plecarea cetățenilor români către alte state. O politică serioasă privind piața muncii trebuie să pornească de la două seturi de date privite împreună: intrarea lucrătorilor străini în România și plecarea lucrătorilor români în străinătate. Fără această imagine completă, deficitul de forță de muncă poate fi evaluat greșit, iar contingentul anual de lucrători străini poate fi stabilit fără raportare suficientă la resursa de muncă internă, la salariile oferite și la mobilitatea lucrătorilor români.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale privind ocuparea forței de muncă, fundamentarea contingentului anual de lucrători străini și elaborarea listei ocupațiilor deficitare, vă rog să precizați:

1. Care a fost, pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și pentru anul 2026 până la data răspunsului, numărul lucrătorilor străini admiși pe piața muncii din România, defalcat pe avize de muncă emise, vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, permise unice eliberate, contracte individuale de muncă înregistrate și persoane care figurează cu drept de ședere valabil?
2. Care sunt primele 20 de state de cetățenie ale lucrătorilor străini veniți la muncă în România în perioada 2021–2026, cu defalcare anuală pe avize de muncă, vize de lungă ședere, permise unice și contracte de muncă?
3. În ce județe sunt concentrați lucrătorii străini, care sunt principalele ocupații și sectoare economice în care aceștia sunt încadrați și care este distribuția pe județe, ocupații și sectoare pentru perioada 2021–2026?
4. Câți lucrători străini și-au încetat raporturile de muncă în primele 3 luni, 6 luni și 12 luni de la încadrare, câți au schimbat angajatorul, câți au pierdut dreptul de ședere și câte cazuri de muncă nedeclarată, muncă subdeclarată sau încălcare a normelor privind salariul minim, timpul de muncă, cazarea ori securitatea și sănătatea în muncă au fost constatate în legătură cu lucrători străini?
5. Care este situația cetățenilor români plecați la muncă în străinătate în perioada 2021–2026, defalcată pe principalele state de destinație, grupe de vârstă, sex, nivel de pregătire, ocupații și sectoare economice, în măsura în care aceste date sunt disponibile prin evidențele naționale, europene sau prin cooperare interinstituțională?
6. Ce metodologie utilizează Ministerul Muncii pentru corelarea contingentului anual de lucrători străini cu numărul românilor aflați în căutarea unui loc de muncă, nivelul salariilor oferite, deficitul de forță de muncă pe ocupații și județe, precum și cu amploarea plecării cetățenilor români la muncă în străinătate?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Dimensiunea migrației economice, distribuția lucrătorilor străini în România și situația plecării cetățenilor români la muncă în străinătate appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Analiza declinului câștigurilor salariale în județul Botoșani și măsurile de stimulare a pieței muncii locale

Stimate domnule Ministru,

În calitate de Senator ales în circumscripția nr. 7 Botoșani, vă supun atenției situația alarmantă a indicatorilor salariali din județul nostru, conform datelor statistice oficiale înregistrate pentru luna ianuarie 2026.

Cifrele indică o tendință de scădere a veniturilor populației, fapt ce accentuează riscul de sărăcie și stimulează migrația forței de muncă către alte regiuni sau către afara granițelor țării. Analiza datelor pentru luna ianuarie 2026 relevă următoarele aspecte critice:

1. Câștigul salarial mediu brut în județul Botoșani a fost de 6.863 lei, înregistrând o scădere de 217 lei față de luna decembrie 2025 și, mai grav, o scădere de 12 lei chiar și față de ianuarie 2025. Această stagnare nominală reprezintă, în fapt, o scădere masivă a puterii de cumpărare în termeni reali, dacă raportăm cifrele la rata inflației.

2. Câștigul salarial mediu net a scăzut la 4.123 lei, cu 116 lei mai puțin față de luna anterioară.

3. Deși domeniul agriculturii și silviculturii înregistrează un venit brut de 8.191 lei, sectorul industrial și al construcțiilor — motorul unei economii moderne — rămâne la un nivel îngrijorător de scăzut, cu doar 6.393 lei brut.

4. Cu un număr de doar 61.713 persoane angajate la nivelul întregului județ, Botoșaniul continuă să aibă o rată de ocupare redusă în raport cu potențialul demografic.

Având în vedere aceste date, vă solicit, să răspundeți punctual următoarelor chestiuni:

• Punctul 1: Ce strategii concrete are Ministerul Muncii pentru a sprijini județul Botoșani în vederea atragerii de angajatori care oferă locuri de muncă cu valoare adăugată mare, pentru a corecta aceste cifre salariale sub media națională?

• Punctul 2: Având în vedere că sectorul industrial din Botoșani este remunerat sub media județeană (6.393 lei față de 6.863 lei), ce programe de recalificare sau subvenționare a forței de muncă intenționați să lansați pentru a crește competitivitatea angajaților din acest sector?

• Punctul 3: Cum explică ministerul scăderea salariului mediu în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025? Există o monitorizare a impactului politicilor fiscale asupra veniturilor nete din județele defavorizate din regiunea Moldovei?

• Punctul 4: Ce măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă aveți în plan pentru a crește efectivul de salariați din Botoșani, astfel încât acesta să depășească pragul critic actual de aproximativ 61.700 de persoane?

Locuitorii județului Botoșani merită venituri care să le permită un trai decent la ei acasă, nu doar o supraviețuire la limita subzistenței.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Analiza declinului câștigurilor salariale în județul Botoșani și măsurile de stimulare a pieței muncii locale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile vizate de ministerul Muncii pentru protejarea persoanelor care urmează să fie concediate În sectorul energetic

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Asistăm, în aceasta perioadă, la o situație de criză în ceea ce privește disponibilizările și reducerile de personal din sectorul energetic, unul dintre cazurile emblematice fiind cel de la Complexul Energetic Oltenia. Aici, aproximativ 2000 de persoane urmează să își piardă locurile de muncă, numai în cazul amintit mai sus, situație care ca va afecta mii de familii, al căror venit se va diminua ori va dispărea complet.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

  1. Care sunt măsurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le are în vedere pentru protejarea persoanelor care vor deveni vulnerabile ca urmare a pierderii locului de muncă?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Măsurile vizate de ministerul Muncii pentru protejarea persoanelor care urmează să fie concediate În sectorul energetic appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR      

          Obiectul întrebării: Anchetarea situațiilor revoltătoare privind „Centrele Groazei” din Sibiu (Râu Vadului și Cisnădie)

Stimate Domnule Ministru,

          Noi dovezi cutremurătoare apărute în spațiul public demonstrează că ororile de la Râu Vadului nu au fost un caz izolat, ci fac parte dintr-un peisaj sinistru al asistenței sociale din județul Sibiu, care include și centrul din Cisnădie. Imaginile cu beneficiarii maltratați, înfometați și lăsați în condiții de igienă precare sunt de neacceptat într-un stat de drept.

          Cea mai gravă acuzație adusă de jurnaliști și de societatea civilă este pasivitatea autorităților de control și menținerea în funcții a directorilor sub mandatul cărora s-au petrecut aceste atrocități. Există suspiciunea legitimă că acești „directori ai groazei” beneficiază de protecție politică sau administrativă, în timp ce victimele rămân fără dreptate.  

          Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi transmiteți răspuns la următoarele întrebări:  

1. Care sunt sancțiunile directorilor centrelor din Râu Vadului și Cisnădie ca urmare a dovezilor fotografice și a mărturiilor privind tratamentele inumane din instituțiile coordonate de ei?
2. Cum explicați faptul că inspectorii sociali care au vizitat aceste centre în trecut nu au raportat starea de degradare fizică a beneficiarilor, vizibilă clar în fotografiile publicate de presă? Au fost demarate anchete disciplinare împotriva inspectorilor care au „albit” aceste centre prin rapoarte false?
3. Câte persoane au fost transferate sau au decedat în centrele din Râu Vadului sau Cisnădie în ultimii 2 ani? Au fost solicitate expertize medico-legale pentru a stabili dacă urmele de pe corpul lor sunt rezultatul maltratării sau al neglijenței medicale?
4. În fața acestui tablou al suferinței, considerați necesară o remaniere totală la nivelul conducerii DGASPC sau AJPIS Sibiu pentru management defectuos și lipsă de supraveghere?

Având în vedere că aceste centre funcționează cu sume considerabile de la buget, unde au ajuns fondurile destinate hranei și îngrijirii beneficiarilor, având în vedere starea de subnutriție evidentă a acestora?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Anchetarea situațiilor revoltătoare privind „Centrele Groazei” din Sibiu (Râu Vadului și Cisnădie) appeared first on AUR.

               Domnului Petre Florin MANOLE, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                                

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor

Grupul Parlamentar: A.U.R.                 

Obiectul Întrebării – „Sănătatea României la Terapie Intensivă: 3 din 4 angajați lucrează în condiții critice, în timp ce leadership-ul ministerial suferă de un punct orb”

Stimate Domnule Ministru,

          Vă adresez această interpelare în urma datelor alarmante publicate recent de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, prin intermediul aplicației de monitorizare a Calității Vieții Profesionale (CVP). Rezultatele acestui studiu național, realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), descriu un sistem medical aflat în pragul colapsului funcțional și al abandonului de personal.

În timp ce discursul guvernamental se concentrează pe investiții în ziduri și echipamente, cifrele privind capitalul uman sunt de o gravitate fără precedent:

1. Condiții de muncă la limită: 74,3% dintre angajații din sănătate își evaluează condițiile de muncă drept problematice sau critice. Scorul mediu național de 49,9 puncte din 100 este, practic, o notă de corigență pentru actuala administrație.
2. Epuizarea și deficitul de personal: Dimensiunea supraîncărcării a obținut cel mai mic scor, 34,2 puncte. Aceasta nu este doar o problemă de confort, ci un risc direct la adresa siguranței pacientului.
3. Vulnerabilitatea juridică a medicilor: Scorurile arată o vulnerabilitate medico-legală critică de 30,4 puncte. Medicii din România practică astăzi o medicină defensivă, paralizați de frica de malpraxis în absența unui suport instituțional real.
4. Amenințarea exodului: Aproape 1 din 3 angajați (28,7%) declară o intenție ridicată de a părăsi sistemul. Principalele motive? Salarizarea nesatisfăcătoare, lipsa respectului și dezechilibrul grav între viața profesională și cea personală.
5. Punctul orb managerial: Managerii de spitale evaluează situația cu 10 puncte mai sus decât personalul de execuție. Această ruptură de percepție confirmă că deciziile de la vârful sistemului sunt deconectate total de realitatea din secții.

În fapt, singurul lucru care mai ține sistemul în picioare este satisfacția vocațională (70 puncte), însă vocația nu poate ține locul personalului lipsă și nici nu poate compensa oboseala cronică a celor care fac gărzi duble.

          În acest context, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:                                                      

1. (Către Ambii Miniștri): Cum explicați diferența de 10 puncte între percepția managementului și cea a personalului de execuție? Ce măsuri de „audit al realității” veți implementa pentru ca managerii numiți politic să nu mai ignore condițiile critice de muncă?

2. (Către Ministrul Muncii): Având în vedere că aproape 30% din personal vrea să părăsească sistemul, ce strategie de retenție aveți, dincolo de promisiuni salariale? Cum aveți de gând să gestionați riscul de „burnout” prin legislația muncii specifică sectorului sanitar?

3. (Către Ministrul Sănătății): Cum răspundeți la scorul critic de 34,2 puncte privind deficitul de personal? În câte unități sanitare se respectă astăzi normativele de personal și de ce nu ați deblocat posturile necesare pentru a stopa supraîncărcarea?

4. (Către Ministrul Sănătății): Ce pași concreți faceți pentru a reduce vulnerabilitatea juridică a medicilor (scor 30,4), astfel încât aceștia să nu mai fie obligați să practice medicina defensivă din cauza lipsei de suport instituțional?

5. (Către Ambii Miniștri): Având în vedere că acest studiu a fost realizat prin aplicația CVP a Federației Solidaritatea Sanitară, veți recunoaște oficial acest instrument de monitorizare pentru a fundamenta viitoarele politici de dialog social?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – „Sănătatea României la Terapie Intensivă: 3 din 4 angajați lucrează în condiții critice, în timp ce leadership-ul ministerial suferă de un punct orb” appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare,Ministrul Finantelor

                Domnului Alexandru Florin Rogobete, Ministrul Sănătății

    Domnului Florin Manole, Ministrul Muncii

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: DISTRIBUȚIA CONTRIBUȚIEI ASIGURATORIE PENTRU MUNCĂ FĂRĂ DISCERNĂMÂNT ȘI ÎMPOTRIVA CETĂȚENILOR ROMÂNI.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25% din salariul brut al angajatului, este achitată de către angajator și ar trebui să finanțeze sistemul public de pensii, șomaj, sănătate și concedii medicale. Cotele din această contribuție sunt prevăzute în Codul Fiscal, dar ele pot fi modificate prin legea anuală a bugetului de stat. Codul Fiscal prevede ca doar 20% din contribuția asiguratorie pentru muncă să fie direcționată ca venit la bugetul de stat, într-un cont distinct.

În anul 2025, cotele aferente Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, Bugetului asigurărilor pentru șomaj, Sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (pentru plata concediilor medicale) au fost drastic reduse, majorându-se venitul la bugetul de stat de la cota de 20% prevăzută în Codul Fiscal la 50%.

Proiectul de buget pentru 2026 prevede aceeași cotă de 50% ca venit la bugetul de stat (ca și în 2025) și aceleași reduceri pentru celelalte fonduri. Așa cum știți, prin pachetele de măsuri asumate de guvernul dumneavoastră și prin ordonanțele de urgență care vă caracterizează activitatea, ați reușit să majorați taxe și impozite, să tăiați indemnizații, burse și tot ceea ce se putea tăia de la toate categoriile de cetățeni. Ați ajuns să impozitați până și cele câteva sute de văduve de veterani de război și veterani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial – ca „mulțumire” a statului român pentru sacrificiul lor. Și mai nou, nu plătiți prima zi de concediu medical, deși până și dumneavoastră vă dați seama că un om bolnav necesită resurse mai mari pentru a se trata și a se reintegra în societate și la locul de muncă.

Cetățenii României au ajuns, în mai puțin de un an de guvernare Bolojan USR–PNL–PSD–UDMR, mai săraci decât au fost vreodată, umiliți, jigniți și tratați ca o povară, deși ei sunt cei care au construit, construiesc și produc în această țară și, mai ales, vă plătesc salariile și confortul funcțiilor dumneavoastră.

Astăzi ne confruntăm în plus cu urmările conflictului din Golful Persic – urmări dezastruoase pentru nivelul de trai al românilor. Creșterea prețurilor la gaze naturale, petrol și produse derivate va face imposibilă viața unei părți majoritare a poporului nostru.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Nu considerați potrivit să respectați repartizarea sumelor colectate din contribuția asiguratorie pentru muncă așa cum a fost stabilită în Codul Fiscal, astfel încât cetățenii aflați în situații de șomaj, boli profesionale, concedii medicale etc. să poată fi sprijiniți minimal în situația dezastruoasă în care ați adus această țară?
2. Denumirea de „ministru” înseamnă, de fapt, slujitor al comunității. Prin afectarea până și a oamenilor bolnavi și a celor care au muncit, dar au fost disponibilizați prin desființarea locurilor de muncă, nu considerați că menirea dumneavoastră trebuie să fie aceea de a găsi soluții fără a le afecta și mai grav viața?
3. Vă considerați competenți în a exercita funcția pe care o dețineți, atâta timp cât conduceți/participați la o guvernare care distruge realmente acest popor și această țară?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – DISTRIBUȚIA CONTRIBUȚIEI ASIGURATORIE PENTRU MUNCĂ FĂRĂ DISCERNĂMÂNT ȘI ÎMPOTRIVA CETĂȚENILOR ROMÂNI appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripţia electorală: nr. 16, Dâmboviţa

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul întrebării: Clarificarea cadrului instituțional privind atribuțiile de control în domeniul relațiilor de muncă

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU,

         În aplicarea legislației muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă este consacrat drept principală autoritate de control. Cu toate acestea, în practică se conturează percepții privind posibile suprapuneri de competență sau, dimpotrivă, lacune instituționale în materia verificării respectării normelor referitoare la raporturile de muncă, ceea ce poate genera incertitudine juridică pentru angajatori și salariați.

         În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă, în afara Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, există alte autorități sau instituții publice care exercită atribuții de control, verificare ori sancționare în domeniul relațiilor de muncă și care este temeiul legal al acestor competențe;
2. Care este modalitatea de delimitare și coordonare a competențelor între ITM și eventualele alte entități cu rol de control, precum și dacă ministerul are în vedere măsuri de clarificare normativă pentru evitarea suprapunerilor sau a vidului de reglementare.

The post Iacob Constantin Ciprian – Întrebare – Clarificarea cadrului instituțional privind atribuțiile de control în domeniul relațiilor de muncă appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR          

          Obiectul întrebării: Funcționarea mecanismului național de prevenție în protecția copilului

Stimate Domnule Ministru,

            Situațiile dramatice apărute recent în spațiul public, inclusiv în județul Sibiu, unde măsura plasamentului în regim de urgență a fost dispusă doar după producerea unor evenimente grave repetate, ridică o problemă esențială: sistemul național de protecție a copilului funcționează preventiv sau predominant reactiv?

            În calitate de autoritate centrală care coordonează metodologic sistemul prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, vă solicit să precizați clar:

1.  Care este mecanismul procedural obligatoriu prin care o familie este identificată proactiv ca fiind în risc sever, în absența unei sesizări formale?
2.  Există un cadru normativ care să impună evaluarea automată a unei familii atunci când apar evenimente grave repetate ce afectează minorii?
3.  Dacă da, indicați expres baza legală și fluxul procedural.
4.  Dacă nu, de ce nu există un asemenea mecanism?
5.  Cine are responsabilitatea administrativă directă atunci când intervenția statului se produce doar post-factum, după producerea unui eveniment tragic?
6.  Ce standarde naționale de timp există între identificarea unui risc major și instituirea unei măsuri de protecție specială?
7.  Considerați că actualul cadru legislativ și metodologic asigură prevenția reală sau sistemul funcționează în principal pe bază de reacție la sesizări?

Protecția copilului nu poate rămâne la nivel declarativ. Dacă prevenția nu are mecanisme clare de declanșare, atunci intervenția devine inevitabil tardivă.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Funcționarea mecanismului național de prevenție în protecția copilului appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Este de acord Ministerul Familiei din România cu faptul că numai femeile (biologic înțelegând sexul persoanei) pot rămâne însărcinate, sau se aliniază direcțiilor ideologice europene, căzând pradă absurdului?

Stimate domnule ministru,  

Presa națională semnalează că pe 15 februarie 2026, Parlamentul European a respins un amendament care prevedea că „doar femeile biologice pot rămâne însărcinate”. Inițiativa a fost susținută de 200 de deputați, respinsă de 233, iar 107 parlamentari s-au abținut. În consecință, neîntrunind majoritatea, amendamentul a fost respins.

Observăm că ne îndepărtăm tot mai mult de ceea ce este normalitate, căzând parcă fără de salvare într-un hău al absurdului, al nefirescului, al „satanismului”. Rezumând discuția, din ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European putem înțelege că, de fapt, această entitate nu mai recunoaște o realitate cât se poate de firească, respectiv faptul că numai femeile pot rămâne însărcinate.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum calificați acțiunile Parlamentului European?  
2. Instituția pe care o conduceți este de acord cu următoarea afirmație: numai femeile biologice pot rămâne însărcinate?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Este de acord Ministerul Familiei din România cu faptul că numai femeile (biologic înțelegând sexul persoanei) pot rămâne însărcinate, sau se aliniază direcțiilor ideologice europene, căzând pradă absurdului? appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Este de acord Ministerul Familiei din România cu faptul că numai femeile (biologic înțelegând sexul persoanei) pot rămâne însărcinate, sau se aliniază direcțiilor ideologice europene, căzând pradă absurdului?

Stimate domnule ministru,  

Presa națională semnalează că pe 15 februarie 2026, Parlamentul European a respins un amendament care prevedea că „doar femeile biologice pot rămâne însărcinate”. Inițiativa a fost susținută de 200 de deputați, respinsă de 233, iar 107 parlamentari s-au abținut. În consecință, neîntrunind majoritatea, amendamentul a fost respins.

Observăm că ne îndepărtăm tot mai mult de ceea ce este normalitate, căzând parcă fără de salvare într-un hău al absurdului, al nefirescului, al „satanismului”. Rezumând discuția, din ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European putem înțelege că, de fapt, această entitate nu mai recunoaște o realitate cât se poate de firească, respectiv faptul că numai femeile pot rămâne însărcinate.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum calificați acțiunile Parlamentului European?  
2. Instituția pe care o conduceți este de acord cu următoarea afirmație: numai femeile biologice pot rămâne însărcinate?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Este de acord Ministerul Familiei din România cu faptul că numai femeile (biologic înțelegând sexul persoanei) pot rămâne însărcinate, sau se aliniază direcțiilor ideologice europene, căzând pradă absurdului? appeared first on AUR.