De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile urgente pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine și salvarea crescătorilor de animale din județul Sibiu și din întreaga țară      

            Stimate Domnule Ministru,

Decizia recentă a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată blocajul livrărilor către statele membre UE, reprezintă o lovitură catastrofală, aplicată cu cinism agriculturii românești.

          România a reușit performanța de a deveni cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte record obținute prin munca titanică a fermierilor noștri. În județul Sibiu, pe care am onoarea să îl reprezint în Senat, oieritul nu este doar o afacere; este un mod de viață, o tradiție multiseculară și pilonul central al economiei rurale. Decizia de a pedepsi un sector întreg de activitate la nivel național pentru un focar izolat și ținut sub control în județul Mureș este o măsură profund abuzivă și disproporționată. În timp ce alte state europene aflate în situații epidemiologice similare beneficiază de măsuri de regionalizare flexibile, România este blocată total.

          Fermierii noștri sunt aduși în pragul falimentului nu doar de deciziile de la Bruxelles, ci mai ales de indolența și gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR) de către ANSVSA. Crescătorii de animale nu mai pot asigura hrana turmelor, contractele internaționale se pierd în favoarea concurenței, iar statul român asistă pasiv la distrugerea propriei producții.

          Având în vedere gravitatea extremă a acestei situații, vă solicit, domnule Ministru, răspunsuri clare și urgente la următoarele întrebări:

1. Care este planul de acțiune concret, riguros și asumat pe etape pe care Ministerul și ANSVSA îl vor prezenta Comisiei Europene pentru a demonstra că focarul este izolat și pentru a solicita ridicarea imediată a interdicției pe restul teritoriului național (regionalizare)?
2.  Ce măsuri economice compensatorii de urgență are în vedere Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a sprijini financiar crescătorii de ovine și caprine din județul Sibiu și din restul țării, care înregistrează pierderi uriașe din cauza blocării exporturilor?
3.  Având în vedere solicitările ferme ale federațiilor de profil (precum ROMOVIS) privind demisia conducerii ANSVSA pentru managementul defectuos al crizei, cum evaluați activitatea acestei instituții și ce măsuri de reformă instituțională veți impune pentru ca fermierii români să nu mai fie sabotați de propriile autorități?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Măsurile urgente pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine și salvarea crescătorilor de animale din județul Sibiu și din întreaga țară appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru Interimar, Ministru Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate Domnule Viceprim-ministru interimar,

Stimate Domnule Ministru interimar,

Rachetele antigrindină reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească.

Sistemul a fost gândit ca o protecție pentru culturi, livezi și podgorii, dar a ajuns să fie contestat de unii fermieri, care acuză că acesta influențează regimul ploilor. Adevărul este că grindina poate distruge în câteva minute o vie, o livadă sau o cultură de câmp, dar seceta poate distruge producția pe un an întreg.

Ministerul Agriculturii a suspendat în anul 2024 activitatea de lansare a rachetelor antigrindină în zona județului Prahova, ca apoi, în 2025, să suspende temporar lansările pe întreg teritoriul țării. Astfel, astăzi, România se află în situația paradoxală în care are infrastructură antigrindină, dar nu o folosește.

Pentru fermierii care au cerut repornirea sistemului, grindina înseamnă pierderi directe, contracte neonorate, credite care nu pot fi rambursate și investiții pierdute.

Este evident că, după oprirea sistemului, era obligatorie o analiză serioasă, realizată de specialiști în domeniu, dar și cu sprijinul celor din meteorologie. Cum România nu are o strategie națională de dezvoltare a agriculturii, nu se cunoaște nici impactul real al utilizării sau neutilizării rachetelor antigrindină.

Controversa ține însă și de legalitate, costuri și responsabilitate. După cum a și precizat fostul ministru Florin Barbu, timp de peste 15 ani nu s-a reușit omologarea acestor rachete. Legea cerea un studiu de mediu care nu s-a efectuat. Nu s-a realizat un studiu de impact complet și nici o evaluare a problemelor privind omologarea punctelor de lansare. Firmele implicate ar fi primit contracte consistente fără licitație, iar diferențele de costuri sunt foarte mari.

În prezent, statul plătește o infrastructură care nu funcționează. Conform ministrului interimar Tánczos Barna, doar paza și securitatea punctelor de lansare costă aproximativ 87 de milioane de lei anual. Ca urmare, inacțiunea costă, dar repornirea fără clarificări poate costa mult mai mult din punct de vedere politic și agricol.

Dacă sistemul reduce pagubele provocate de grindină, costul poate fi justificat. Dacă însă sistemul nu are un impact demonstrat sau afectează încrederea fermierilor, atunci această cheltuială devine greu de justificat. Banii blocați într-un sistem contestat ar putea finanța irigații, asigurări agricole, stații meteo sau tehnologii alternative.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care România nu are încă o strategie națională de dezvoltare a agriculturii?
2. După oprirea sistemului antigrindină în anul 2025, ați realizat un studiu de impact? Care sunt rezultatele acestuia?
3. Cum justificați funcționarea acestui sistem fără omologare și fără studiu de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare?
4. Cum justificați atribuirea de contracte fără licitație?
5. Ați sesizat parchetele cu privire la problemele precizate la întrebările 3 și 4?
6. Vă rog să explicați cu claritate, bazat pe studiile specialiștilor, ce poate garanta acest sistem? (De exemplu: combaterea grindinii, producerea de precipitații atunci când culturile au nevoie de acestea pentru o recoltă bună etc.)
7. Considerați necesară repornirea sistemului antigrindină? Dacă da, care este motivația, în cât timp o puteți face și cu ce costuri?
8. Ținând seama de necesitatea fundamentală de a asigura securitatea alimentară a românilor, dar și de infrastructura, siguranța și funcționarea unui mecanism care implică lansatoare, rachete și utilizarea spațiului aerian, considerați necesar să supuneți analizei CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) subiectul necesității utilizării sistemului antigrindină?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Bugetul alocat subvenționării producătorilor agricoli români

            STIMATE DOMNULE  MINISTRU,

Deși potențialul agricol al României este recunoscut și demonstrat ca fiind unul uriaș, totuși țara noastră nu excelează la capitolul performanță pe măsura acestui potențial. De pildă, mulți producători români de legume si fructe continuă să reclame sprijinul deficitar primit din partea statului, comparând situația din România cu cea existentă în alte state europene.

Supuși unor controale tot mai agresive, cu șanse minime de a își putea vinde produsele către marile lanțuri de hiper-marketuri, supuși riscurilor reprezentate de condiții meteo, producătorii autohtoni sunt frustrați și nemulțumiți. Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

Care este bugetul alocat prin de statul român în anul 2026 subventionarii activității producătorilor autohtoni mici și mijlocii?

The post Roman Marius Valentin – Interpelare – Bugetul alocat subvenționării producătorilor agricoli români appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația funcționării Sistemului Național Antigrindină și acoperirea județului Botoșani înaintea sezonului de vară

Stimate domnule Ministru,

În martie 2024 a fost anunțat că sistemul antigrindină pentru județele Botoșani și Suceava urma să devină operațional în același an, printr-un proiect de peste 3 milioane de euro, cu 20 de puncte de lansare, dintre care 12 în județul Botoșani și 8 în județul Suceava.

În august 2024 au început lucrările la primul punct de lansare din județul Botoșani, în comuna Durnești. În martie 2025, presa locală relata că proiectul Suceava–Botoșani era în continuare blocat, deși fusese anunțat ca operațional pentru anul 2024.

În mai 2025, Ministerul Agriculturii a transmis că majoritatea localităților afectate de grindină nu se aflau în aria sistemului, că lansările de rachete antigrindină erau suspendate temporar, că lipsea un studiu complet de impact asupra regimului precipitațiilor și că punctele de lansare existente nu erau omologate.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să precizați:

1. Care este stadiul de funcționare al Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor la data răspunsului, indicând numărul total de puncte de lansare existente, numărul punctelor operaționale, numărul punctelor nefuncționale, numărul punctelor neomologate și județele acoperite efectiv?
2. Care este suprafața agricolă protejată efectiv de sistemul antigrindină în anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, defalcat pe județe, unități de combatere, grupuri de combatere și puncte de lansare?
3. Care este situația punctuală a județului Botoșani, indicând dacă există puncte de lansare construite, contractate, recepționate, autorizate, omologate sau operaționale, localizarea lor, suprafața agricolă estimată pentru protecție și termenul realist de punere în funcțiune?
4. Care sunt cauzele administrative, tehnice, financiare sau juridice pentru care proiectul aferent Grupului de Combatere Suceava–Botoșani nu este operațional, dacă această situație se confirmă, și ce sume au fost alocate, contractate, plătite sau rămase neutilizate pentru acest obiectiv în perioada 2021–2026?
5. Care este poziția MADR privind reluarea, suspendarea sau modificarea funcționării sistemului antigrindină în sezonul 2026, având în vedere lipsa invocată a unui studiu complet de impact, neomologarea punctelor de lansare existente și solicitările divergente ale fermierilor privind efectele intervențiilor asupra precipitațiilor?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, defalcat pe județ, punct de lansare, stare de funcționare, omologare, suprafață protejată, sume alocate și calendar de punere în funcțiune, cu mențiuni distincte pentru județul Botoșani.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația funcționării Sistemului Național Antigrindină și acoperirea județului Botoșani înaintea sezonului de vară appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, atât agenţii naţionale cât şi direcţii judeţene şi ale Municipiului Bucureşti, au fost supuse reorganizării prin OUG nr. 92/2025, producând efecte asupra calităţii informaţiilor din domeniul agricol, precum şi a calităţii recoltelor şi efectelor asupra mediului, cu impact pentru sănătatea populaţiei, aşa cum am arătat şi într-o interpelare anterioară. Pe lângă rolul esenţial al acestor instituţii, în linia întâi pentru asigurarea respectării condiţiilor de bază din domeniul agricol, zootehnic, piscicol ar trebui să se afle personalul specializat din teritoriu. Având în vedere specificul din România caracterizat atât de ferme mari şi asociaţii ale acestora cu desfăşurarea unor activităţi agricole, zootehnice, piscicole şi comercializarea produselor rezultate, dar şi de ferme mici şi gospodării individuale, se impune asigurarea asistenţei şi consultanţei specializate reprezentată de ingineri agronomi, ingineri zootehnişti, precum şi medici veterinari. In cazul fermelor mari şi asociaţiilor înregistrate ca operatori economici, angajarea de specialişti în domeniu intră în sarcina acestora, asigurând respectarea legislaţiei în vigoare de siguranţă alimentară şi protecţie a mediului.
Rămâne problema fermelor mici şi a gospodăriilor individuale din care o parte din produse sunt destinate consumului propriu, iar o parte sunt comercializate în pieţele agricole. Indiferent de destinaţia produselor pentru această categorie de producători agricoli, asistenţa de specialitate este necesară, dar nu poate fi asigurată de către producător. Se impune astfel existenţa posturilor de inginer agronom, zootehnist, medic veterinar la nivelul administraţiilor locale şi anume la primăriile comunelor în funcţie de specificul zonei care să asigure consiliere de specialitate, prelevare de probe pentru a fi trimise la analize în laboratoare specializate, să consilieze producătorii în privinţa administrării îngrăşămintelor, eficientizării producţiei şi alte activităţi
conform fişei posturilor respective.
În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

• Care este situaţia existenţei în organigramele administraţiilor locale a posturilor de inginer agronom, inginer zootehnist, medic veterinar, precum şi gradul de ocupare a acestora?
• Cum a afectat procesul de reducere a cheltuielilor cu personalul impus de Guvern posturile de inginer agronom, inginer zootehnist, medic veterinar din organigramele administraţiilor locale?
  Vă solicit:
• Elaborarea unei strategii naţionale pentru asigurarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul agricol, zootehnic, veterinar la nivelul administraţiilor locale pentru micii producători agricoli şi gospodării individuale.
• Scoaterea la concurs a posturilor necesare acolo unde ele nu există în prezent.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Necesitatea posturilor de inginer agronom, zootehnist, medic veterinar în organigrama administraţiei locale ca strategie naţională appeared first on AUR.

                 Domnului Tanczos Barna, Ministrul Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

                 Domnului Mihai Dimian, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE?

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Consiliul Europei a adoptat normele privind tehnicile genomice (NTG), stabilind astfel un cadru pentru un sector agroalimentar al UE mai „competitiv și mai durabil” în viziunea sa. Practic, aceste norme deschid calea aplicării Acordului UE-Mercosur.

Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur se încadrează în categoria produselor obținute din organisme modificate genetic (OMG) sau prin tehnici noi de editare genomică (NTG), protejate de patente de genă, de proces și de produs. Ca urmare, tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de reguli sanitare și fitosanitare clasice, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente.

Noile tehnici genomice (ameliorare de precizie) modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor, în concluzie, modifică ADN-ul organismelor. Prin adoptarea normelor genomice, Comisia Europeană abandonează agricultura europeană și expune piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie.

Plantele de tip NTG-1, care au între 1 și până la 20 de modificări genetice, sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Ele nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare.

Plantele de tip NTG-2, cu modificări genetice mai complexe, rămân supuse legislației UE privind plantele OMG (care au modificări genetice ce presupun introducerea de ADN străin). Statele membre pot opta să nu cultive plante NTG-2 și pot introduce măsuri pentru a preveni prezența neintenționată a acestora în alte produse.

Când regulamentul NTG va intra în vigoare, piața UE va fi complet deschisă noilor plante. În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină victimă sigură a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare.

Un număr de 21 de asociații și organizații ale fermierilor români și ale societății civile au solicitat Guvernului României și Ministerului Agriculturii, încă din decembrie 2025, să respingă propunerea CE privind reglementarea noilor tehnici genomice. Acestea au precizat că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NTG-1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețe terțe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat pentru interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură?
2. Ce măsuri ați luat pentru restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțurilor de comercializare?
3. Ați introdus un regulament clar care să protejeze fermierii și apicultorii de contaminare? Care este acesta?
4. Care sunt măsurile luate pentru eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale?
5. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru dotarea cu laboratoare de analiză în vederea protejării securității alimentare a românilor?
6. Care este situația institutelor de cercetare în domeniul agricol și agroalimentar? Ați realizat dotarea acestora cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea cercetării aplicate care să sprijine agricultorii și producătorii români? Care sunt facilitățile pentru aducerea în instituțiile de cercetare a tinerilor bine pregătiți?
7. Considerați că România își asigură securitatea alimentară prin introducerea dependenței față de corporațiile de biotehnologie?
8. Deși noul cadru legislativ european se preconizează a se aplica de la jumătatea anului 2028, considerați că, măcar o dată, românii pot avea o strategie de protecție a securității alimentare, a fermierilor și producătorilor de alimente, astfel încât, în contextul mondial critic în care ne aflăm,   România – Grădina Maicii Domnului – să nu ajungă dependentă de corporații străine și acțiuni ale guvernelor altor țări?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE? appeared first on AUR.