De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne si externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice.

Domnule Ministru

Experții financiari și presa de specialitate din România transmit că țara noastră traversează una dintre cele mai accelerate perioade de datorare din întreaga sa istorie postdecembristă. În numai câțiva ani, datoria publică a depăsit pragul de 1.170 miliarde de lei, reprezentând peste 60% din produsul intern brut, iar necesarul anual de finanțare al statului s-a situat constant la peste 250 de miliarde de lei.

În paralel, Ministerul Finanțelor a recurs la emisiuni succesive de obligațiuni pe piețele Financiare Internaționale și interne, contractând împrumuturi de ordinal miliardelor de euro la fiecare ieșire pe pietele externe. Numai o singură emisiune recentă a atras 4,7 miliarde de euro, în timp ce datoria externă totala a României a depăsit 229 de miliarde de euro.

Aceste evoluții au plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere a gradului de îndatorare. Totodata, potrivit informațiilor disponibile, peste jumatate din datoria guvernamentală este contractată din exterior și aproximativ 53% din întreaga datorie publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea finanțelor publice în raport cu fluctuațiile cursului de schimb și cu evoluția dobânzilor pe piețele Internaționale.

Mai grav este faptul că opinia publică nu a primit nici până în prezent o imagine clară și completă asupra destinației efective a acestor împrumuturi. Cetățenii României asistă la o creștere explozivă a datoriei publice fără a putea identifica proiectele majore de investiții care să justifice această povară financiară transferată generațiilor viitoare.

În infrastructură persistă întârzieri majore, sistemele de sănătate și educație continuă să sufere de subfinanțare, absorbția fondurilor europene rămâne sub potențial, iar investițiile strategice avansează într-un ritm insuficient. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă sumele împrumutate au fost utilizate cu precădere pentru investiții generatoare de dezvoltare și venituri viitoare sau, dimpotrivă, au fost absorbite în principal de cheltuieli curente și de acoperirea unor deficite bugetare cronice.

Împrumuturile publice reprezintă obligații care vor fi rambursate de contribuabilii români prin taxe și impozite. Tocmai de aceea, transparența privind utilizarea fiecarui miliard de euro împrumutat nu constituie doar o exigență administrativă, ci o obligație fundamentală față de cetățeni și față de Parlamentul Romaniei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este valoarea totală a împrumuturilor interne și exteme contractate de statul roman în perioada dintre 1 ianuarie 2020 și momentul actual, defalcată pe fiecare an și pe fiecare categorie de finanțare.
2. Care este destinația concretă a fondurilor provenite din aceste împrumuturi, cu prezentarea unei situații centralizate privind:finanțarea deficitului bugetar; refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență; finanțarea investitiilor publice; alte categorii de cheltuieli.
3. Ce valoare din totalul sumelor împrumutate a fost utilizată efectiv pentru investiții publice generatoare de dezvoltare economică și care sunt principalele proiecte finanțate din aceste resurse.
4. Care este valoarea totală a împrumuturilor externe contractate în perioada din 2020 până în prezent, cu indicarea fiecarei emisiuni de euroobligațiuni sau a fiecărui împrumut extern, a costului finanțării, a maturității și a destinației fondurilor atrase.
5. Ce pondere din împrumuturile externe a fost utilizată exclusiv pentru refinanțarea unor datorii contractate anterior și ce pondere a reprezentat fmanțare nouă.
6. Care este valoarea totală estimată a dobânzilor și comisioanelor pe care statul român le va plăti pentru datoria publică aferentă împrumuturilor contractate în perioada din anul 2020 până în prezent, pe întreaga durată de viata a acestora.
7. Care sunt estimările Ministerului Finanțelor privind evoluția datoriei publice guvernamentale până la sfârșitul anilor 2026, 2027 și 2028, atât ca valoare nominală, cât și ca pondere în PIB.
8. Ce măsuri intenționează Ministerul Finanțelor să adopte pentru reducerea dependenței României de finanțarea externă și pentru diminuarea riscurilor generate de nivelul ridicat al datoriei denominate în valută.
9. Dacă Ministerul Finanțelor intenționează sau nu să publice periodic rapoarte detaliate privind destinația fondurilor provenite din fiecare împrumut major contractat de statul român, astfel încât Parlamentul și opinia publică să poată urmări utilizarea banilor împrumutați.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne și externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Taxa pe valoarea adăugată este una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat, iar nivelul de încasare dintr-un județ arată capacitatea administrației fiscale de a urmări obligațiile declarate și de a recupera sumele neachitate. În județul Botoșani, unde firmele mici duc o parte importantă din economia locală, diferența dintre TVA declarată și TVA încasată trebuie cunoscută exact, nu tratată ca o cifră pierdută în statistici naționale.

Vă rog să precizați care este suma totală reprezentând TVA declarată de contribuabilii administrați fiscal în județul Botoșani și care este suma efectiv încasată la bugetul de stat, prin unitățile Trezoreriei Statului din județ, pentru anii 2023, 2024, 2025 și pentru perioada disponibilă din anul 2026, precum și valoarea obligațiilor restante la TVA înregistrate la nivelul județului Botoșani, numărul contribuabililor cu restanțe la TVA și măsurile dispuse de ANAF pentru recuperarea sumelor neachitate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Taxa pe valoarea adăugată este una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat, iar nivelul de încasare dintr-un județ arată capacitatea administrației fiscale de a urmări obligațiile declarate și de a recupera sumele neachitate. În județul Botoșani, unde firmele mici duc o parte importantă din economia locală, diferența dintre TVA declarată și TVA încasată trebuie cunoscută exact, nu tratată ca o cifră pierdută în statistici naționale.

Vă rog să precizați care este suma totală reprezentând TVA declarată de contribuabilii administrați fiscal în județul Botoșani și care este suma efectiv încasată la bugetul de stat, prin unitățile Trezoreriei Statului din județ, pentru anii 2023, 2024, 2025 și pentru perioada disponibilă din anul 2026, precum și valoarea obligațiilor restante la TVA înregistrate la nivelul județului Botoșani, numărul contribuabililor cu restanțe la TVA și măsurile dispuse de ANAF pentru recuperarea sumelor neachitate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

Adresată: DOMNULUI Ilie Gavril Bolojan, Prim-Ministru Interimar al României

                Domnului Ilie Gavril Bolojan, MINISTRUL INTERIMAR AL ENERGIEI

                DOMNULUI ALEXANDRU NAZARE, MINISTRUL INTERIMAR AL FINANȚELOR

De către:Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  GAZELE DIN MAREA NEAGRĂ MIROS DEJA A TRĂDARE DE ȚARĂ ȘI CORUPȚIE LA NIVEL ÎNALT.

Stimate Domnule Prim-Ministru Interimar,

Stimați Domni Miniștri Interimari

Proiectul gazelor românești din Marea Neagră a generat de-a lungul timpului nenumărate controverse.

Dumneavoastră, stimate domnule prim-ministru interimar, v-ați comportat, de când ocupați această funcție, ca un agent al companiei austriece OMV. După vizita la Viena din decembrie 2025, când v-ați întâlnit cu reprezentanții OMV, ați luat succesiv o serie de măsuri complet în defavoarea statului român: ați adoptat în Guvern un act normativ prin care ați prelungit cu 25 de ani perioada de explorare pentru 7 din cele 9 perimetre petroliere concesionate de OMV (până în anul 2043); ați aprobat prelungirea cu 2 ani a fazei de explorare pentru proiectul Neptun Deep (până în anul 2027). Pretindeți că, astfel, OMV Petrom a renunțat la procesul deschis la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris. Este adevărat că ați majorat redevențele petroliere cu 40% (adică mai nimic) și ați menținut sistemul de supraimpozitare specific producției de gaze naturale nu pentru securitatea bugetului de stat, ci în încercarea de a vă securiza postul.

Cu toate acestea, pierderile României, calculate de specialiști, sunt de minimum 20 de milioane de euro, deoarece OMV Petrom nu și-a îndeplinit obligațiile conform contractului, fapt pe care ați omis să-l prezentați românilor.

Știm că OMV a demarat procesul de vânzare a unor mari cantități de gaze din zăcământul Neptun Deep, livrările urmând să înceapă de anul viitor. Potrivit legii, statul român are drept de preempțiune la cumpărare. Dacă însă acesta nu își exercită acest drept, OMV poate încheia un acord cu firma maghiară de stat MVM, care este extrem de interesată de achiziția gazelor românești. Surse din presă susțin că Executivul condus de dumneavoastră ar fi amânat în urmă cu o lună (deci înainte de demiterea Guvernului) luarea unei decizii în această privință. Administrația Rezervelor Statului a precizat că solicitarea oficială din partea OMV Petrom a fost trimisă pe 8 mai, deci la 3 zile după demiterea Guvernului. Astfel, amânând decizia privind utilizarea dreptului de preempțiune, România pierde cantități importante de gaze.

Prin deciziile dumneavoastră și prin calitatea practică de agent OMV, dumneavoastră, domnule prim-ministru interimar și ministru interimar al Energiei, ați refuzat românilor și firmelor din România, care plătesc taxe și impozite, dreptul legitim și precizat expres în Constituție la o viață decentă, dar și dreptul legitim de a afla cum sunt gestionate fondurile publice.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivația pentru care nu ați sancționat OMV pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale?
2. Care este motivația pentru care ați încercat să includeți pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 5 mai „memorandumul confidențial” care prevedea o tranzacție de un miliard de lei între Ministerul Finanțelor și OMV? Ce reprezintă această sumă?
3. Cum justificați amânarea deciziei de a utiliza dreptul de preempțiune al statului român asupra gazelor din zăcământul Neptun Deep?
4. Care este justificarea pentru lipsa de transparență în cheltuirea fondurilor publice? Ce vă motivează să definiți drept secret sau confidențial, după bunul plac, banii proveniți din taxele și impozitele românilor, deci din sudoarea lor?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – GAZELE DIN MAREA NEAGRĂ MIROS DEJA A TRĂDARE DE ȚARĂ ȘI CORUPȚIE LA NIVEL ÎNALT appeared first on AUR.