De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 7 Botoșani

Obiectul: Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Ministerul Sănătății are atribuții privind evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate a populației, a indicatorilor programelor de sănătate publică și a indicatorilor de performanță ai unităților sanitare. Potrivit art. 163 alin. (1) din aceeași lege, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.

La data de 29 aprilie 2026, Ministerul Sănătății a anunțat aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2026–2028, document care prevede reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă. În fundamentarea măsurii, ministerul a indicat un grad de ocupare de 51% pentru pacienții acuți și de 60% pentru pacienții cronici, precum și existența unui număr de 724 paturi la 100.000 de locuitori în România, față de media europeană de 511 paturi la 100.000 de locuitori.

În același context, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a arătat că analiza necesarului real de paturi trebuie realizată pe fiecare spital, prin raportare la activitatea efectivă și la nevoile populației deservite. Indicatorii relevanți includ gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate a cazurilor, rata de utilizare a capacității spitalului, raportul dintre internări și numărul de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu.

Există deja un precedent administrativ în materia monitorizării paturilor disponibile. Ordinul ministrului sănătății nr. 905/2009 reglementează Dispeceratul unic pentru centralizarea paturilor libere, iar documentele aferente aplicației informatice prevăd raportarea și vizualizarea paturilor libere pe spitale și secții, cu scopul de a îndruma eficient echipajele medicale și de a evita transportarea pacientului de la un spital la altul din lipsă de locuri. Nu rezultă însă cu suficientă claritate dacă sistemul existent acoperă integral capacitatea de spitalizare la nivel național, toate specialitățile, toate spitalele publice și private aflate în relație contractuală cu sistemul public, precum și internările curente, externările și gradul de ocupare actualizat în timp real.

Pentru fundamentarea unei eventuale inițiative legislative privind instituirea unei platforme naționale administrate de Ministerul Sănătății, prin care capacitatea de spitalizare și gradul de ocupare să fie monitorizate în timp real pe județe, spitale și secții, vă rog să precizați:

1. Care este, la data răspunsului, capacitatea de spitalizare continuă finanțată din fonduri publice, defalcată pe județe, municipiul București, spitale publice/private aflate în relație contractuală cu sistemul public și specialități medicale, precum și gradul mediu de ocupare pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025?
2. Care sunt județele în care capacitatea de spitalizare este considerată insuficientă, adecvată sau excedentară în raport cu necesarul medical al populației, potrivit analizelor Ministerului Sănătății, CNAS și direcțiilor de sănătate publică?
3. Care sunt, pentru fiecare județ, specialitățile sau secțiile cu cel mai ridicat grad de ocupare în anii 2023, 2024 și 2025, respectiv zonele în care se înregistrează aglomerare recurentă, dificultăți de transfer, timp crescut de așteptare pentru internare sau dezechilibru între numărul de paturi și adresabilitatea pacienților?
4. Ce platforme, registre sau aplicații informatice utilizează în prezent Ministerul Sănătății, CNAS, direcțiile de sănătate publică, serviciile de urgență sau spitalele pentru raportarea paturilor disponibile, a internărilor, externărilor și gradului de ocupare, ce acoperire au aceste sisteme, cât de des sunt actualizate datele și dacă informațiile sunt disponibile în timp real pentru spitale, dispecerate, direcții de sănătate publică și Ministerul Sănătății?
5. Ministerul Sănătății consideră oportună instituirea prin lege a unei platforme naționale de monitorizare în timp real a capacității de spitalizare și a gradului de ocupare pe spitale, secții și județe, administrată de Ministerul Sănătății, în care fiecare internare, externare și modificare a disponibilului de paturi să fie înregistrată operativ?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, defalcat pe județ, spital, specialitate, număr de paturi, grad de ocupare, adresabilitate și sistem informatic utilizat, precum și cu indicarea expresă a datelor pe care Ministerul Sănătății nu le deține în prezent sau care nu pot fi obținute în timp real.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Date privind capacitatea de spitalizare, gradul de ocupare pe județe și oportunitatea unei platforme naționale de monitorizare în timp real a paturilor disponibile appeared first on AUR.

În atenția, Domnului Tudorel ANDREI, președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Situația statistică reală privind numărul medicilor cu aviz de liberă practică activ în România și distribuția acestora pe județe, specialități și medii de rezidență.

Domnule ministru interimar,

Domnule președinte,

Prin prezenta vă solicit clarificarea situației reale privind resursa umană medicală din România, în special în contextul numeroaselor informații contradictorii apărute în ultimii ani între datele furnizate de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Statistică și organismele profesionale din domeniu.

Atât în spațiul public, cât și în analizele de specialitate, au fost semnalate în mod repetat divergențe semnificative între statisticile oficiale privind numărul medicilor care activează efectiv în România, numărul medicilor înscriși în Colegiul Medicilor din România și numărul celor care dețin Aviz de Liberă Practică activ.

De asemenea, presa națională a relatat că peste 50% dintre medicii din România ar profesa în municipiul București și în doar patru județe (Cluj, Iași, Timiș și Dolj), ceea ce ridică probleme grave privind dezechilibrele teritoriale și accesul populației la servicii medicale, în special în mediul rural și în județele slab dezvoltate.

Aceste informații sunt de interes public major și reprezintă o bază esențială pentru fundamentarea politicilor publice privind resursa umană din sănătate, combaterea dezechilibrelor teritoriale și asigurarea accesului echitabil la servicii medicale pentru cetățenii României.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele informații statistice:

1. Numărul total al medicilor care, la data de 1 ianuarie 2026, dețineau Aviz de Liberă Practică activ și erau înscriși în Colegiul Medicilor din România.
2. Situația statistică detaliată, defalcată pe județe și municipiul București, privind:
3. numărul total al medicilor;
4. distribuția acestora pe medii de rezidență și activitate: urban/rural;
5. raportul medici/populație la nivelul fiecărui județ și al municipiului București.
6. Situația statistică detaliată privind structura corpului medical, defalcată pe:
7. medicină primară;
8. medicină de familie;
9. medicină de ambulatoriu de specialitate;
10. medicină spitalicească;
11. alte categorii profesionale medicale relevante.
12. Situația statistică privind evoluția numărului de medici în ultimii 5 ani (2021-2026), atât la nivel național, cât și defalcat pe județe și municipiul București.
13. Numărul medicilor care figurează în evidențele oficiale, dar care:
14. nu exercită efectiv profesia în România;
15. au activitatea suspendată;
16. desfășoară activitate în afara țării;
17. dețin Aviz de Liberă Practică, fără exercitare curentă a profesiei.
18. Precizarea metodologiei utilizate de Ministerul Sănătății și, respectiv, de Institutul Național de Statistică pentru colectarea și centralizarea acestor date statistice.
19. Explicarea diferențelor constatate în ultimii ani între datele statistice comunicate de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Statistică și Colegiul Medicilor din România.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația statistică reală privind numărul medicilor cu aviz de liberă practică activ în România și distribuția acestora pe județe, specialități și medii de rezidență. appeared first on AUR.

               Doamnei Carmen-Amalia FĂGAȘ, Director al Casei de Asigurări de Sănătatea județului Gorj

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                                

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor

Grupul Parlamentar: A.U.R.                   

Obiectul Întrebării – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj

Domnule Ministru interimar al Sănătății,

Doamnă Director,

Am fost sesizat recent de către furnizori de servicii medicale clinice și paraclinice din județul Gorj (reprezentați legal prin S.C. First Life Clinic SRL, cu sediul în Târgu Jiu), cu privire la o situație extrem de gravă care afectează atât cabinetele medicale, cât și drepturile pacienților asigurați din județ.

Mai exact, prin comunicatul înregistrat sub nr. 6872/07.05.2026 privind sesiunea de contractare aferentă lunii mai 2026, CASJ Gorj a limitat contractarea furnizorilor exclusiv pentru așa-numitele „localități deficitare”. Această măsură elimină de la procedură furnizori altfel autorizați, acreditați și pe deplin eligibili conform legislației sanitare în vigoare.

Din analiza plângerii prealabile înaintate de către corpul medical, rezultă indicii clare ale unui exces de putere și ale unei încălcări flagrante a normelor superioare:

Adăugarea la lege: Noțiunea de „localitate deficitară” are rolul legal de a permite măsuri administrative de stimulare ori prioritizare, însă ea nu poate fi transformată într-o interdicție absolută de contractare pentru ceilalți furnizori eligibili. O astfel de limitare administrativă excede dispozițiilor HG nr. 521/2023 și Ordinului MS/CNAS nr. 1857/441/2023. Prin urmare, CASJ Gorj a adăugat la lege, încălcând principiul ierarhiei actelor normative.

          Încălcarea egalității și nediscriminării: Criteriul impus abuziv instituie o discriminare nejustificată între furnizori aflați în situații juridice identice. Excluderea unor medici exclusiv pe criteriul localității în care își desfășoară activitatea reprezintă o măsură arbitrară și disproporționată. În acest sens, sunt încălcate art. 16 din Constituția României și dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind accesul nediscriminatoriu la serviciile sistemului de sănătate.

          Afectarea drepturilor asiguraților: Prin limitarea artificială a numărului de furnizori contractați, CASJ Gorj afectează direct dreptul constituțional al asiguraților de a-și alege în mod liber furnizorul de servicii medicale. Sistemul de asigurări este fundamentat pe accesibilitate, pluralism și libera alegere, principii grav afectate în acest caz.

          Lipsa totală de transparență: Măsura apare ca fiind complet lipsită de predictibilitate administrativă. Până la această dată, instituția nu a comunicat indicatorii statistici, fundamentările economice ori procesele-verbale ale comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care să justifice excluderea masivă a furnizorilor din celelalte localități.

Având în vedere rolul de control și coordonare pe care Ministerul Sănătății îl exercită asupra politicilor de sănătate publică și a respectării drepturilor pacienților, vă solicit, stimate Domnule Ministru și stimată Doamnă Director, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul juridic exact din HG nr. 521/2023 care ar permite unei case județene (CASJ Gorj) să folosească criteriul „localităților deficitare” ca barieră eliminatorie absolută de acces la contractare?

2. Cum justifică ministerul restrângerea dreptului asiguraților din județul Gorj de a-și alege liber furnizorul de servicii, în condițiile în care rețeaua medicală județeană este lăsată fără pluralismul garantat de Legea nr. 95/2006?

3. Care au fost indicatorii statistici concreți și hotărârile comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care au fundamentat tehnic decizia din comunicatul nr. 6872/07.05.2026?

4. Ce măsuri urgente va dispune Ministerul Sănătății pentru verificarea legalității acestor demersuri ale CASJ Gorj și pentru a asigura reluarea procedurii de contractare cu respectarea principiilor concurenței loiale și egalității de tratament?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Situația asistenților medicali cu studii superioare și blocarea posturilor din sistemul medical.

Stimate domnule ministru,  

Vă adresez această interpelare privind situația dificilă în care se află asistenții medicali cu studii superioare din România. În prezent, numeroși absolvenți ai facultăților de asistență medicală nu reușesc să se angajeze în sistemul public, deși există un deficit evident de personal medical, cadrele existente lucrând în condiții de suprasolicitare și epuizare. Totodată, multe unități medicale scot la concurs predominant posturi pentru absolvenți de școli postliceale, în timp ce asistenții medicali cu studii superioare rămân fără oportunități reale de angajare, deși au investit ani de studiu, resurse financiare și au competențe profesionale suplimentare.

De asemenea, salariile oferite debutanților în sistemul privat sunt extrem de mici raportat la responsabilitatea profesiei și la costurile actuale de trai. Un venit de aproximativ 3000 lei net este insuficient pentru un trai decent, mai ales în condițiile în care chiria și utilitățile depășesc frecvent jumătate din salariu.

Având în vedere aceste aspecte, vă solicit o poziționare privind următoarele aspecte:

1. Deblocarea posturilor pentru asistenții medicali cu studii superioare: aveți în vedere această problemă? Care sunt soluțiile pe care intenționați să le adoptați?
2. Organizarea transparentă și echitabilă a concursurilor de angajare: concret, ce faceți în acest sens?
3. Eliminarea discriminării între absolvenții cu studii superioare și cei cu postliceală: care sunt măsurile prin care contracarați această realitate?
4. Măsuri concrete pentru salarizarea corectă a asistenților medicali debutanți: considerați că sunt corecte salariile? Dacă nu, ce aveți de gând să faceți în acest sens?
5. Luați în calcul crearea unor oportunități reale de angajare pentru tinerii specialiști din domeniul medical? Dacă da, de când? Dacă nu, de ce?
6. Profesia de asistent medical implică o responsabilitate enormă, fiind direct legată de viața și siguranța pacienților. Considerați că această profesie trebuie respectată și susținută prin politici corecte și echitabile? Dacă da, care sunt, concret, acelea și care este orizontul de timp așteptat în vederea implementării acestora?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Situația asistenților medicali cu studii superioare și blocarea posturilor din sistemul medical appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Horațiu-Remus MOLDOVAN, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Indicatorii financiari și de activitate ai sistemului DRG și adecvarea Tarifului pe caz ponderat (TCP) la costurile reale ale serviciilor spitalicești.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

În contextul aplicării mecanismului de finanțare a spitalelor prin sistemul DRG și al prevederilor cuprinse în Ordinul nr. 1018/528/2025, precum și în acord cu principiile stabilite prin Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, se mențin în spațiul public și în rândul profesioniștilor din sănătate preocupări legate de subfinanțarea serviciilor spitalicești și de diferența dintre costurile reale și decontările efective realizate de CNAS.

Totodată, dezbaterile recente privind pachetul de servicii medicale și modalitățile de calcul ale tarifelor (inclusiv pentru spitalizarea de zi) evidențiază necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește indicatorii utilizați în fundamentarea finanțării spitalelor.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele informații actualizate:

1. Care este valoarea Tarifului pe caz ponderat (TCP) utilizată la nivel național pentru anii 2025 și 2026. Vă rog să precizați eventualele diferențieri aplicate pe categorii de spitale sau programe.
2. Numărul total de cazuri externate în sistem DRG în perioada 2024-2025, defalcat pe categorii de unități sanitare (spitale clinice, județene, municipale, orășenești, spitale private aflate în contract cu CNAS).
3. Care este indicele case-mix (ICM) mediu la nivel național pentru aceeași perioadă și care sunt variațiile semnificative între tipurile de spitale.
4. Care este estimarea internă a CNAS privind decalajul dintre TCP și costul real mediu pe caz (exprimat procentual și valoric). Vă rog să indicați metodologia utilizată pentru această estimare.
5. Care sunt rezultatele preliminare ale procesului de raportare a costurilor reale aferente anului 2026, inclusiv:
6. numărul de spitale participante;
7. principalele concluzii privind structura costurilor;
8. eventualele măsuri avute în vedere pentru ajustarea TCP în raport cu aceste date.
9. În ce măsură datele colectate și analizate de CNAS vor conduce la revizuirea mecanismului de finanțare DRG, astfel încât acesta să reflecte mai fidel complexitatea cazurilor și costurile reale ale serviciilor medicale

Având în vedere importanța acestor indicatori pentru sustenabilitatea financiară a sistemului sanitar și pentru calitatea actului medical, vă rog să transmiteți un răspuns detaliat, în scris, însoțit de anexe statistice relevante.

The post Costache Chertif – Întrebare – Indicatorii financiari și de activitate ai sistemului DRG și adecvarea Tarifului pe caz ponderat (TCP) la costurile reale ale serviciilor spitalicești appeared first on AUR.