Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministru interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

               Domnului Dragoș-Nicolae PÎSLARU, Ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.   

Obiectul Întrebării – Implicațiile programului „Diaspora investește acasă” și deconectarea Guvernului de la cauzele reale ale exodului populației

Stimate Domnule prim-ministru interimar, Ilie-Gavril BOLOJAN

Guvernul pe care îl conduceți a aprobat recent programul „Diaspora investește acasă”, un proiect cu un buget de 100 de milioane de euro derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare, care promite credite de până la 200.000 de euro și un grant de 60% pentru românii din străinătate care aleg să revină în țară și să își deschidă o afacere.

Din păcate, această inițiativă trădează o filosofie de guvernare îngustă, care reduce ființa umană și cetățenia la statutul de simplu agent economic sau micro-investitor. Guvernul pleacă de la premisa greșită că românii au părăsit țara exclusiv din lipsă de capital de afaceri și că se vor întoarce dacă li se oferă un credit subvenționat și o schemă de finanțare.

Datele sociologice recente (reliefate prin studiul Diaspora Sentiment 2026, realizat de Mkor) contrazic brutal această viziune contabilă. În acest sens, 7 din 10 români stabiliți în străinătate refuză să se mai întoarcă definitiv în România, iar aproape jumătate dintre ei exclud categoric această posibilitate.

Motivele reale pentru care românii rămân în diaspora nu au legătură cu lipsa oportunităților antreprenoriale, ci cu calitatea vieții: un nivel de stres mai scăzut, servicii publice de sănătate și educație funcționale, respect din partea statului, predictibilitate și siguranță pentru copiii lor.

Diaspora este deja o comunitate stabilă, în care aproape un sfert dintre români dețin poziții de management sau sunt deja antreprenori în țările de adopție. Acești oameni nu caută să devină antreprenori într-un mediu de afaceri din România sufocat de birocrație, fiscalitate imprevizibilă și infrastructură deficientă, ci caută un stat funcțional.

Încercarea de a rezolva o criză demografică și socială profundă prin „injectare de capital” și prin împingerea forțată a cetățenilor spre antreprenor este un eșec ideologic. Un stat nu își aduce cetățenii înapoi cumpărându-le intenția de întoarcere cu un grant, ci oferindu-le servicii publice de demnitate europeană, salarii decente pentru munca cinstită și o administrație care nu își umilește cetățenii.

În consecință, vă solicit, domnule Prim-ministru interimar, alături de miniștrii de linie, să răspundeți punctual următoarelor întrebări:

1.De ce refuză Guvernul să înțeleagă că cetățeanul român este o ființă socială care are nevoie de demnitate, liniște și servicii publice funcționale, și îl reduce la un simplu „capital uman” pe care încearcă să îl transforme forțat în antreprenor într-un mediu economic instabil?

2.Având în vedere că datele sociologice arată că 70% dintre românii din diaspora refuză întoarcerea din cauza degradării calității vieții din țară, pe ce studii de impact concrete s-a bazat Guvernul când a decis că alocarea a 100 de milioane de euro pentru credite de afaceri va inversa procesul migrator?

3.Cum sunt susținute asemenea programe, de vreme ce românii sunt supuși unor taxe crescute, inflației și unor servicii de sănătate și educație grav subfinanțate?

4.Ce garanții are Guvernul că activele achiziționate prin acest program vor rămâne funcționale și după termenul minim obligatoriu de 3 ani, și că această schemă nu se va transforma într-o nouă formă de risipire a banului public fără un efect demografic durabil?

5.Când va abandona Guvernul aceste măsuri neo-liberale de nișă și va prezenta un plan național de reconstrucție a infrastructurii critice (spitale, școli, siguranță publică), singura măsură structurală care poate reda românilor sentimentul că au o țară în care merită să trăiască?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Implicațiile programului „Diaspora investește acasă” și deconectarea Guvernului de la cauzele reale ale exodului populației appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Valorificarea industrială a nisipurilor cuarțoase din comuna Hudești, județul Botoșani

Domnule ministru,

Județul Botoșani deține la Hudești un zăcământ de nisip cuarțos cu proprietăți excepționale la nivel european, utilizabil în sticlărie, ceramică, fibre de sticlă și materiale de construcții. Resursa a susținut în trecut producția sticlei din Dorohoi și poate deveni nucleul unui nou lanț industrial, într-un județ pentru care PIB-ul pe locuitor este estimat în 2026 la numai 9.603 euro, față de media națională de 21.177 euro. Reconstrucția Ucrainei, evaluată la aproape 588 de miliarde de dolari, va deschide o piață regională uriașă pentru sticlă și materiale de construcții, iar România riscă să rateze oportunitatea dacă se limitează la extracția și comercializarea materiei prime.

1. Care este situația actuală a zăcământului de la Hudești în privința rezervelor omologate, licențelor, capacității de exploatare, destinației producției și obstacolelor care limitează valorificarea industrială?
2. Ce plan are Ministerul pentru dezvoltarea în zona Hudești–Dorohoi a unui lanț industrial complet, de la extracție și purificare până la producția de sticlă și materiale de construcții, și ce instrumente de finanțare, facilități pentru investitori și termene are în vedere?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Valorificarea industrială a nisipurilor cuarțoase din comuna Hudești, județul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Valorificarea apelor minerale și termale din comuna Hlipiceni, județul Botoșani

Domnule ministru,

România dispune de peste 2.000 de izvoare minerale și termale, însă o mare parte a potențialului balnear rămâne nevalorificată. La Hlipiceni, în județul Botoșani, apa sulfuroasă descoperită în urma forajelor a fost analizată pentru proprietățile sale terapeutice, iar propunerile privind construirea unei baze de tratament sau dezvoltarea unei stațiuni balneare au rămas fără rezultat. Izvorul continuă să curgă neamenajat pe câmp, deși ar putea genera investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică pentru întreaga zonă.

Ce strategie și surse de finanțare are Ministerul pentru identificarea și valorificarea izvoarelor minerale și termale neexploatate și ce demersuri concrete va iniția, împreună cu autoritățile locale, pentru evaluarea potențialului de la Hlipiceni și dezvoltarea unei stațiuni balneare în județul Botoșani?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Valorificarea apelor minerale și termale din comuna Hlipiceni, județul Botoșani appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru Interimar, Ministru Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate Domnule Viceprim-ministru interimar,

Stimate Domnule Ministru interimar,

Rachetele antigrindină reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească.

Sistemul a fost gândit ca o protecție pentru culturi, livezi și podgorii, dar a ajuns să fie contestat de unii fermieri, care acuză că acesta influențează regimul ploilor. Adevărul este că grindina poate distruge în câteva minute o vie, o livadă sau o cultură de câmp, dar seceta poate distruge producția pe un an întreg.

Ministerul Agriculturii a suspendat în anul 2024 activitatea de lansare a rachetelor antigrindină în zona județului Prahova, ca apoi, în 2025, să suspende temporar lansările pe întreg teritoriul țării. Astfel, astăzi, România se află în situația paradoxală în care are infrastructură antigrindină, dar nu o folosește.

Pentru fermierii care au cerut repornirea sistemului, grindina înseamnă pierderi directe, contracte neonorate, credite care nu pot fi rambursate și investiții pierdute.

Este evident că, după oprirea sistemului, era obligatorie o analiză serioasă, realizată de specialiști în domeniu, dar și cu sprijinul celor din meteorologie. Cum România nu are o strategie națională de dezvoltare a agriculturii, nu se cunoaște nici impactul real al utilizării sau neutilizării rachetelor antigrindină.

Controversa ține însă și de legalitate, costuri și responsabilitate. După cum a și precizat fostul ministru Florin Barbu, timp de peste 15 ani nu s-a reușit omologarea acestor rachete. Legea cerea un studiu de mediu care nu s-a efectuat. Nu s-a realizat un studiu de impact complet și nici o evaluare a problemelor privind omologarea punctelor de lansare. Firmele implicate ar fi primit contracte consistente fără licitație, iar diferențele de costuri sunt foarte mari.

În prezent, statul plătește o infrastructură care nu funcționează. Conform ministrului interimar Tánczos Barna, doar paza și securitatea punctelor de lansare costă aproximativ 87 de milioane de lei anual. Ca urmare, inacțiunea costă, dar repornirea fără clarificări poate costa mult mai mult din punct de vedere politic și agricol.

Dacă sistemul reduce pagubele provocate de grindină, costul poate fi justificat. Dacă însă sistemul nu are un impact demonstrat sau afectează încrederea fermierilor, atunci această cheltuială devine greu de justificat. Banii blocați într-un sistem contestat ar putea finanța irigații, asigurări agricole, stații meteo sau tehnologii alternative.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care România nu are încă o strategie națională de dezvoltare a agriculturii?
2. După oprirea sistemului antigrindină în anul 2025, ați realizat un studiu de impact? Care sunt rezultatele acestuia?
3. Cum justificați funcționarea acestui sistem fără omologare și fără studiu de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare?
4. Cum justificați atribuirea de contracte fără licitație?
5. Ați sesizat parchetele cu privire la problemele precizate la întrebările 3 și 4?
6. Vă rog să explicați cu claritate, bazat pe studiile specialiștilor, ce poate garanta acest sistem? (De exemplu: combaterea grindinii, producerea de precipitații atunci când culturile au nevoie de acestea pentru o recoltă bună etc.)
7. Considerați necesară repornirea sistemului antigrindină? Dacă da, care este motivația, în cât timp o puteți face și cu ce costuri?
8. Ținând seama de necesitatea fundamentală de a asigura securitatea alimentară a românilor, dar și de infrastructura, siguranța și funcționarea unui mecanism care implică lansatoare, rachete și utilizarea spațiului aerian, considerați necesar să supuneți analizei CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) subiectul necesității utilizării sistemului antigrindină?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI appeared first on AUR.

                  Vice prim ministru interimar, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne

                   Ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către domnul senator: Vasilică Potecă

Circumscripția electorală: nr. 22 – Hunedoara

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Digitalizarea care lipsește cu desăvârșire

          Stimate domnule prim ministru interimar,

          Stimate domnule viceprim – ministru interimar,

          Stimate domnule ministru interimar,

          Ați încercat să vă schimbați cartea de identitate, ca un cetățean de rând, nu ca demnitar, pentru a avea noua carte de identitate electronică?

     Pentru cei care vor să își schimbe acest act de identitate și trebuie să achite contravaloarea de 70 de lei, aici începe marea încercare.

     Stimați domni,

     Știați că această taxă se achită doar la ghișeele CEC Bank, unde evident că trebuie să mergi cu cash sau la punctele Pay Point unde se plătește, de asemenea, doar cash?

    Știați că nu există nicio posibilitate de a achita această taxă on-line? Totul doar cash!

    Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce demersuri ați întreprins pentru ca aceste tipuri de plăți să se poată face și on-line?

    Când veți implementa un sistem simplu pentru ca astfel de plăți pentru emiterea diverselor documente să se poată face on-line?

The post Potecă Vasilică – Interpelare – Digitalizarea care lipsește cu desăvârșire appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare

Domnule Ministru interimar,

Industria națională de apărare reprezintă un domeniu strategic pentru securitatea României, cu atât mai mult în actualul context regional, marcat de nevoia consolidării capacităților militare, de obligațiile asumate în cadrul NATO și de oportunitățile oferite prin programele europene destinate apărării.

În acest cadru, consider necesară o clarificare privind modul în care instituțiile statului român tratează producătorii autohtoni de armament, în special acele companii care au realizat investiții semnificative din surse proprii, dețin produse omologate de MApN și/sau compatibile cu standardele NATO și pot contribui concret la întărirea capacității naționale de apărare.

Din informațiile și documentele transmise, rezultă că producători români din industria de apărare au adresat invitații oficiale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, în vederea vizitării unor facilități de producție și prezentării unor capacități industriale relevante pentru sistemul național de apărare. Cu toate acestea, aceste invitații nu ar fi primit, până în prezent, un răspuns instituțional concret sau o continuare aplicată.

Având în vedere importanța acestui domeniu, precum și faptul că România are nevoie de o relație funcțională între decidentul politic, autoritățile executive și producătorii naționali de tehnică militară, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

1. Care este poziția Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România față de faptul că producători români de armament, cu investiții proprii semnificative și produse relevante pentru apărarea națională, nu beneficiază întotdeauna de un dialog instituțional efectiv cu factorii decizionali din domeniu?
2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România pentru evaluarea, promovarea și integrarea capacităților industriale românești de apărare în strategiile naționale de înzestrare și în programele europene sau NATO dedicate consolidării capacităților militare?
3. Cum poate fi asigurat, la nivel guvernamental, un cadru transparent, predictibil și echilibrat de colaborare între instituțiile statului și producătorii români de armament, astfel încât investițiile și tehnologiile dezvoltate în România să fie valorificate în interesul securității naționale?

Consider că România trebuie să acorde o atenție reală propriilor capacități industriale de apărare, mai ales atunci când acestea pot contribui la reducerea dependenței de importuri, la consolidarea economiei naționale și la întărirea securității statului.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare appeared first on AUR.