De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: vor mai fi finalizate spitalele a căror construire se baza pe fondurile din PNRR?

Stimate domnule ministru,

Jurnalistul Ion Motea acuză Guvernul interimar Bolojan că dorește ca România să se „împrumute prin SAFE pentru autostrăzile spre Moldova și Ucraina, dar spitalele promise au rămas neterminate”. Reacția acestuia vine după ce construcția a șase din cele opt spitale ce trebuiau construite prin PNRR a fost sistată. Între timp, Guvernul Bolojan susține un nou împrumut, prin SAFE, pentru „proiecte strategice”, menționând doar autostrăzile spre Moldova și Ucraina, dar fără spitale.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Vor fi finalizate spitalele în cauză?
2. Ce demersuri întreprindeți în acest sens?
3. În eventualitatea în care fondurile din PNRR „nu vor mai veni” cum, de unde, și în cât timp poate fi „suplinită” această finanțare, astfel încât construcția acestor spitale să fie finalizată?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Vor mai fi finalizate spitalele a căror construire se baza pe fondurile din PNRR? appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Recent ați anunțat că România a pierdut definitiv aproape 460 de milioane de euro din cererea 3 de plată din PNRR, din cauza întârzierii reformelor. O parte însemnată din aceste pierderi provine din neîndeplinirea la timp a jaloanelor și țintelor asumate.

Județul Tulcea, unul dintre cele mai sărace și cu cele mai mari nevoi de investiții din România, a fost inclus în mai multe componente ale PNRR (educație, mediu, infrastructură, turism, energie etc.). În acest context, solicit informații concrete și detaliate referitoare la impactul pierderilor asupra județului nostru.
Vă rog să îmi răspundeți detaliat la următoarele întrebări:

1. Care este lista completă a proiectelor și componentelor PNRR la care județul Tulcea era eligibil și care au fost afectate (reduse, blocate sau pierdute) ca urmare a neîndeplinirii jaloanelor naționale?
2. Vă rog să prezentați un tabel centralizat care să conțină următoarele informații pentru fiecare

• Domeniul / Componenta PNRR
• Valoarea totală a proiectului (sau a alocării pentru Tulcea)
• Data începerii proiectului (dacă a început)
• Stadiul actual (nu a început / în execuție / oprit / finalizat)
• Valoarea pierdută sau blocată pentru Tulcea
• Anul în care urmau să fie realizate investițiile

1. Câte proiecte din județul Tulcea au început efectiv, câte erau în execuție și au fost oprite din cauza neîndeplinirii jaloanelor naționale?
2. Care au fost criteriile și jaloanele concrete pe care România (și implicit județul Tulcea) nu le-a îndeplinit și care au dus la pierderea celor 458,7 milioane euro?
3. Cine poartă răspunderea pentru neîndeplinirea acestor jaloane? Ministerul Investițiilor, ministerele de linie (Educație, Mediu, Dezvoltare etc.) sau autoritățile locale din Tulcea?
4. Există posibilitatea reală de recuperare a unor proiecte prin alte programe europene (ex. fonduri structurale 2021-2027) sau vor fi suportate integral din bugetul de stat?

The post Elena Doboș – Interpelare – Situația cererii de plată nr. 3 din PNRR și pierderile pentru județul Tulcea appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Recent ați anunțat că România a pierdut definitiv aproape 460 de milioane de euro din cererea 3 de plată din PNRR, din cauza întârzierii reformelor. O parte însemnată din aceste pierderi provine din neîndeplinirea la timp a jaloanelor și țintelor asumate.
Județul Tulcea, unul dintre cele mai sărace și cu cele mai mari nevoi de investiții din România, a fost inclus în mai multe componente ale PNRR (educație, mediu, infrastructură, turism, energie etc.). În acest context, solicit informații concrete și detaliate referitoare la impactul pierderilor asupra județului nostru.
Vă rog să îmi răspundeți detaliat la următoarele întrebări:

1. Care este lista completă a proiectelor și componentelor PNRR la care județul Tulcea era eligibil și care au fost afectate (reduse, blocate sau pierdute) ca urmare a neîndeplinirii jaloanelor naționale?
2. Vă rog să prezentați un tabel centralizat care să conțină următoarele informații pentru fiecare proiect/componentă:
   

• Domeniul / Componenta PNRR
• Valoarea totală a proiectului (sau a alocării pentru Tulcea)
• Data începerii proiectului (dacă a început)
• Stadiul actual (nu a început / în execuție / oprit / finalizat)
• Valoarea pierdută sau blocată pentru Tulcea
• Anul în care urmau să fie realizate investițiile

1. Câte proiecte din județul Tulcea au început efectiv, câte erau în execuție și au fost oprite din cauza neîndeplinirii jaloanelor naționale?
2. Care au fost criteriile și jaloanele concrete pe care România (și implicit județul Tulcea) nu le-a îndeplinit și care au dus la pierderea celor 458,7 milioane euro?
3. Cine poartă răspunderea pentru neîndeplinirea acestor jaloane? Ministerul Investițiilor, ministerele de linie (Educație, Mediu, Dezvoltare etc.) sau autoritățile locale din Tulcea?
4. Există posibilitatea reală de recuperare a unor proiecte prin alte programe europene (ex. fonduri structurale 2021-2027) sau vor fi suportate integral din bugetul de stat?

The post Elena Doboș – Interpelare – Situația cererii de plată nr. 3 din PNRR și pierderile pentru județul Tulcea appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.

În atenția: Doamnei Inspector Șef Dr. Jr. Ileana MOGOSANU, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Atașat prezentei interpelări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și
1. să dispuneți, cu celeritate, investigarea faptelor reclamate;
2. să specificați clar care este orizontul de timp așteptat în vederea efectuării acestei investigații și în cele din urmă
3. să-mi transmiteți raportul reieșit în urma deplasării la fața locului.

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Cererile de plată nr. 3 și nr. 4 din PNRR, riscul de neîncasare a fondurilor europene și impactul asupra deficitului bugetar

Stimate domnule Ministru,

Vă adresez prezenta interpelare în scopul clarificării situației cererilor de plată nr. 3 și nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență, având în vedere impactul direct pe care întârzierea, suspendarea sau respingerea unor sume îl poate avea asupra bugetului de stat, asupra beneficiarilor care au contracte în derulare și asupra deficitului bugetar.

Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a transmis Comisiei Europene, la data de 15 decembrie 2023, cererea de plată nr. 3 din PNRR, în valoare de aproximativ 2,7 miliarde euro. Cererea acoperea 74 de ținte și jaloane, aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022. Ulterior, Comisia Europeană a evaluat parțial pozitiv cererea de plată nr. 3, constatând îndeplinirea satisfăcătoare a 68 din cele 74 de jaloane și ținte. Pentru jaloanele rămase neîndeplinite sau neclarificate, procedura europeană permite suspendarea parțială a plății, astfel încât statul membru primește doar suma aferentă jaloanelor acceptate. În luna iunie 2025, România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro aferent cererii de plată nr. 3, în timp ce o sumă importantă a rămas suspendată sau condiționată de clarificări și măsuri suplimentare.

În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, MIPE a anunțat depunerea oficială a acesteia în luna decembrie 2025, valoarea comunicată fiind de 2,62 miliarde euro. Potrivit informațiilor publice, cererea de plată nr. 4 include 62 de ținte și jaloane, exclusiv pe componenta de grant.

Mecanismul PNRR este diferit de logica obișnuită a cererilor de rambursare aferente proiectelor cu fonduri europene. În cazul Mecanismului de Redresare și Reziliență, plățile sunt condiționate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate, nu doar de existența unor facturi sau cheltuieli efectuate. Comisia Europeană precizează că un jalon sau o țintă este considerat îndeplinit numai după ce statul membru transmite dovada printr-o cerere de plată, iar Comisia evaluează pozitiv îndeplinirea acestuia.

Prin urmare, dacă statul român a lansat contracte, a făcut plăți, a acceptat facturi sau a creat obligații față de beneficiari ori furnizori, dar cererea de plată aferentă nu este aprobată integral de Comisia Europeană, diferența poate rămâne temporar sau definitiv în sarcina bugetului național. În asemenea situații, efectele sunt majorarea deficitului bugetar sau amânarea unor plăți către beneficiari și contractori.

Având în vedere caracterul urgent al implementării PNRR, termenul-limită din 2026 pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor și necesitatea unei imagini clare asupra riscurilor bugetare generate de sumele neîncasate, vă rog să precizați:

1. Care este situația la zi a cererii de plată nr. 3 din PNRR, indicând suma solicitată inițial, suma efectiv încasată, suma suspendată, suma recuperată ulterior, suma rămasă în risc de pierdere și jaloanele sau țintele care au determinat suspendarea ori neplata integrală?
2. Care este situația la zi a cererii de plată nr. 4 din PNRR, indicând valoarea totală solicitată, numărul de jaloane și ținte incluse, stadiul evaluării de către Comisia Europeană, clarificările solicitate României, jaloanele aflate în risc și calendarul estimat pentru aprobarea și încasarea sumelor?
3. Care este valoarea totală a contractelor, facturilor, cererilor de transfer, cererilor de plată către beneficiari sau obligațiilor bugetare deja asumate de statul român pentru investiții incluse în cererile de plată nr. 3 și nr. 4, defalcat pe ministere coordonatoare, componente PNRR, reforme, investiții și sursa de finanțare?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Cererile de plată nr. 3 și nr. 4 din PNRR, riscul de neîncasare a fondurilor europene și impactul asupra deficitului bugetar appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Poziția României privind consolidarea pensiilor suplimentare în contextul inițiativei europene

Stimate domnule ministru interimar,

În contextul dezbaterilor europene generate de Comunicarea Comisiei Europene „Consolidarea capacității sectorului pensiilor suplimentare al UE de a îmbunătăți veniturile din pensii și de a furniza capital pe termen lung economiei UE”, COM(2025) 839, precum și al Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaților privind adoptarea opiniei aferente (PHCD 20/2026), consider necesară clarificarea poziției Guvernului României asupra implicațiilor acestei inițiative.

Având în vedere că această propunere vizează extinderea rolului pensiilor suplimentare (pilonii II și III) în arhitectura sistemelor de pensii din Uniunea Europeană, inclusiv prin stimularea investițiilor pe termen lung, se ridică o serie de întrebări esențiale privind impactul asupra sustenabilității sistemului public de pensii, protecția contribuabililor și echilibrul social.

Orice reformă în domeniul pensiilor trebuie să aibă în centru cetățeanul și dreptul acestuia la o bătrânețe decentă, nu exclusiv logica piețelor financiare sau a mobilizării capitalului.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României față de Comunicarea COM(2025) 839 și ce mandat de negociere susține România în cadrul instituțiilor europene?

2. Ce evaluări a realizat ministerul privind impactul extinderii rolului pensiilor suplimentare asupra sistemului public de pensii din România, în special în ceea ce privește sustenabilitatea bugetară și echitatea socială?

3. Există riscul ca accentul crescut pe pensiile private să conducă, pe termen mediu și lung, la diminuarea rolului statului în garantarea unui nivel minim de protecție socială pentru cetățeni?

4. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a proteja contribuțiile românilor la fondurile de pensii private, în contextul volatilității piețelor financiare și al posibilelor presiuni de direcționare a capitalului către anumite sectoare economice la nivel european?

5. În ce măsură această inițiativă europeană ar putea conduce la o armonizare sau standardizare a sistemelor de pensii, și cum va asigura România păstrarea controlului asupra propriilor politici sociale și fiscale?

6. Ce consultări au fost realizate cu partenerii sociali, sindicatele, organizațiile de pensionari și mediul economic din România pe această temă?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poziția României privind consolidarea pensiilor suplimentare în contextul inițiativei europene appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – ajutor financiar real sau amăgire plătită scump din buzunarele românilor?

Stimate domnule ministru,

Specialiștii în domeniu avertizează că de-a lungul timpului Planul Național de Redresare și Reziliență a fost pretextul în virtutea căruia ni s-au impus, iar „noi” am acceptat, măsuri de-a dreptul draconice, precum: mărirea vârstei de pensionare, subordonarea Constituției României dreptului european prin modificarea legilor justiției, închiderea minelor și termocentralelor, înstrăinarea companiilor de stat și altele asemenea.

Inițial fostul voiajor de la Cotroceni, ne anunța cu surle și trâmbițe, că a obținut pentru România, prin acest mecanism, cca 80 de miliarde de euro. Timpul ne-a demonstrat că, de fapt, României i-au revenit de cca două ori mai puțini bani, și anume 28,5 mld, din care 15 au fost granturi, iar 13,5 împrumuturi. Până în momentul de față, cifrele ne arată că țara noastră a obținut aproximativ 10,7 mld, din care 6,4 mld pentru componenta financiară nerambursabilă, iar 4,3 din componenta de asistență financiară rambursabilă. Practic mai bine de 40% din suma primită este un împrumut.

Să nu uităm că aceste fonduri expiră în scurt timp, termenul fiind luna august a acestui an, iar Comisia Europeană și-a exprimat indisponibilitatea de a prelungi termenele. Deci, am contractat de cca trei ori mai puțin decât am fi putut să contractăm, acceptând fel și fel de condiționări cu efecte dezastruoase pentru țara noastră.

Având în vedere aspectele semnalate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: considerați că acest mecanism a fost un ajutor financiar real, sau mai degrabă o amăgire pe care românii o plătesc scump din propriile buzunare?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – ajutor financiar real sau amăgire plătită scump din buzunarele românilor? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripţia electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Verificarea conformității materialelor utilizate și a stadiului de execuție în cadrul lucrărilor de drumuri din județul Dâmbovița

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

          Prin prezenta interpelare, solicit clarificări cu privire la situația lucrărilor de apă și canal aflate în desfășurare la nivelul județului Dâmbovița, în contextul unor informații care indică existența unor întârzieri semnificative în raport cu graficele de execuție asumate, precum și posibila utilizare a unor materiale neconforme cu standardele tehnice impuse.

          Această situație generează o preocupare legitimă și majoră, având în vedere impactul direct pe care calitatea execuției și respectarea termenelor îl au atât asupra siguranței și durabilității infrastructurii rutiere, cât și asupra menținerii finanțărilor aferente. Mai mult decât atât, în spațiul public au fost exprimate îngrijorări serioase cu privire la riscul pierderii finanțări de aproximativ 200 de milioane de euro, ca urmare a întârzierilor în implementare și a eventualelor deficiențe privind materialele utilizate în execuția lucrărilor de pe raza județului Dâmbovița

          Prin raportare la aspectele expuse, se impune o evaluare riguroasă, un control administrativ efectiv și o informare transparentă a opiniei publice cu privire la modul în care sunt monitorizate aceste investiții, la eventualele nereguli constatate și la măsurile instituționale dispuse pentru prevenirea unor consecințe grave asupra interesului public.

          Având în vedere cele expuse, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Au fost efectuate, la nivelul județului Dâmbovița, verificări privind conformitatea materialelor utilizate în lucrările de apă și canal și respectarea graficelor de execuție asumate pentru aceste obiective de investiții?

2.   În condițiile existenței riscului de pierdere a finanțări de aproximativ 200 de milioane de euro, ce măsuri concrete au fost dispuse sau urmează să fie dispuse pentru remedierea întârzierilor, verificarea calității lucrărilor și stabilirea eventualelor responsabilități?

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Verificarea conformității materialelor utilizate și a stadiului de execuție în cadrul lucrărilor de drumuri din județul Dâmbovița appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Investigația EPPO privind achiziția microbuzelor școlare electrice prin PNRR

Stimate domnule Ministru,

Ați anunțat public că Parchetul European a confirmat demararea unei anchete în legătură cu achiziția microbuzelor școlare electrice prin PNRR, la sesizarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În declarațiile oficiale, ați motivat denunțul prin prisma unor diferențe majore de preț pentru același tip de microbuz achiziționat în județe diferite. Având în vedere gravitatea subiectului, precum și riscul unor consecințe financiare asupra proiectelor finanțate din PNRR, este necesară o clarificare exactă a cadrului procedural în care se află ministerul.

Vă rog să precizați:

1. Dacă, după confirmarea începerii investigației de către EPPO, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene i-au fost solicitate sau ridicate documente. În caz afirmativ, ce categorii de documente au fost cerute și din ce perioadă?
2. Ce obiect procedural sau ce încadrare juridică a fost comunicată ministerului în legătură cu această investigație și care sunt contractele, procedurile de achiziție ori proiectele vizate?
3. Ce măsuri a dispus MIPE după sesizarea EPPO, inclusiv în raport cu plățile, verificările administrative, eventualele suspiciuni de nereguli și riscul aplicării unor corecții financiare sau al suspendării unor finanțări din PNRR?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Investigația EPPO privind achiziția microbuzelor școlare electrice prin PNRR appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul finanțării și contractării proiectului privind noua Secție de Pediatrie din Botoșani și unitatea spitalicească din Săveni

Stimate domnule Ministru,

Vă aduc în atenție situația proiectului privind construirea și dotarea noii Secții de Pediatrie din municipiul Botoșani și a unității spitalicești din orașul Săveni, proiect promovat de Consiliul Județean Botoșani pentru finanțare în cadrul Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, aprobat prin Ordinul Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 1075/2025 și finanțat din fonduri externe nerambursabile prin Programul Sănătate, precum și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale.

Potrivit documentelor aprobate de Consiliul Județean Botoșani, proiectul vizează construirea și dotarea a două corpuri noi de clădire, unul pentru Secția Exterioară Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani și unul pentru Secția Exterioară Săveni, apelul fiind unul competitiv, cu termen-limită de depunere 2 decembrie 2024. Documentele județene indică pentru obiectivul de la Pediatrie o valoare totală de 601.052.778,12 lei, iar pentru obiectivul de la Săveni o valoare totală de 148.405.941,91 lei. De asemenea, Consiliul Județean a anunțat public, în octombrie 2024, că pentru aceste investiții a fost obținut avizul de oportunitate al Ministerului Sănătății.

În același timp, procedurile de achiziție pentru proiectare și execuție au fost lansate cu clauză suspensivă, semnarea contractelor fiind condiționată de obținerea finanțării, iar în spațiul public au apărut informații potrivit cărora ofertele depuse se află încă în etapa de evaluare, în condițiile în care valoarea estimată totală a celor două contracte de lucrări este de aproximativ 397,7 milioane lei, fără TVA.

Având în vedere interesul public major al celor două investiții pentru județul Botoșani, vă rog să precizați:

1. Care este, la această dată, stadiul evaluării, selecției și contractării proiectului privind construirea noii Secții de Pediatrie din municipiul Botoșani și a unității spitalicești din orașul Săveni, depus spre finanțare în cadrul Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești?
2. Vă rog să comunicați dacă proiectul a fost selectat pentru finanțare și, dacă da, care este calendarul estimat pentru semnarea contractului de finanțare. În cazul în care evaluarea nu este finalizată, care sunt cauzele întârzierii?
3. Ce măsuri are în vedere MIPE pentru a evita anularea procedurilor de achiziție inițiate sub clauză suspensivă?
4. Vă rog să precizați dacă proiectul beneficiază, la această dată, de o sursă certă de finanțare în cadrul programului și, în caz contrar, dacă există riscul pierderii sau anulării investiției.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Stadiul finanțării și contractării proiectului privind noua Secție de Pediatrie din Botoșani și unitatea spitalicească din Săveni appeared first on AUR.