SENATUL ROMÂNIEI

Adresată: Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Aplicarea prevederilor Legii nr. 198/2023 în partea referioare la predarea disciplinei Religie în învățământul preuniversitar din România. Respectarea libertății de conștiință, a drepturilor părinților, a diversității confesionale și a cadrului curricular și metodologic.

Domnule ministru interimar,

În ultima perioadă, în spațiul public au reapărut controverse privind statutul disciplinei Religie în școala publică, oportunitatea acesteia, conținutul programelor școlare, modalitatea de evaluare și, mai ales, rolul părinților în decizia privind participarea copiilor la această disciplină.

Recent, parlamentari de orientare politică globalistă (a se vedea cazul deputatei USR Corina Atanasiu) au formulat public apeluri adresate părinților de a nu-și înscrie copiii la ora de Religie, în contextul unor controverse privind standardele de evaluare și pretinsa legătură dintre performanța școlară la această disciplină și participarea la activități religioase. Aceste luări de poziție au generat, la rândul lor, reacții publice din partea reprezentanților cultelor religioase, inclusiv a Bisericii Ortodoxe Române (Patriarhia Română).

Indiferent de poziția exprimată în această dezbatere, consider că Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a prezenta public, clar și verificabil care este situația de fapt și care sunt garanțiile instituționale prin care sunt protejate simultan libertatea de conștiință, dreptul părinților de a decide în privința educației copiilor minori și dreptul elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat de a beneficia de educație religioasă potrivit propriei confesiuni.

Potrivit art. 87 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, planurile-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, însă înscrierea pentru frecventarea acesteia se face prin cerere scrisă a elevului major sau a părintelui/reprezentantului legal în cazul elevului minor. Legea prevede, de asemenea, că elevului care nu frecventează Religia trebuie să i se asigure prezența în unitatea de învățământ pe durata desfășurării cursurilor.

Astfel, legea nr. 198/2023 prevede în mod expres: „Art. 87. – (1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.

(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.

(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat”.

De asemenea, Curtea Constituțională a României a statuat că dreptul părinților de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori include și dimensiunea religioasă și că statul trebuie să se abțină de la impunerea unei anumite convingeri religioase, asigurând totodată cadrul instituțional pentru exercitarea libertății religioase.

Începând cu anul școlar 2025-2026 se aplică noua Metodologie pentru predarea disciplinei Religie, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 7.047/22 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 9 din 9 ianuarie 2026. Metodologia reglementează inclusiv organizarea predării, înscrierea elevilor și obligațiile unităților de învățământ privind informarea părinților și elevilor.

Ținând cont de importanța constituțională a libertății de conștiință și a dreptului părinților de a participa la stabilirea educației copiilor lor, precum și obligația statului de a garanta atât libertatea religioasă, cât și neutralitatea instituțiilor publice față de convingerile religioase, în condițiile în care unii parlamentari români contestă public aceste drepturi și libertăți constituționale și îndeamnă părinții să renunțe la ele, consider necesară o clarificare publică și completă a modului în care aceste principii sunt aplicate în școala românească.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit respectuos să-mi comunicați:

1.Care este numărul total al elevilor din învățământul preuniversitar care frecventează în prezent disciplina Religie, pentru anul școlar 2025-2026 și, dacă sunt deja disponibile, pentru anul școlar 2026-2027, defalcat pe:

a)niveluri de învățământ;

b)județe și municipiul București;

c)cicluri de învățământ;

d)culte religioase;

e)numărul elevilor care nu frecventează disciplina.

2.Care este distribuția elevilor înscriși la Religie pe cultele religioase recunoscute oficial de statul român. Vă rog să precizați dacă Ministerul deține aceste date într-o formă centralizată și, în caz afirmativ, să ne-o transmiteți.

3. Câte cadre didactice predau în prezent disciplina Religie în învățământul preuniversitar, câte dintre acestea sunt titulare, suplinitoare sau încadrate în alte forme și cum sunt repartizate pe culte religioase și județe.

4. Care este numărul cadrelor didactice cărora le-a fost retras sau refuzat avizul cultului religios, în ultimii cinci ani, și care au fost principalele motive invocate în aceste situații.

5. Care sunt, în prezent, programele școlare oficiale pentru disciplina Religie, pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare cult recunoscut care oferă această disciplină. Vă rog să precizați:

1. cine elaborează programele;
2. cine le avizează și aprobă;
3. care este rolul Ministerului Educației și Cercetării;
4. care este rolul cultelor religioase;
5. ce procedură există pentru revizuirea programelor;
6. la ce interval sunt acestea reevaluate.

6.În ce măsură programele de Religie urmăresc dezvoltarea gândirii critice, a capacității de argumentare, a dialogului și a respectului față de persoanele cu alte convingeri religioase sau nereligioase. Vă rog să indicați concret competențele generale și specifice din programele școlare care urmăresc aceste obiective.

7. Dacă există diferențe substanțiale între programele de Religie ale diferitelor culte.Dacă da, vă rog să precizați care sunt principalele diferențe privind:

1. obiectivele educaționale;
2. conținuturile;
3. metodele didactice;
4. evaluarea;
5. raportarea la alte religii și confesiuni;
6. raportarea la persoanele fără credință religioasă.

8.Dacă un elev poate să obțină o notă mai mică la disciplina Religie pentru faptul că nu participă la slujbe, activități liturgice sau alte activități organizate de un cult religios în afara școlii. În cazul în care răspunsul este negativ, vă rog să precizați explicit care sunt prevederile legale și metodologice care împiedică o asemenea practică. De asemenea, vă rog să precizați dacă participarea la slujbe, pelerinaje, activități liturgice sau alte forme de practică religioasă în afara școlii poate constitui, în orice formă, criteriu de evaluare pentru disciplina Religie.

9.Ce mecanisme de control și verificare are Ministerul Educației și Cercetării pentru a se asigura că evaluarea elevilor la Religie se bazează exclusiv pe competențele și rezultatele școlare prevăzute în programa aprobată. Vă rog să comunicați și numărul sesizărilor primite în ultimii cinci ani privind evaluarea elevilor la disciplina Religie, precum și modul în care au fost soluționate.

10.Cum este asigurat dreptul elevilor care nu frecventează Religia de a rămâne în școală în timpul acestei ore. Vă rog să precizați:

a)câte unități de învățământ au organizat efectiv o formă de supraveghere sau activitate educațională pentru acești elevi;

b)câte sesizări a primit ministerul privind presiuni asupra părinților pentru înscrierea copiilor la Religie;

c)câte sesizări au fost formulate cu privire la marginalizarea sau stigmatizarea elevilor care nu participă la această disciplină.

11.Cum se asigură în practică dreptul elevilor aparținând cultelor religioase cu un număr redus de membri într-o anumită școală de a studia Religia potrivit propriei confesiuni, în contextul în care Legea învățământului preuniversitar prevede că dreptul este garantat indiferent de numărul elevilor aparținând unui cult la nivelul unității de învățământ. Vă rog să precizați câte solicitări de acest tip au fost înregistrate în ultimii cinci ani și câte au fost efectiv soluționate.

12.Dacă există în prezent situații în care elevii aparținând unor culte recunoscute de stat nu beneficiază de posibilitatea efectivă de a studia Religia potrivit propriei confesiuni, din motive logistice, de personal sau de organizare. Dacă da, vă rog să indicați numărul acestor situații și măsurile întreprinse pentru remedierea lor.

13.Câte protocoale de colaborare sunt în vigoare între Ministerul Educației și Cercetării și cultele religioase recunoscute de stat pentru predarea disciplinei Religie. Vă rog să comunicați lista protocoalelor în vigoare și data ultimei actualizări a fiecăruia.

14.Care este procedura prin care cultele religioase își exercită dreptul de avizare a personalului didactic care predă Religie și cum se asigură echilibrul dintre autonomia cultelor și statutul profesorului ca angajat al sistemului public de educație. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prevede că predarea religiei în învățământul de stat și particular este asigurată prin lege cultelor recunoscute, iar personalul didactic care predă Religia în școlile de stat este numit cu acordul cultului pe care îl reprezintă.

15.Dacă Ministerul Educației și Cercetării consideră că actualul cadru legislativ și metodologic protejează suficient dreptul părinților de a decide, potrivit propriilor convingeri, dacă elevul minor participă sau nu la disciplina Religie. În acest context, vă rog să precizați dacă Ministerul intenționează să modifice legislația, metodologia sau procedurile administrative astfel încât:

a)exercitarea opțiunii părintelui să fie complet liberă și lipsită de orice presiune;

b)schimbarea opțiunii să poată fi făcută fără obstacole administrative;

c)elevii care nu participă la Religie să nu fie discriminați sau stigmatizați;

d)elevii care doresc să studieze Religia să beneficieze efectiv de acest drept;

e)niciun elev să nu fie evaluat în funcție de gradul de practicare a unei credințe religioase.

16.În condițiile pluralismului religios și ale creșterii diversității societății românești, dacă Ministerul Educației și Cercetării are în vedere introducerea sau dezvoltarea unor componente curriculare referitoare la cunoașterea comparativă a religiilor, istoria religiilor, libertatea de conștiință, toleranța și dialogul interreligios. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să precizați calendarul și forma în care aceste componente ar urma să fie introduse.

17.În ce măsură Ministerul Educației și Cercetării monitorizează respectarea libertății de conștiință în cadrul orelor de Religie. Vă rog să precizați dacă există inspecții tematice, indicatori de calitate, proceduri de sesizare și sancțiuni aplicabile în cazul în care un cadru didactic ar încerca să impună elevilor o anumită convingere religioasă sau să îi sancționeze pentru opiniile lor.

18.Dacă Ministerul Educației și Cercetării consideră că dezbaterea publică privind disciplina Religie trebuie purtată pe baza unor date statistice și pedagogice verificabile și nu prin presiuni publice, etichetări sau generalizări la adresa elevilor, părinților, profesorilor ori a persoanelor care au sau nu au o anumită credință religioasă.

The post Costache Chertif – Întrebare – Aplicarea prevederilor Legii nr. 198/2023 în partea referioare la predarea disciplinei Religie în învățământul preuniversitar din România. Respectarea libertății de conștiință, a drepturilor părinților, a diversității confesionale și a cadrului curricular și metodologic appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Măsuri pentru școlile cu rezultate zero și reorganizarea formării profesionale

Domnule ministru,

La Evaluarea Națională din 2026, numai 71,6% dintre candidații din județul Botoșani au obținut medii de cel puțin 5, iar la Liceul Tehnologic „Petru Rareș”, dintre cei nouă elevi înscriși, cinci au susținut examenul și niciunul nu a atins acest prag. În paralel, economia reclamă lipsa strungarilor, frezorilor, sudorilor, electricienilor și instalatorilor, iar din anul școlar 2026–2027 vechea rută profesională este înlocuită prin integrarea pregătirii de meserii în liceele tehnologice. Aceste date impun clarificarea intervenției ministerului în școlile care nu asigură competențele elementare și a rezultatului urmărit prin reorganizarea învățământului profesional.

1. Ce intervenție obligatorie va aplica Ministerul în unitățile în care niciun absolvent nu obține media 5 la Evaluarea Națională și ce obiective măsurabile își asumă pentru ca elevii să nu mai încheie opt ani de școală fără competențele elementare verificate la limba română și matematică?
2. Cum va asigura Ministerul că integrarea rutei profesionale în liceul tehnologic va forma efectiv strungarii, frezorii, sudorii, electricienii și instalatorii de care economia are nevoie? Vă rog să comunicați numărul locurilor alocate acestor calificări, ponderea pregătirii practice la operatorii economici, investițiile în ateliere și țintele privind angajarea absolvenților.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsuri pentru școlile cu rezultate zero și reorganizarea formării profesionale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Abandonul școlar în județul Botoșani și măsurile de prevenire aplicate de Ministerul Educației

Stimate domnule Ministru,

În județul Botoșani, sărăcia din mediul rural, naveta, distanța față de școală, migrația părinților și lipsa sprijinului familial cauzează absențe, repetenție și copii pierduți pe drum între ciclurile de învățământ. Pentru un județ cu multe comunități vulnerabile, abandonul școlar trebuie măsurat exact, pe localități, vârste și niveluri de studiu, pentru ca intervențiile statului să ajungă acolo unde copiii ies din sistem.

Vă rog să precizați care a fost rata abandonului școlar în județul Botoșani, pentru anii școlari 2021–2022, 2022–2023, 2023–2024 și 2024–2025, defalcat pe învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional, precum și locul ocupat de județul Botoșani în clasamentul național al abandonului școlar.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați care sunt localitățile și unitățile de învățământ din județul Botoșani cu cele mai mari rate de abandon, câți elevi au părăsit școala în perioada menționată și ce măsuri concrete au fost aplicate pentru prevenirea abandonului: burse, masă sănătoasă, transport școlar, consiliere, mediere școlară, sprijin pentru elevii cu părinți plecați la muncă în străinătate și programe de tip „A doua șansă”.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Abandonul școlar în județul Botoșani și măsurile de prevenire aplicate de Ministerul Educației appeared first on AUR.

                  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

                  Domnului András István DEMETER, ministru interimar al Culturii

                  Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării

                  Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Domnului Marius ANDRUH, președinte al Academiei Române

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării:. Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985.

Domnule prim-ministru,

Doamnă și domnilor miniștri,

Domnule Academician,

Prof. Dr. Ioan Moraru (8 septembrie 1927, Dârloș, județul Sibiu – 20 decembrie 1989, București) se numără printre cele mai prestigioase personalități ale medicinei și cercetării românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Anatomopatolog, genetician, profesor universitar, cercetător de prestigiu și creator de școală, acesta a desfășurat o activitate științifică remarcabilă în domeniile anatomiei patologice, medicinei legale, geneticii și sănătății publice, ocupând de-a lungul carierei funcții de cea mai înaltă responsabilitate, între care director al Institutului Național „Victor Babeș”, director al Institutului Medico-Legal „Mina Minovici”, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, ministru adjunct al sănătății și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Prestigiul său profesional a depășit cu mult granițele României. Convins că medicii au nu doar misiunea de a trata bolile, ci și responsabilitatea de a preveni catastrofele care amenință însăși existența umanității, profesorul Ioan Moraru s-a implicat activ în cooperarea medicală internațională consacrată prevenirii consecințelor unui război nuclear. În acest context, el a fondat și a condus filiala română a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War” – „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” și a făcut parte din structurile sale de conducere internațională. În anul 1985, această organizație a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția sa la conștientizarea efectelor devastatoare ale armelor nucleare și la mobilizarea comunității medicale mondiale în favoarea păcii.

Dincolo de realizările sale științifice, profesorul Ioan Moraru reprezintă un model de intelectual care a pus prestigiul profesiei medicale în serviciului idealului universal al apărării vieții și a păcii. Cu toate acestea, personalitatea și opera sa continuă să fie insuficient cunoscute în România.

În pofida contribuțiilor sale excepționale la dezvoltarea medicinei românești și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional, memoria profesorului Ioan Moraru nu beneficiază nici astăzi de recunoașterea publică și instituțională pe care o merită.

Consider că statul român are datoria morală și instituțională de a recupera această memorie și de a integra contribuția profesorului Ioan Moraru în patrimoniul național al valorilor științifice și civice, prin măsuri de comemorare, educație și promovare publică.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă există în prezent un demers inițiat de Guvern sau de ministerele competente pentru recunoașterea oficială a lui Ioan Moraru ca personalitate de importanță națională, inclusiv validarea contribuției sale la eforturile internaționale pentru pace.

2.În ce stadiu se află orice proiect de includere a lui Ioan Moraru în programe educaționale sau culturale la nivel național (de exemplu, curricula școlară sau expoziții dedicate pacifiștilor și savanților români).

3.Care sunt demersurile pe care Guvernul sau ministerele și, respectiv, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală le pot coordona cu consiliile locale pentru a conferi numele lui Ioan Moraru unor străzi, piețe, parcuri, instituții culturale, medicale sau educaționale în orașele/județele relevante.

4.Dacă există în curs sau poate fi inițiat un proiect cultural sau de patrimoniu, finanțat inclusiv din fonduri guvernamentale sau europene, pentru realizarea unor busturi, monumente sau memoriale dedicate lui Ioan Moraru, ca formă de memorializare a acestei personalități române marcante, incluzând proceduri de selecție, amplasare și finanțare.

5.Dacă, în cadrul colaborării cu administrațiile publice locale, Guvernul, ministerele pe care le conduceți, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală și Academia Română, sunt dispuse să sprijine Consiliile Județene și Primăriile (în special din Sibiu, Mediaș și București) în organizarea de evenimente comemorative, colocvii și expoziții dedicate lui Ioan Moraru, și dacă Guvernul poate îndruma autoritățile locale în identificarea surselor de finanțare pentru astfel de inițiative.

6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe sau alte organisme ale statului cu atribuții în domeniul politicii externe pot iniția campanii de comunicare culturală pentru a promova pe plan internațional realizările profesorului Ioan Moraru, în contextul Premiului Nobel pentru Pace obținut de organizația din care a făcut parte.

The post Costache Chertif – Întrebare – Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985 appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

                 DOMNULUI MIHAI DIMIAN, MINISTRUL INTERIMAR AL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: UCRAINIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI UNIVERSITAR ROMÂNESC

Stimate Domnule Prim-Ministru Interimar,

Stimate Domnule Ministru Interimar,

În timpul Summitului B9 de la București, a fost semnat un memorandum între România și Ucraina, prin care țara noastră a intrat în Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene. Memorandumul a fost semnat pentru România de doamna Mirabela Grădinaru, iar pentru Ucraina de doamna Olena Zelenska. Semnatare ale acestui memorandum sunt Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Aceste studii cuprind limba, literatura, istoria și cultura ucrainene și, de asemenea, probleme de securitate ale Ucrainei. Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene este un proiect coordonat de 5 instituții ale statului ucrainean, printre care se află Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației.

Acest memorandum vine în contextul în care în Ucraina nu există departamente universitare în limba română, numărul școlilor cu predare în limba română s-a redus drastic prin politici de asimilare forțată promovate de Guvernul de la Kiev, preoții români sunt bătuți până la desfigurare, iar etnicii români nu sunt considerați ca fiind băștinași.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce calitate a semnat doamna Mirabela Grădinaru acest memorandum?
2. În cadrul parteneriatului româno-ucrainean, parteneriat fără reciprocitate (România dă, Ucraina ia), considerați normală și benefică pentru securitatea națională transformarea solidarității într-o influență instituțională permanentă a unui alt stat?
3. Cine va emite cursurile și manualele necesare? Se va învăța în universitățile de stat din România că Bugeacul, Cernăuții și Transcarpatia sunt ucrainene de câteva mii de ani (cum spunea un analist politic, de pe vremea faraonilor)?
4. Care sunt sumele prognozate a fi cheltuite din bugetul public pentru noua coaliție în care ne-a introdus distinsa doamnă Grădinaru? Ele vor fi secrete, ca toate cheltuielile României pentru Ucraina?
5. Nu considerați că, în loc să ucrainizăm învățământul universitar românesc, ar fi mai de folos țării noastre o finanțare corectă a acestuia, știind că viitorul unei națiuni îl reprezintă tinerii și pregătirea lor profesională?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – UCRAINIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI UNIVERSITAR ROMÂNESC appeared first on AUR.