De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Aplicarea interdicției de a administra societăți în cazul persoanelor răspunzătoare pentru intrarea firmelor în insolvență

Stimate domnule Ministru,

Articolul 169 din Legea nr. 85/2014 permite judecătorului-sindic să oblige membrii organelor de conducere sau de supraveghere și orice alte persoane care au contribuit la insolvența unei societăți să suporte o parte sau întregul pasiv, în limita prejudiciului produs.

Potrivit alin. (10), persoana împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator, iar dacă ocupă asemenea funcții în alte societăți este decăzută din drept pentru zece ani. Alin. (9) reglementează însă comunicarea din oficiu către Oficiul Național al Registrului Comerțului numai a sentințelor privind răspunderea administratorului statutar, deși răspunderea poate fi stabilită și în sarcina altor persoane.

Diferența de redactare poate afecta transmiterea completă a hotărârilor, identificarea persoanelor supuse interdicției și verificarea lor la numirea în alte societăți. Totodată, lipsesc datele publice privind administratorii implicați succesiv în insolvența mai multor firme, eficiența acțiunilor de atragere a răspunderii și aplicarea efectivă a interdicției de zece ani.

Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Pentru fiecare an din perioada 2021–2025 și pentru primele cinci luni ale anului 2026, câte acțiuni întemeiate pe art. 169 au fost introduse, câte au fost admise definitiv, câte persoane au fost obligate să suporte pasivul societăților și care este valoarea totală stabilită prin hotărâri? Vă rog să prezentați separat administratorii statutari, membrii altor organe de conducere sau supraveghere și celelalte persoane răspunzătoare.
2. Câte hotărâri au fost comunicate ONRC, câte persoane figurează cu interdicția de zece ani, câte cereri de numire ca administrator au fost respinse și în câte societăți au fost operate încetări ale mandatelor deținute de persoanele vizate?
3. Câte persoane au deținut funcția de administrator în cel puțin două societăți intrate în insolvență sau faliment în ultimii cinci ani?

De asemenea, vă rog să comunicați dacă Ministerul Justiției susține modificarea art. 169 alin. (9), astfel încât toate hotărârile definitive de atragere a răspunderii să fie transmise ONRC, înregistrate într-o evidență unitară și verificate automat la orice nouă numire?

Datele solicitate vor fi folosite pentru evaluarea unei intervenții legislative privind transmiterea hotărârilor, aplicarea interdicțiilor și identificarea persoanelor asociate repetat cu insolvența unor societăți. Voi urmări răspunsul Ministerului Justiției și modul în care protecția creditorilor poate fi întărită fără restrângerea nejustificată a libertății economice.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Aplicarea interdicției de a administra societăți în cazul persoanelor răspunzătoare pentru intrarea firmelor în insolvență appeared first on AUR.

                   Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

                   Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, ministru interimar al Transporturilor și Infrastructurii

                   Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF      

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei.

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnă ministru,

În exercitarea mandatului de senator al județului Maramureș, am fost sesizat în repetate rânduri de cetățeni, crescători de animale și reprezentanți ai comunității locale din comuna Poienile de Sub Munte cu privire la o problemă veche și nerezolvată de ani de zile care afectează grav activitatea economică, dreptul de proprietate și libera circulație a locuitorilor.

Comuna Poienile de Sub Munte deține în proprietate publică numeroase pășuni montane și terenuri utilizate tradițional pentru activități agricole și zootehnice. Accesul către aceste proprietăți se realizează în principal prin drumuri forestiere situate în Fondul Forestier Național și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Maramureș și Ocolul Silvic Poieni.

Potrivit sesizărilor primite, în special în zonele Valea Rica și cătunul Luhei, localnicii se confruntă de ani de zile cu restricții de acces generate de instalarea unor bariere silvice, degradarea accentuată a infrastructurii rutiere forestiere, aplicarea unor sancțiuni contravenționale și lipsa unor soluții administrative care să permită accesul permanent și neîngrădit către pășunile comunale. Aceste situații au generat tensiuni sociale repetate, numeroase reclamații adresate autorităților și chiar conflicte publice mediatizate.

De asemenea, petenții susțin că anumite măsuri administrative aplicate în teren au avut efecte discriminatorii asupra comunității locale, alcătuită în proporție covârșitoare din cetățeni români de etnie ucraineană, aspect care impune o analiză atentă din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Menționez că legislația în vigoare permite transferul unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, la cererea acestora, prin hotărâre a Guvernului, în condițiile Legii nr. 192/2010. Potrivit art. 2 din acest act normativ, drumurile forestiere și terenurile aferente pot fi transferate către autoritățile locale pentru a servi interesului public local.

Există deja precedente administrative și legislative în România, inclusiv în județul Bihor, unde comuna Curățele a beneficiat de transferul unor drumuri forestiere și terenuri aferente din administrarea Romsilva în domeniul public local, pentru a facilita dezvoltarea comunității și accesul la proprietăți. Transferul s-a realizat în temeiul prevederilor Legii nr. 192/2010 și al actelor normative subsecvente.

Având în vedere caracterul cronic al acestei situații, impactul economic asupra crescătorilor de animale și interesul legitim al comunității locale de a beneficia de acces permanent la proprietățile publice ale comunei, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă a fost analizată de către ministerele și instituțiile aflate în coordonarea dumneavoastră posibilitatea transferării către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul la pășunile comunale și la alte proprietăți publice ale comunei.

2.Dacă există în prezent impedimente juridice, administrative, cadastrale sau de altă natură care împiedică inițierea unei proceduri similare celei aplicate într-un caz analogic cum este cel al comunei Curățele, județul Bihor.

3.Care sunt pașii administrativi și documentațiile necesare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind transferul acestor drumuri forestiere și a terenurilor aferente în domeniul public al comunei Poienile de Sub Munte.

4.Ce măsuri au fost dispuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de structurile Romsilva pentru a asigura accesul legal și neîngrădit al crescătorilor de animale către pășunile aflate în proprietatea publică a comunei.

5.Dacă au fost efectuate verificări privind legalitatea instituirii restricțiilor de circulație pe drumurile forestiere din zonele menționate și respectarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 192/2010 referitoare la restricționarea circulației pe drumurile forestiere.

6.Dacă au fost înregistrate la nivelul instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor dumneavoastră petiții, reclamații ori sesizări privind presupuse abuzuri, sancțiuni nejustificate sau tratamente discriminatorii aplicate localnicilor din Poienile de Sub Munte. Dacă da, care au fost concluziile verificărilor efectuate.

7.Dacă Guvernul consideră oportună inițierea unui demers interinstituțional care să conducă la transferul drumurilor forestiere respective în administrarea autorităților locale, astfel încât acestea să poată fi modernizate și utilizate în interesul comunității.

The post Costache Chertif – Întrebare – Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș        

Obiectul întrebării: Situația actuală a Arhivei SIPA (DGPA), măsurile întreprinse de Ministerul Justiției și perspectiva clarificării acestui dosar de interes public major.

Domnule viceprim-ministru,

Problema cunoscută în spațiul public sub denumirea de „Arhiva SIPA” continuă să reprezinte una dintre cele mai controversate și insuficient clarificate chestiuni din istoria recentă a sistemului judiciar românesc.

Fostul Serviciu Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), reorganizat ulterior ca Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) din cadrul Ministerului Justiției, a desfășurat activități informative în mediul penitenciar și, potrivit numeroaselor informații apărute de-a lungul timpului, ar fi colectat date referitoare inclusiv la magistrați, procurori și alte persoane din sistemul judiciar.

După desființarea DGPA, arhiva acestei structuri a rămas în custodia statului român. În anul 2016, Guvernul a dispus inventarierea arhivei prin intermediul unei comisii speciale, căreia i-au fost atribuite sarcini privind inventarierea documentelor, stabilirea regimului de clasificare, declasificarea unor documente și transferarea acestora către instituțiile competente. 

În ultimii ani au continuat să apară în spațiul public întrebări legitime privind conținutul arhivei, accesările efectuate de-a lungul timpului, existența unor eventuale copii neautorizate, precum și posibilitatea ca anumite informații să fi fost utilizate în scopuri incompatibile cu principiile independenței justiției și ale statului de drept.

Având în vedere importanța subiectului pentru funcționarea statului de drept și pentru încrederea cetățenilor în independența justiției, vă rog respectuos să comunicați:

1.Care este situația juridică și administrativă actuală a Arhivei SIPA/DGPA.

2. Dacă a fost finalizată integral activitatea de inventariere dispusă prin hotărârea de guvern adoptată în anul 2016. Dacă da, vă rog să indicați data finalizării și principalele concluzii rezultate.

3. Câte documente, dosare sau unități arhivistice se află în prezent în custodia Ministerului Justiției și care este regimul lor de clasificare.

4. Ce documente au fost declasificate până în prezent și către ce instituții au fost transferate acestea.

5. Ce documente au fost predate către Arhivele Naționale ale României Arhivele Naționale ale României și care este volumul acestora.

6. Dacă există documente care au fost distruse în baza propunerilor formulate de comisia de inventariere. Dacă da, vă rog să precizați temeiul legal și volumul documentelor distruse.

7. Dacă Ministerul Justiției deține evidențe complete privind persoanele care au avut acces la arhivă după desființarea DGPA. În caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul total al accesărilor și categoriile instituționale ale persoanelor autorizate.

8. Dacă au fost identificate, în urma verificărilor efectuate de-a lungul timpului, nereguli privind integritatea fondului arhivistic, lipsa unor documente, existența unor copii neautorizate sau accesări neconforme cu prevederile legale.

9. Dacă au fost sesizate organele de urmărire penală ori alte instituții competente cu privire la eventuale încălcări ale regimului documentelor din Arhiva SIPA. Dacă da, care este stadiul acestor demersuri.

10. Dacă există în prezent, la nivelul Ministerului Justiției, o analiză privind oportunitatea declasificării totale sau parțiale a documentelor care nu mai prezintă relevanță pentru siguranța națională ori pentru protecția unor date cu caracter sensibil.

11. Dacă Ministerul Justiției intenționează să prezinte Parlamentului României sau opiniei publice un raport complet privind situația Arhivei SIPA, măsurile întreprinse de-a lungul timpului și concluziile oficiale rezultate în urma inventarierii și administrării acesteia.

12. Dacă Ministerul Justiției consideră că menținerea, după mai bine de două decenii, a unui nivel ridicat de opacitate în privința Arhivei SIPA contribuie la consolidarea încrederii publice în sistemul judiciar sau apreciați că este necesară o clarificare instituțională definitivă a acestei chestiuni.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația actuală a Arhivei SIPA (DGPA), măsurile întreprinse de Ministerul Justiției și perspectiva clarificării acestui dosar de interes public major appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflat sub autoritatea Ministerului Justiției. Atașat prezentei întrebări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și
1.să emiteți un punct de vedere referitor la cele semnalate;
2.să specificați care considerați că este calea legală pe care o considerați potrivită pentru investigarea și soluționarea celor reclamate;
3.să vă pronunțați dacă găsiți temeinică sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

                Domnului Irineu Ambroazie Darău, Ministrul Economiei, Digitalizării, Anteprenoriatului și Turismului

                 Domnului Marian Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru, Ministru Interimar al justiției

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: PROTEJAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE COMPANIILOR MINIERE PRIVATE CĂȚĂRATĂ PE MORȚII REVOLUȚIEI.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Parlamentari români au promovat un proiect de lege (L143/2026) prin care se permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și se elimină proceduri de mediu esențiale.

Odată cu acest proiect de lege, companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă proprietarul terenului nu este de acord să își cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier.

Inițiatorii proiectului de lege utilizează în mod fals și abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 pentru a justifica un pachet de măsuri care nu sunt cerute de UE și, în plus, contravin flagrant dreptului european și Constituției României.

Vă reamintesc:

1. Constituția României, la Art. 44 alin. (3), interzice exproprierea în interes privat.
2. Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența CEDO interzic, de asemenea, exproprierea în interes privat.

În data de 7 aprilie 2026, 60 de ONG-uri din România au transmis către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către secretarul general adjunct, Viviane d’Udekem d’Acoz, o scrisoare oficială prin care informează în legătură cu proiectul de lege L143/2026, avertizând că prin acesta se permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și se elimină unele proceduri de mediu esențiale. De asemenea, aceste ONG-uri solicită CE să deschidă procedura EU Pilot cu România, să analizeze compatibilitatea L143/2026 cu dreptul UE și să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu permite măsurile propuse.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Deoarece potențiala aplicare a unui astfel de proiect legislativ va duce la depopularea unor zone întregi din mai multe regiuni ale țării (ex.: Munții Apuseni), cât și la aprinderea unor tensiuni sociale, care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la L143/2026?
2. Considerați că Revoluția din 1989 a dus, în timp, la încălcarea dreptului fundamental la proprietate privată în favoarea unor interese economice private?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – PROTEJAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE COMPANIILOR MINIERE PRIVATE CĂȚĂRATĂ PE MORȚII REVOLUȚIEI appeared first on AUR.