Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

                  Domnului András István DEMETER, ministru interimar al Culturii

                  Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării

                  Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Domnului Marius ANDRUH, președinte al Academiei Române

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării:. Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985.

Domnule prim-ministru,

Doamnă și domnilor miniștri,

Domnule Academician,

Prof. Dr. Ioan Moraru (8 septembrie 1927, Dârloș, județul Sibiu – 20 decembrie 1989, București) se numără printre cele mai prestigioase personalități ale medicinei și cercetării românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Anatomopatolog, genetician, profesor universitar, cercetător de prestigiu și creator de școală, acesta a desfășurat o activitate științifică remarcabilă în domeniile anatomiei patologice, medicinei legale, geneticii și sănătății publice, ocupând de-a lungul carierei funcții de cea mai înaltă responsabilitate, între care director al Institutului Național „Victor Babeș”, director al Institutului Medico-Legal „Mina Minovici”, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, ministru adjunct al sănătății și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Prestigiul său profesional a depășit cu mult granițele României. Convins că medicii au nu doar misiunea de a trata bolile, ci și responsabilitatea de a preveni catastrofele care amenință însăși existența umanității, profesorul Ioan Moraru s-a implicat activ în cooperarea medicală internațională consacrată prevenirii consecințelor unui război nuclear. În acest context, el a fondat și a condus filiala română a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War” – „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” și a făcut parte din structurile sale de conducere internațională. În anul 1985, această organizație a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția sa la conștientizarea efectelor devastatoare ale armelor nucleare și la mobilizarea comunității medicale mondiale în favoarea păcii.

Dincolo de realizările sale științifice, profesorul Ioan Moraru reprezintă un model de intelectual care a pus prestigiul profesiei medicale în serviciului idealului universal al apărării vieții și a păcii. Cu toate acestea, personalitatea și opera sa continuă să fie insuficient cunoscute în România.

În pofida contribuțiilor sale excepționale la dezvoltarea medicinei românești și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional, memoria profesorului Ioan Moraru nu beneficiază nici astăzi de recunoașterea publică și instituțională pe care o merită.

Consider că statul român are datoria morală și instituțională de a recupera această memorie și de a integra contribuția profesorului Ioan Moraru în patrimoniul național al valorilor științifice și civice, prin măsuri de comemorare, educație și promovare publică.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă există în prezent un demers inițiat de Guvern sau de ministerele competente pentru recunoașterea oficială a lui Ioan Moraru ca personalitate de importanță națională, inclusiv validarea contribuției sale la eforturile internaționale pentru pace.

2.În ce stadiu se află orice proiect de includere a lui Ioan Moraru în programe educaționale sau culturale la nivel național (de exemplu, curricula școlară sau expoziții dedicate pacifiștilor și savanților români).

3.Care sunt demersurile pe care Guvernul sau ministerele și, respectiv, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală le pot coordona cu consiliile locale pentru a conferi numele lui Ioan Moraru unor străzi, piețe, parcuri, instituții culturale, medicale sau educaționale în orașele/județele relevante.

4.Dacă există în curs sau poate fi inițiat un proiect cultural sau de patrimoniu, finanțat inclusiv din fonduri guvernamentale sau europene, pentru realizarea unor busturi, monumente sau memoriale dedicate lui Ioan Moraru, ca formă de memorializare a acestei personalități române marcante, incluzând proceduri de selecție, amplasare și finanțare.

5.Dacă, în cadrul colaborării cu administrațiile publice locale, Guvernul, ministerele pe care le conduceți, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală și Academia Română, sunt dispuse să sprijine Consiliile Județene și Primăriile (în special din Sibiu, Mediaș și București) în organizarea de evenimente comemorative, colocvii și expoziții dedicate lui Ioan Moraru, și dacă Guvernul poate îndruma autoritățile locale în identificarea surselor de finanțare pentru astfel de inițiative.

6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe sau alte organisme ale statului cu atribuții în domeniul politicii externe pot iniția campanii de comunicare culturală pentru a promova pe plan internațional realizările profesorului Ioan Moraru, în contextul Premiului Nobel pentru Pace obținut de organizația din care a făcut parte.

The post Costache Chertif – Întrebare – Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985 appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA CEA DARNICĂ, ÎNGENUNCHEATĂ ȘI UMILITĂ DE KIEV.

Stimată Doamnă  Ministru interimar,

La data de 7 mai, o dronă ucraineană a fost găsită în apropierea sudului insulei Lefkada. A fost identificată ca navă de suprafață fără pilot de tip Magura V5/V3, iar specialiștii militari greci au neutralizat orice componente explozive.

Guvernul de la Atena a informat imediat Comisia Europeană, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și, ceea ce este foarte important, a depus un protest diplomatic oficial la Kiev. Oficialii greci au descris problema ca fiind gravă din cauza riscurilor pentru navigația maritimă, siguranța civilă și pentru economia Greciei.

Ucraina a răspuns exprimându-și regretul față de incident, a subliniat angajamentul său față de dreptul internațional și siguranța maritimă și a declarat că dorește să prevină apariția unor evenimente similare în viitor.

La data de 5 iunie, o dronă ucraineană a pătruns în Portul Constanța și a fost detonată de armata ucraineană în apropierea unor dane unde se aflau produse petroliere și azotat de amoniu, acestea fiind elemente cu potențial exploziv distrugător. S-a aflat în pericol nu numai întregul Port Constanța, dar și o mare parte a orașului, precum și turiștii care se aflau în această zonă a litoralului românesc. În larg au mai fost descoperite alte 3 drone ucrainene încărcate cu explozibil.

Acest incident vine după ce, la data de 29 mai, o altă dronă, de data aceasta rusească, a distrus parțial un bloc în Galați și a rănit două persoane.

Constatăm că România a devenit practic teritoriu de război pentru Ucraina, țară pe care am sprijinit-o chiar peste puterile noastre, și dovedește o continuă lipsă de respect pentru națiunea română. Am aflat de la președintele țării noastre că președintele Zelenski nici măcar nu l-a sunat; de scuze nici nu se pune problema.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ați informat Comisia Europeană și pe Secretarul General al NATO cu privire la incidentul extrem de grav din Portul Constanța? Vă rog să faceți publice documentele prin care ați făcut această informare.
2. Ați depus un protest diplomatic la Kiev cu privire la incidentul din Portul Constanța? Vă rog să faceți public textul acestuia, deoarece cetățenii români trebuie să cunoască modul în care Ministerul Afacerilor Externe intervine pentru protecția lor în situații atât de grave.
3. Vă rugăm să comunicați public răspunsurile Comisiei Europene, ale Secretarului General al NATO și ale administrației de la Kiev. Românii au dreptul să știe poziția organizațiilor din care fac parte cu privire la punerea în pericol a vieții și bunurilor lor, dar și a unei mari părți a economiei naționale. De asemenea, românii trebuie să afle poziția administrației de la Kiev, care încă din anii ’90 produce situații care afectează economia națională și viețile cetățenilor noștri cu un total și remarcabil dispreț.
4. Ce măsuri intenționați să propuneți Guvernului cu privire la eliminarea ajutorului pe care România îl oferă Ucrainei încă de la începutul declanșării agresiunii ruse?
5. Intenționați să solicitați despăgubiri administrației de la Kiev pentru daunele provocate Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța, Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, Autorității Navale Române, companiei Oil Terminal, contravaloarea cheltuielilor suplimentare efectuate de autoritățile statului prin intervenția la fața locului, evacuarea cetățenilor, blocajul străzilor din Constanța, daunele provocate agenților economici din județul Constanța prin compromiterea litoralului românesc chiar la început de sezon estival, precum și daunele morale pentru statul român și cetățenii români – persoane fizice – care au suferit într-un fel sau altul din cauza gravului incident?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA CEA DARNICĂ, ÎNGENUNCHEATĂ ȘI UMILITĂ DE KIEV appeared first on AUR.

               DOAMNEI OANA SILVIA ȚOIU, MINISTRUL INTERIMAR AL AFACERILOR EXTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: FALS ISTORIC ȘI ASIMILARE FORȚATĂ: SITUAȚIA ALARMANTĂ A ROMÂNILOR DIN UCRAINA IN 2026.

Stimate Domnule Prim-Ministru Interimar,

Stimată Doamnă Ministru Interimar,

În anul 2021, Ucraina a recunoscut statutul de popoare băștinașe pentru tătarii din Crimeea, karaimi și krimceaki, care s-au format pe teritoriul peninsulei Crimeea. Constatăm că această recunoaștere a venit abia după ce Ucraina a pierdut de facto controlul asupra peninsulei anexate de Federația Rusă.

La data de 8 mai 2026, Rada Supremă a înregistrat proiectul de lege nr. 15223 privind modificarea „Legii privind popoarele indigene din Ucraina”. Conform acesteia, „popoarele indigene ale Ucrainei sunt tătarii din Crimeea, karaimii, krimceaki, care s-au format pe teritoriul peninsulei Crimeea, precum și găgăuzii, care s-au format pe teritoriul regiunii Odesa”.

Stabilirea prin lege că găgăuzii s-ar fi format pe teritoriul Odesei, când, de fapt, ei au fost colonizați de Imperiul Țarist la începutul secolului XIX în Basarabia, reprezintă nu numai un grav fals istoric, dar și un afront direct asupra comunității românești din regiunea Odesa, Transcarpatia și Cernăuți, unde neamul nostru se află de milenii în arealul său de formare.

România a sprijinit Ucraina începând cu 2022 financiar, militar și în orice alt domeniu în care a fost necesar. Valoarea materială a acestui sprijin a fost secretizată de către guvernele succesive de la București, ceea ce reprezintă un dispreț major al acestora față de propriul popor.

Astăzi, după hăituirea preoților din comunitățile românești, după interzicerea limbii române și continuarea agresivă a procesului de asimilare forțată a minorității românești, Rada de la Kiev dă încă o dată măsura disprețului său față de românii din Ucraina și față de România însăși.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile pe care le-ați luat cu privire la gravul afront adus românilor din Ucraina de către decidenții politici de la Kiev?
2. Nu considerați că acest afront este adus și cetățenilor României care contribuie la susținerea regimului de la Kiev?
3. Nu considerați că orice ajutor către Ucraina trebuie oprit până la recunoașterea deplină a drepturilor fundamentale ale românilor din această țară?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – FALS ISTORIC ȘI ASIMILARE FORȚATĂ: SITUAȚIA ALARMANTĂ A ROMÂNILOR DIN UCRAINA IN 2026 appeared first on AUR.