De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Pierderile economice și întârzierile produse de atacul ransomware asupra sistemului e-Terra

Domnule ministru,

Atacul ransomware constatat de ANCPI pe 14 iulie 2026 a făcut indisponibil sistemul e-Terra timp de aproape o lună, întrerupând înregistrarea și soluționarea operațiunilor de cadastru și carte funciară. Sistemul a fost repornit etapizat pe 11 august, iar între 11 și 19 august au fost înregistrate 329.476 de cereri și soluționate 279.242, în timp ce mai multe servicii informatice ale ANCPI au rămas în curs de reactivare.

One United Properties estimează că întârzierile cadastrale îi vor reduce cu 15–20% profitul net consolidat bugetat pentru 2026, prin amânarea înregistrării locuințelor, a contractelor de vânzare, a încasărilor și a recunoașterii veniturilor, ceea ce indică efecte financiare care se pot regăsi la nivelul întregii piețe imobiliare.

1.Câte cereri cadastrale și de publicitate imobiliară au fost afectate de indisponibilitatea e-Terra, câte sunt încă restante și câți utilizatori profesionali ai sistemului au fost afectați, defalcat pe notari publici, persoane autorizate în cadastru, executori judecătorești și celelalte categorii pentru care ANCPI deține evidențe? Vă rog să precizați separat dacă Ministerul sau ANCPI au evaluat efectele asupra operatorilor economici din piața imobiliară, numărul tranzacțiilor ori proiectelor întârziate și valoarea economică a operațiunilor amânate.

2.Până la ce dată estimează ANCPI eliminarea integrală a restanțelor și revenirea tuturor serviciilor informatice la funcționare completă și ce măsuri tehnice și bugetare vor fi aplicate pentru ca un nou incident informatic să nu mai poată suspenda timp de săptămâni operațiuni indispensabile tranzacțiilor imobiliare din România? Vă rog să indicați inclusiv costurile suportate pentru restaurarea infrastructurii, migrarea în Cloudul Guvernamental și consolidarea securității sistemelor după atac.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Pierderile economice și întârzierile produse de atacul ransomware asupra sistemului e-Terra appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Finanțarea și termenul de realizare a podului Talpa–Zamostea peste râul Siret

Domnule ministru,

Podul peste Siret dintre Talpa, județul Botoșani, și Zamostea, județul Suceava, a fost început în anii ’90, iar lucrările au fost abandonate după ridicarea unei părți din infrastructură. Cele două consilii județene au reluat proiectul prin acordul de asociere din 2022, cu o contribuție de câte 50%, iar studiul de fezabilitate estima ulterior necesarul pentru finalizare la aproximativ 8 milioane de euro. În ultimii ani au fost parcurse etape privind terenurile necesare rampei dinspre Botoșani, iar bunurile preluate de la comuna Cândești au fost declarate de interes public județean în 2025. Între timp, sectorul DJ 291K Lozna–Călinești–Talpa, care conduce până în apropierea Siretului, a fost modernizat și recepționat pe 15 ianuarie 2026, astfel încât podul reprezintă acum veriga lipsă pentru continuitatea legăturii rutiere dintre cele două județe.

Ce posibilitate concretă de finanțare poate asigura Ministerul Dezvoltării pentru construirea podului Talpa–Zamostea și în ce termen ar putea investiția intra efectiv în execuție? Vă rog să precizați dacă obiectivul este eligibil pentru finanțare prin Programul național „Anghel Saligny” sau printr-un alt program gestionat de minister, valoarea care ar putea fi susținută de la bugetul de stat, documentele care mai trebuie depuse de cele două consilii județene și calendarul estimat pentru contractarea finanțării, astfel încât investiția începută în urmă cu aproximativ trei decenii să poată fi finalizată.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Finanțarea și termenul de realizare a podului Talpa–Zamostea peste râul Siret appeared first on AUR.

                  Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Situația la zi privind unitățile administrative de nivelul I și II din România înfrățite cu unități administrative de nivelul I, II și III din Ucraina pe bază de Acord de înfrățire și parteneriat administrativ.

Domnule ministru,

Doamnă ministru

România și Albania au dezvoltat de-a lungul istoriei relații prietenești de colaborare și susținere reciprocă. Existența în România a unei minorități istorice ucrainene, precum și existența în Albania a unei semnificative minorități române înrudite, precum și apartenența statelor noastre la Consiliul Europei, inclusiv la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa, sunt elemente care justifică o amplă și consistentă cooperare între comunitățile locale și județele din România, respectiv comunitățile, raioanele sau regiunile din Ucraina.

Dreptul internațional public de referință în domeniu pentru ambele state este conturat de Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră între colectivitățile sau autoritățile locale (adoptată de Consiliul Europei la Madrid, în 21 mai 1980) și Protocolul adițional al Convenției-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale (adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg, în 9 noiembrie 1995).

Minoritatea română înrudită este prezentă într-o proporție majoritară sau semnificativă în diverse localități din Ucraina, iar mecanismul înfrățirilor și al parteneriatelor administrative cu unități administrativ-teritoriale din România ar putea contribui la intensificarea și aprofundarea relațiilor de cooperare dintre România și Ucraina.

Așa cum bine se cunoaște, în Ucraina procedura încheierii acordurilor de înfrățire și parteneriat administrativ cu regiuni și colectivități locale de peste hotare este liberă. În România, potrivit legislației în vigoare, procedura prevede obținerea unui aviz prealabil al Ministerelor pe care aveți onoarea să le conduceți, ministere care țin evidența acestui tip de acorduri de cooperare internațională transfrontalieră.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi transmiteți:

1. Lista acordurilor de înfrățire, parteneriat administrativ și colaborare avizate pozitiv de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și de către Ministerul Afacerilor Externe, semnate după 1989 de către unitățile administrative de nivelul I și II din România cu unități administrative de nivelul I, II și III din Ucraina.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația la zi privind unitățile administrative de nivelul I și II din România înfrățite cu unități administrative de nivelul I, II și III din Ucraina pe bază de Acord de înfrățire și parteneriat administrativ appeared first on AUR.

                  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

                  Domnului András István DEMETER, ministru interimar al Culturii

                  Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării

                  Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Domnului Marius ANDRUH, președinte al Academiei Române

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării:. Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985.

Domnule prim-ministru,

Doamnă și domnilor miniștri,

Domnule Academician,

Prof. Dr. Ioan Moraru (8 septembrie 1927, Dârloș, județul Sibiu – 20 decembrie 1989, București) se numără printre cele mai prestigioase personalități ale medicinei și cercetării românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Anatomopatolog, genetician, profesor universitar, cercetător de prestigiu și creator de școală, acesta a desfășurat o activitate științifică remarcabilă în domeniile anatomiei patologice, medicinei legale, geneticii și sănătății publice, ocupând de-a lungul carierei funcții de cea mai înaltă responsabilitate, între care director al Institutului Național „Victor Babeș”, director al Institutului Medico-Legal „Mina Minovici”, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, ministru adjunct al sănătății și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Prestigiul său profesional a depășit cu mult granițele României. Convins că medicii au nu doar misiunea de a trata bolile, ci și responsabilitatea de a preveni catastrofele care amenință însăși existența umanității, profesorul Ioan Moraru s-a implicat activ în cooperarea medicală internațională consacrată prevenirii consecințelor unui război nuclear. În acest context, el a fondat și a condus filiala română a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War” – „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” și a făcut parte din structurile sale de conducere internațională. În anul 1985, această organizație a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția sa la conștientizarea efectelor devastatoare ale armelor nucleare și la mobilizarea comunității medicale mondiale în favoarea păcii.

Dincolo de realizările sale științifice, profesorul Ioan Moraru reprezintă un model de intelectual care a pus prestigiul profesiei medicale în serviciului idealului universal al apărării vieții și a păcii. Cu toate acestea, personalitatea și opera sa continuă să fie insuficient cunoscute în România.

În pofida contribuțiilor sale excepționale la dezvoltarea medicinei românești și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional, memoria profesorului Ioan Moraru nu beneficiază nici astăzi de recunoașterea publică și instituțională pe care o merită.

Consider că statul român are datoria morală și instituțională de a recupera această memorie și de a integra contribuția profesorului Ioan Moraru în patrimoniul național al valorilor științifice și civice, prin măsuri de comemorare, educație și promovare publică.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă există în prezent un demers inițiat de Guvern sau de ministerele competente pentru recunoașterea oficială a lui Ioan Moraru ca personalitate de importanță națională, inclusiv validarea contribuției sale la eforturile internaționale pentru pace.

2.În ce stadiu se află orice proiect de includere a lui Ioan Moraru în programe educaționale sau culturale la nivel național (de exemplu, curricula școlară sau expoziții dedicate pacifiștilor și savanților români).

3.Care sunt demersurile pe care Guvernul sau ministerele și, respectiv, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală le pot coordona cu consiliile locale pentru a conferi numele lui Ioan Moraru unor străzi, piețe, parcuri, instituții culturale, medicale sau educaționale în orașele/județele relevante.

4.Dacă există în curs sau poate fi inițiat un proiect cultural sau de patrimoniu, finanțat inclusiv din fonduri guvernamentale sau europene, pentru realizarea unor busturi, monumente sau memoriale dedicate lui Ioan Moraru, ca formă de memorializare a acestei personalități române marcante, incluzând proceduri de selecție, amplasare și finanțare.

5.Dacă, în cadrul colaborării cu administrațiile publice locale, Guvernul, ministerele pe care le conduceți, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală și Academia Română, sunt dispuse să sprijine Consiliile Județene și Primăriile (în special din Sibiu, Mediaș și București) în organizarea de evenimente comemorative, colocvii și expoziții dedicate lui Ioan Moraru, și dacă Guvernul poate îndruma autoritățile locale în identificarea surselor de finanțare pentru astfel de inițiative.

6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe sau alte organisme ale statului cu atribuții în domeniul politicii externe pot iniția campanii de comunicare culturală pentru a promova pe plan internațional realizările profesorului Ioan Moraru, în contextul Premiului Nobel pentru Pace obținut de organizația din care a făcut parte.

The post Costache Chertif – Întrebare – Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985 appeared first on AUR.

                   Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

                   Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, ministru interimar al Transporturilor și Infrastructurii

                   Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF      

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei.

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnă ministru,

În exercitarea mandatului de senator al județului Maramureș, am fost sesizat în repetate rânduri de cetățeni, crescători de animale și reprezentanți ai comunității locale din comuna Poienile de Sub Munte cu privire la o problemă veche și nerezolvată de ani de zile care afectează grav activitatea economică, dreptul de proprietate și libera circulație a locuitorilor.

Comuna Poienile de Sub Munte deține în proprietate publică numeroase pășuni montane și terenuri utilizate tradițional pentru activități agricole și zootehnice. Accesul către aceste proprietăți se realizează în principal prin drumuri forestiere situate în Fondul Forestier Național și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Maramureș și Ocolul Silvic Poieni.

Potrivit sesizărilor primite, în special în zonele Valea Rica și cătunul Luhei, localnicii se confruntă de ani de zile cu restricții de acces generate de instalarea unor bariere silvice, degradarea accentuată a infrastructurii rutiere forestiere, aplicarea unor sancțiuni contravenționale și lipsa unor soluții administrative care să permită accesul permanent și neîngrădit către pășunile comunale. Aceste situații au generat tensiuni sociale repetate, numeroase reclamații adresate autorităților și chiar conflicte publice mediatizate.

De asemenea, petenții susțin că anumite măsuri administrative aplicate în teren au avut efecte discriminatorii asupra comunității locale, alcătuită în proporție covârșitoare din cetățeni români de etnie ucraineană, aspect care impune o analiză atentă din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Menționez că legislația în vigoare permite transferul unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, la cererea acestora, prin hotărâre a Guvernului, în condițiile Legii nr. 192/2010. Potrivit art. 2 din acest act normativ, drumurile forestiere și terenurile aferente pot fi transferate către autoritățile locale pentru a servi interesului public local.

Există deja precedente administrative și legislative în România, inclusiv în județul Bihor, unde comuna Curățele a beneficiat de transferul unor drumuri forestiere și terenuri aferente din administrarea Romsilva în domeniul public local, pentru a facilita dezvoltarea comunității și accesul la proprietăți. Transferul s-a realizat în temeiul prevederilor Legii nr. 192/2010 și al actelor normative subsecvente.

Având în vedere caracterul cronic al acestei situații, impactul economic asupra crescătorilor de animale și interesul legitim al comunității locale de a beneficia de acces permanent la proprietățile publice ale comunei, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă a fost analizată de către ministerele și instituțiile aflate în coordonarea dumneavoastră posibilitatea transferării către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul la pășunile comunale și la alte proprietăți publice ale comunei.

2.Dacă există în prezent impedimente juridice, administrative, cadastrale sau de altă natură care împiedică inițierea unei proceduri similare celei aplicate într-un caz analogic cum este cel al comunei Curățele, județul Bihor.

3.Care sunt pașii administrativi și documentațiile necesare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind transferul acestor drumuri forestiere și a terenurilor aferente în domeniul public al comunei Poienile de Sub Munte.

4.Ce măsuri au fost dispuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de structurile Romsilva pentru a asigura accesul legal și neîngrădit al crescătorilor de animale către pășunile aflate în proprietatea publică a comunei.

5.Dacă au fost efectuate verificări privind legalitatea instituirii restricțiilor de circulație pe drumurile forestiere din zonele menționate și respectarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 192/2010 referitoare la restricționarea circulației pe drumurile forestiere.

6.Dacă au fost înregistrate la nivelul instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor dumneavoastră petiții, reclamații ori sesizări privind presupuse abuzuri, sancțiuni nejustificate sau tratamente discriminatorii aplicate localnicilor din Poienile de Sub Munte. Dacă da, care au fost concluziile verificărilor efectuate.

7.Dacă Guvernul consideră oportună inițierea unui demers interinstituțional care să conducă la transferul drumurilor forestiere respective în administrarea autorităților locale, astfel încât acestea să poată fi modernizate și utilizate în interesul comunității.

The post Costache Chertif – Întrebare – Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei appeared first on AUR.