De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Prevenirea acordării necuvenite a despăgubirilor pentru secetă

Domnule ministru,

Firma familiei unui funcționar din Găujani a primit 181.960 de lei pentru culturi declarate calamitate în proporție de 100%, dar a recoltat ulterior 5,4 tone de porumb și 2,8 tone de floarea-soarelui la hectar de pe suprafețele respective. OUG nr. 120/2024 permite recuperarea sprijinului necuvenit, însă eligibilitatea este verificată pe baza procesului-verbal de constatare, a suprafețelor declarate la APIA și a despăgubirilor din asigurări, fără o obligație clară de declarare a producției obținute ulterior sau un control sistematic după recoltare. Prin urmare, vă întreb:

1. Câți beneficiari au primit despăgubiri pentru culturi declarate calamitate în proporție de 100% prin schema din 2024, ce sume au fost plătite și în câte cazuri verificările ulterioare au identificat producții recoltate sau comercializate, sume recuperate, sesizări penale ori membri ai comisiilor aflați în conflict de interese?
2. Ce modificări legislative consideră Ministerul necesare pentru introducerea declarației obligatorii privind recolta obținută de pe suprafețele despăgubite, verificarea ulterioară prin corelarea datelor DAJ, APIA, ANAF și sancționarea beneficiarilor care declară pierderi incompatibile cu producția realizată? Vă solicit să precizați și dacă susțineți excluderea temporară de la schemele de sprijin pentru declarații nereale.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Prevenirea acordării necuvenite a despăgubirilor pentru secetă appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Protejarea producătorilor autohtoni și îmbunătățirea condițiilor de comercializare în piețele agroalimentare

Stimate domnule Ministru,

Producătorii autohtoni reprezintă o resursă strategică pentru dezvoltarea durabilă a României, contribuind la creșterea economică, la stabilitatea socială și la consolidarea competitivității economiei naționale. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia își desfășoară activitatea în condiții improprii, în special în piețele agroalimentare, unde lipsesc adesea dotările minime necesare, precum mese de prezentare adecvate, spații de depozitare, grupuri sanitare sau zone de protecție împotriva intemperiilor. În același timp, promovarea produselor românești și accesul producătorilor la programe de sprijin financiar rămân insuficiente pentru a crește competitivitatea acestora în raport cu produsele din import.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete implementează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru protejarea producătorilor autohtoni în raport cu produsele din import și pentru creșterea competitivității acestora?
2. Ce programe sau campanii are în vedere ministerul pentru încurajarea cetățenilor să achiziționeze într-o măsură cât mai mare produse românești?
3. Cum monitorizează ministerul condițiile în care producătorii locali își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare și ce controale au fost efectuate în ultimii doi ani privind existența unor condiții minime de comercializare?
4. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul, împreună cu autoritățile administrației publice locale, pentru ca producătorii locali să beneficieze de condiții decente de desfășurare a activității, inclusiv mese, spații adecvate de vânzare, grupuri sanitare și alte facilități necesare?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Protejarea producătorilor autohtoni și îmbunătățirea condițiilor de comercializare în piețele agroalimentare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Facilitarea relațiilor directe dintre producătorii locali și cumpărători

Domnule ministru,

Legătura directă dintre producătorii agricoli și cumpărători poate reduce dependența de intermediari, poate crește veniturile fermierilor și poate facilita accesul populației, comercianților și instituțiilor la produse românești. Pentru ca această legătură să funcționeze, este necesară o bază națională publică, verificată și actualizată, în care producătorii să poată fi identificați după localitate, produse disponibile, cantități, perioade de livrare și date de contact.

Intenționează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să creeze o asemenea bază națională, accesibilă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv celor care nu dispun de competențe digitale, și care sunt calendarul, sursa de finanțare și instituția responsabilă pentru realizarea și actualizarea acesteia?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Facilitarea relațiilor directe dintre producătorii locali și cumpărători appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Strategia de dezvoltare a industriei de procesare alimentară și reducerea deficitului comercial agroalimentar

Stimate domnule Ministru,

România, cândva “grânarul Europei”, a ajuns să exporte grâu și să importe aluat congelat. Deși este campioană la producţia de grâu, porumb sau floarea soarelui, pe mesele românilor ajung tot mai multe produse din import.

Deși avem cel ma bun grâu, îl vindem ieftin altora ca să aducem pâine congelată din cauză că, țara se confruntă cu un deficit de 100.000 de tone de produse de panificație, generat de un dezechilibru între importuri (aproximativ 200.000 de tone) și exporturi (circa 100.000 de tone).

Ținând cont de acest paradox care persistă de ani şi ani și care riscă să ducă la faliment atât fermierii, cât şi procesatorii, deoarece se importă produse alimentare procesate la prețuri semnificativ mai ridicate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este strategia concretă a Ministerului Economiei, în colaborare cu Ministerul Agriculturii pentru reducerea deficitului comercial agroalimentar?
2. Câte fabrici de procesare alimentară cu capital românesc au beneficiat de scheme de ajutor de stat sau alte forme de sprijin financiar în ultimii doi ani, defalcate pe județe, valoarea finanțării și domeniul de activitate?
3. Ce investiții sunt în derulare sau planificate pentru creșterea capacității de procesare a cerealelor și a altor produse agricole în România?
4. Ce impact estimează ministerul că vor avea aceste măsuri asupra reducerii importurilor de produse alimentare procesate și asupra valorificării superioare a producției agricole românești?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Strategia de dezvoltare a industriei de procesare alimentară și reducerea deficitului comercial agroalimentar appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Omiterea intenționată a județului Timiș de pe harta oficială a restricțiilor CNCB, în pofida confirmărilor RT-PCR pozitive, și lipsa de aliniere a autorităților române la noua doctrină europeană privind securitatea alimentară

Stimate Domnule Ministru,

Mai multe documente venite la cabinetul parlamentar arată că, încă din 22 iunie 2026, Laboratorul LSVSA Timiș confirma prin Buletinul de Analiză nr. 13354, pe cale moleculară RT-PCR, prezența virusului Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) la exploatația SC PINEX SRL din Giulvăz. Două zile mai târziu, un al doilea focar era confirmat la Tomnatic.

Cu toate acestea, la 7 iulie 2026, Decizia nr. 1 a CNCB a lăsat județul Timiș în afara hărții naționale de restricție, deși existau confirmări oficiale. În acest context, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care au fost motivele pentru care județul Timiș nu a fost inclus pe harta oficială a restricțiilor din Decizia nr. 1 a CNCB din 7 iulie 2026, deși Ministerul Agriculturii și ANSVSA dețineau, încă din 22, respectiv 24 iunie 2026, buletinele de analiză RT-PCR care confirmau prezența virusului PMR la două exploatații din județ?

2. Cine a decis, în mod concret, neincliderea județului Timiș pe hartă și pe baza cărei fundamentări tehnice sau juridice a fost luată această decizie?

3. Ce măsuri disciplinare sau administrative va dispune Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale față de conducerea ANSVSA și a DSVSA Timiș pentru întârzierea declanșării procedurilor legale de carantină?

4. Câte focare suplimentare de Pestă a Micilor Rumegătoare au fost confirmate, în intervalul 22 iunie – 13 iulie 2026, în alte județe ale țării și în ce măsură acestea sunt corelate cu circulația necontrolată a animalelor dinspre zona Timiș, lăsată fără restricții oficiale?

5. Ce sprijin financiar sau compensator va acorda Ministerul crescătorilor de ovine din județul Timiș ale căror exploatații au fost afectate de propagarea necontrolată a bolii?

6. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să adopte pentru alinierea gestionării interne a crizelor sanitar-veterinare la noua strategie europeană privind securitatea alimentară, astfel încât asemenea întârzieri să nu se mai repete?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebări – Omiterea intenționată a județului Timiș de pe harta oficială a restricțiilor CNCB, în pofida confirmărilor RT-PCR pozitive, și lipsa de aliniere a autorităților române la noua doctrină europeană privind securitatea alimentară appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile urgente pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine și salvarea crescătorilor de animale din județul Sibiu și din întreaga țară      

            Stimate Domnule Ministru,

Decizia recentă a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată blocajul livrărilor către statele membre UE, reprezintă o lovitură catastrofală, aplicată cu cinism agriculturii românești.

          România a reușit performanța de a deveni cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte record obținute prin munca titanică a fermierilor noștri. În județul Sibiu, pe care am onoarea să îl reprezint în Senat, oieritul nu este doar o afacere; este un mod de viață, o tradiție multiseculară și pilonul central al economiei rurale. Decizia de a pedepsi un sector întreg de activitate la nivel național pentru un focar izolat și ținut sub control în județul Mureș este o măsură profund abuzivă și disproporționată. În timp ce alte state europene aflate în situații epidemiologice similare beneficiază de măsuri de regionalizare flexibile, România este blocată total.

          Fermierii noștri sunt aduși în pragul falimentului nu doar de deciziile de la Bruxelles, ci mai ales de indolența și gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) de către ANSVSA. Crescătorii de animale nu mai pot asigura hrana turmelor, contractele internaționale se pierd în favoarea concurenței, iar statul român asistă pasiv la distrugerea propriei producții.

          Având în vedere gravitatea extremă a acestei situații, vă solicit, domnule Ministru, răspunsuri clare și urgente la următoarele întrebări:

1. Care este planul de acțiune concret, riguros și asumat pe etape pe care Ministerul și ANSVSA îl vor prezenta Comisiei Europene pentru a demonstra că focarul este izolat și pentru a solicita ridicarea imediată a interdicției pe restul teritoriului național (regionalizare)?
2.  Ce măsuri economice compensatorii de urgență are în vedere Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a sprijini financiar crescătorii de ovine și caprine din județul Sibiu și din restul țării, care înregistrează pierderi uriașe din cauza blocării exporturilor?
3.  Având în vedere solicitările ferme ale federațiilor de profil (precum ROMOVIS) privind demisia conducerii ANSVSA pentru managementul defectuos al crizei, cum evaluați activitatea acestei instituții și ce măsuri de reformă instituțională veți impune pentru ca fermierii români să nu mai fie sabotați de propriile autorități?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Măsurile urgente pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine și salvarea crescătorilor de animale din județul Sibiu și din întreaga țară appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru Interimar, Ministru Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate Domnule Viceprim-ministru interimar,

Stimate Domnule Ministru interimar,

Rachetele antigrindină reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească.

Sistemul a fost gândit ca o protecție pentru culturi, livezi și podgorii, dar a ajuns să fie contestat de unii fermieri, care acuză că acesta influențează regimul ploilor. Adevărul este că grindina poate distruge în câteva minute o vie, o livadă sau o cultură de câmp, dar seceta poate distruge producția pe un an întreg.

Ministerul Agriculturii a suspendat în anul 2024 activitatea de lansare a rachetelor antigrindină în zona județului Prahova, ca apoi, în 2025, să suspende temporar lansările pe întreg teritoriul țării. Astfel, astăzi, România se află în situația paradoxală în care are infrastructură antigrindină, dar nu o folosește.

Pentru fermierii care au cerut repornirea sistemului, grindina înseamnă pierderi directe, contracte neonorate, credite care nu pot fi rambursate și investiții pierdute.

Este evident că, după oprirea sistemului, era obligatorie o analiză serioasă, realizată de specialiști în domeniu, dar și cu sprijinul celor din meteorologie. Cum România nu are o strategie națională de dezvoltare a agriculturii, nu se cunoaște nici impactul real al utilizării sau neutilizării rachetelor antigrindină.

Controversa ține însă și de legalitate, costuri și responsabilitate. După cum a și precizat fostul ministru Florin Barbu, timp de peste 15 ani nu s-a reușit omologarea acestor rachete. Legea cerea un studiu de mediu care nu s-a efectuat. Nu s-a realizat un studiu de impact complet și nici o evaluare a problemelor privind omologarea punctelor de lansare. Firmele implicate ar fi primit contracte consistente fără licitație, iar diferențele de costuri sunt foarte mari.

În prezent, statul plătește o infrastructură care nu funcționează. Conform ministrului interimar Tánczos Barna, doar paza și securitatea punctelor de lansare costă aproximativ 87 de milioane de lei anual. Ca urmare, inacțiunea costă, dar repornirea fără clarificări poate costa mult mai mult din punct de vedere politic și agricol.

Dacă sistemul reduce pagubele provocate de grindină, costul poate fi justificat. Dacă însă sistemul nu are un impact demonstrat sau afectează încrederea fermierilor, atunci această cheltuială devine greu de justificat. Banii blocați într-un sistem contestat ar putea finanța irigații, asigurări agricole, stații meteo sau tehnologii alternative.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care România nu are încă o strategie națională de dezvoltare a agriculturii?
2. După oprirea sistemului antigrindină în anul 2025, ați realizat un studiu de impact? Care sunt rezultatele acestuia?
3. Cum justificați funcționarea acestui sistem fără omologare și fără studiu de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare?
4. Cum justificați atribuirea de contracte fără licitație?
5. Ați sesizat parchetele cu privire la problemele precizate la întrebările 3 și 4?
6. Vă rog să explicați cu claritate, bazat pe studiile specialiștilor, ce poate garanta acest sistem? (De exemplu: combaterea grindinii, producerea de precipitații atunci când culturile au nevoie de acestea pentru o recoltă bună etc.)
7. Considerați necesară repornirea sistemului antigrindină? Dacă da, care este motivația, în cât timp o puteți face și cu ce costuri?
8. Ținând seama de necesitatea fundamentală de a asigura securitatea alimentară a românilor, dar și de infrastructura, siguranța și funcționarea unui mecanism care implică lansatoare, rachete și utilizarea spațiului aerian, considerați necesar să supuneți analizei CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) subiectul necesității utilizării sistemului antigrindină?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Bugetul alocat subvenționării producătorilor agricoli români

            STIMATE DOMNULE  MINISTRU,

Deși potențialul agricol al României este recunoscut și demonstrat ca fiind unul uriaș, totuși țara noastră nu excelează la capitolul performanță pe măsura acestui potențial. De pildă, mulți producători români de legume si fructe continuă să reclame sprijinul deficitar primit din partea statului, comparând situația din România cu cea existentă în alte state europene.

Supuși unor controale tot mai agresive, cu șanse minime de a își putea vinde produsele către marile lanțuri de hiper-marketuri, supuși riscurilor reprezentate de condiții meteo, producătorii autohtoni sunt frustrați și nemulțumiți. Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

Care este bugetul alocat prin de statul român în anul 2026 subventionarii activității producătorilor autohtoni mici și mijlocii?

The post Roman Marius Valentin – Interpelare – Bugetul alocat subvenționării producătorilor agricoli români appeared first on AUR.