De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Strategia guvernamentală privind criza forței de muncă în sectorul transporturilor și protejarea lucrătorilor români în fața importului masiv de personal din state terțe

Stimate Domnule Ministru,

          Asistăm în aceste zile la o realitate economică profund paradoxală și alarmantă pentru viitorul pieței muncii din România. În timp ce țara noastră se află în al treilea trimestru consecutiv de recesiune tehnică, cu o rată a șomajului care a depășit pragul îngrijorător de 6% și cu restructurări masive în sectoare cheie, soluția promovată de marii operatori economici și de agențiile de plasare este importul masiv de forță de muncă din Asia. Un caz concret, intens mediatizat recent, este cel al celor 600 de șoferi de TIR aduși din Filipine, un demers prezentat ca fiind „doar începutul” unui plan de a acoperi un deficit proclamat de 150.000 de șoferi, dintre care 70.000 doar pe segmentul de camioane.

          În spatele acestor cifre se ascunde o realitate dureroasă pentru cetățenii români. Patronatele din domeniu plătesc intermediarilor sume de până la 3.500 de euro per contract pentru a aduce muncitori din state terțe. Vorbim despre milioane de euro care părăsesc circuitul economic național pentru a alimenta rețele de recrutare conduse de oameni de afaceri străini, în timp ce propriii noștri cetățeni sunt concediați sau împinși spre emigrare.

          Profesia de șofer de TIR pe rute europene nu este un job pe care „nu îl vrea nimeni” și nici o muncă necalificată. Este o meserie din care mii de familii din România trăiesc cu demnitate. Dacă aceste milioane de euro plătite samsarilor de forță de muncă ar fi fost investite în formare profesională, în condiții mai bune de muncă și în pachete salariale atractive pentru români, deficitul invocat ar fi fost absorbit pe plan local. Din păcate, pare mult mai simplu pentru unii angajatori să importe forță de muncă vulnerabilă, dispusă să accepte standarde inferioare, decât să își prețuiască și să își păstreze propriii cetățeni.

          Statul român are datoria constituțională de a proteja forța de muncă locală și de a nu permite transformarea pieței muncii într-o afacere cu muncitori ieftini, în detrimentul propriilor cetățeni.

          Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicit, stimate domnule ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări::        

1. Care este strategia Ministerului Muncii pentru reintegrarea profesională a cetățenilor români disponibilizați recent din industrie (ex. industria auto) în sectoare care reclamă deficite majore, cum este cel al transporturilor? Există programe de recalificare finanțate de stat pentru aceștia?
2. Cum monitorizează Inspecția Muncii și ministerele de resort activitatea agențiilor de recrutare din state terțe și dacă sumele mari plătite ca taxe de intermediere (de până la 3.500 euro/muncitor) sunt fiscalizate corect pe teritoriul României?
3. Care sunt criteriile reale de evaluare a deficitului de forță de muncă? Cum se justifică aprobarea unor contingente masive de muncitori străini non-UE în condițiile în care șomajul intern este în creștere, depășind 6%?
4. Ce măsuri are în vedere Ministerul Transporturilor pentru a sprijini companiile românești să îmbunătățească condițiile de muncă și siguranța rutieră pentru șoferii români, astfel încât această profesie să redevină atractivă pentru ei?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Strategia guvernamentală privind criza forței de muncă în sectorul transporturilor și protejarea lucrătorilor români în fața importului masiv de personal din state terțe appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR      

          Obiectul întrebării: Privind situația gravă existentă în cadrul DGASPC Sibiu și refuzul aplicării unei măsuri recomandate în interesul superior al unui minor cu handicap grav

Stimate Domnule Ministru,

          Vă adresez prezenta interpelare ca urmare a informațiilor extrem de grave apărute în spațiul public privind activitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, precum și în urma analizării documentului oficial intitulat „Raport privind situația copilului Stanciu Alberto”, nr. 5176/17.01.2025, emis de DGASPC Sibiu.

          Din conținutul raportului rezultă că minorul Stanciu Alberto, copil cu handicap grav și afecțiuni neurologice severe, aflat în sistemul de protecție specială, a fost evaluat de specialiștii instituției, iar echipa multidisciplinară a recomandat explicit găzduirea acestuia într-un mediu familial adecvat, apreciind că măsura este oportună și se află în interesul superior al copilului.

          Cu toate acestea, există informații potrivit cărora conducerea DGASPC Sibiu ar fi refuzat sau blocat punerea în aplicare a recomandărilor formulate chiar de propriii specialiști, fără existența unei justificări clare și transparente raportate la interesul superior al minorului.

          De asemenea, mai consider necesar să fie analizat și contextul general extrem de grav în care funcționează DGASPC Sibiu, instituție asupra căreia planează de mai mult timp suspiciuni publice privind existența unor abuzuri sistemice în centrele rezidențiale aflate în subordine:

•   copii instituționalizați bătuți sau supuși unor tratamente degradante;

•   presupuse abuzuri în centre rezidențiale aflate în subordine;

•   existența unor dosare penale și anchete privind fapte împotriva minorilor;

•   lipsa supravegherii și a măsurilor adecvate de protecție;

•   cazuri privind minore instituționalizate care ar fi rămas însărcinate în perioada în care se aflau în sistemul de protecție specială;

•   informații privind deficiențe grave de management și control instituțional

•   anchete interne și intervenții ale Poliției și inspectorilor sociali;

•   suspiciuni privind lipsa hranei corespunzătoare și neglijarea beneficiarilor;

          Având în vedere gravitatea informațiilor existente și vulnerabilitatea copiilor aflați în sistemul de protecție specială, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:         

1. Care sunt motivele concrete pentru care recomandarea specialiștilor DGASPC Sibiu privind găzduirea minorului Stanciu Alberto nu a fost pusă în aplicare și doar după relatarea atrocităților de la Centrul Speranța, doamna Director a binevoit să ofere o șansă la viață minorului?
2. Există un act administrativ motivat legal prin care conducerea DGASPC Sibiu a respins această măsură?
3. Ce verificări au fost efectuate de minister privind activitatea DGASPC Sibiu în ultimii ani?
4. Câte sesizări, anchete interne și dosare penale au vizat DGASPC Sibiu și centrele aflate în subordine în ultimii 3 ani?
5. Ce măsuri au fost dispuse în cazurile de abuz sau violență asupra copiilor instituționalizați?
6. Care este situația cazurilor privind minore aflate în sistemul de protecție care au rămas însărcinate?
7. Consideră ministerul că actuala conducere a DGASPC Sibiu mai oferă garanții privind protecția efectivă a copiilor aflați în grija statului?

   Consider că aceste aspecte sunt de maxim interes public și necesită răspunsuri clare, transparente și urgente, având în vedere vulnerabilitatea extremă a copiilor aflați în sistemul de protecție specială.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Privind situația gravă existentă în cadrul DGASPC Sibiu și refuzul aplicării unei măsuri recomandate în interesul superior al unui minor cu handicap grav appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.

În atenția: Doamnei Inspector Șef Dr. Jr. Ileana MOGOSANU, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Atașat prezentei interpelări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și
1. să dispuneți, cu celeritate, investigarea faptelor reclamate;
2. să specificați clar care este orizontul de timp așteptat în vederea efectuării acestei investigații și în cele din urmă
3. să-mi transmiteți raportul reieșit în urma deplasării la fața locului.

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – ajutor financiar real sau amăgire plătită scump din buzunarele românilor?

Stimate domnule ministru,

Specialiștii în domeniu avertizează că de-a lungul timpului Planul Național de Redresare și Reziliență a fost pretextul în virtutea căruia ni s-au impus, iar „noi” am acceptat, măsuri de-a dreptul draconice, precum: mărirea vârstei de pensionare, subordonarea Constituției României dreptului european prin modificarea legilor justiției, închiderea minelor și termocentralelor, înstrăinarea companiilor de stat și altele asemenea.

Inițial fostul voiajor de la Cotroceni, ne anunța cu surle și trâmbițe, că a obținut pentru România, prin acest mecanism, cca 80 de miliarde de euro. Timpul ne-a demonstrat că, de fapt, României i-au revenit de cca două ori mai puțini bani, și anume 28,5 mld, din care 15 au fost granturi, iar 13,5 împrumuturi. Până în momentul de față, cifrele ne arată că țara noastră a obținut aproximativ 10,7 mld, din care 6,4 mld pentru componenta financiară nerambursabilă, iar 4,3 din componenta de asistență financiară rambursabilă. Practic mai bine de 40% din suma primită este un împrumut.

Să nu uităm că aceste fonduri expiră în scurt timp, termenul fiind luna august a acestui an, iar Comisia Europeană și-a exprimat indisponibilitatea de a prelungi termenele. Deci, am contractat de cca trei ori mai puțin decât am fi putut să contractăm, acceptând fel și fel de condiționări cu efecte dezastruoase pentru țara noastră.

Având în vedere aspectele semnalate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: considerați că acest mecanism a fost un ajutor financiar real, sau mai degrabă o amăgire pe care românii o plătesc scump din propriile buzunare?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – ajutor financiar real sau amăgire plătită scump din buzunarele românilor? appeared first on AUR.