De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația exploatării și dezvoltării sectorului minier al sării din România

Stimate domnule Ministru,

Resursele de sare ale României reprezintă o componentă importantă a patrimoniului mineral național, cu utilizări în industria alimentară, industria chimică, activitățile de deszăpezire, domeniul balnear și turism. Asigurarea unei exploatări eficiente, modernizarea capacităților existente și creșterea valorificării economice a acestor resurse impun o evaluare permanentă a capacităților de producție, a investițiilor necesare și a măsurilor de dezvoltare avute în vedere de autoritățile competente.

Pentru o corectă evaluare a situației, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este situația actuală a exploatărilor de sare din România, câte exploatări sunt active, care este capacitatea anuală de producție a fiecăreia, dacă producția poate acoperi necesarul de consum intern și care este gradul de valorificare a producției pe piața internă și la export?
2. Care sunt principalele deficiențe identificate la nivelul exploatărilor de sare privind infrastructura, tehnologiile de exploatare, siguranța în exploatare și protecția mediului, ce investiții sunt necesare și care este stadiul implementării acestora?
3. Ce strategie și ce măsuri are în vedere ministerul pentru perioada 2026–2030 în vederea modernizării exploatărilor de sare, creșterii capacităților de producție și procesare, dezvoltării utilizării resurselor de sare în industrie, turism și balneologie, precum și consolidării rolului strategic al acestui sector pentru economia națională?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Situația exploatării și dezvoltării sectorului minier al sării din România appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Apele termale ale României – resursă strategică insuficient valorificată

Stimate domnule Ministru,

România deține un patrimoniu natural deosebit, reprezentat de numeroase resurse de ape termale și geotermale, cu un potențial important pentru dezvoltarea turismului balnear, atragerea investițiilor și crearea de noi oportunități economice. O mare parte dintre aceste resurse sunt insuficient valorificate sau rămân neexploatate. În timp ce localități precum Oradea utilizează cu succes energia geotermală atât pentru dezvoltarea turismului balnear, cât și pentru alimentarea sistemului centralizat de încălzire, numeroase alte izvoare termale sunt abandonate sau exploatate doar marginal.

Având în vedere necesitatea valorificării acestor resurse strategice, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația actuală privind valorificarea apelor termale și geotermale din România în scop balnear și turistic, există o evidență națională sau o hartă publică a acestor resurse și care sunt principalele obstacole care limitează exploatarea lor?
2. Ce măsuri, programe de sprijin și politici publice are în vedere Ministerul pentru dezvoltarea stațiunilor balneare, modernizarea bazelor de tratament și atragerea investițiilor în valorificarea acestor resurse naturale?
3. A fost analizată extinderea utilizării apelor geotermale pentru producerea energiei termice și alimentarea sistemelor centralizate de termoficare, ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru transformarea acestor resurse într-un avantaj strategic pentru România?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Apele termale ale României – resursă strategică insuficient valorificată appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Declinul industriei chimice românești în contextul crizei energetice

Stimate domnule Ministru,

Industria chimică reprezintă un sector strategic pentru economia națională, având un rol esențial în asigurarea necesarului de îngrășăminte pentru agricultură și în menținerea unor lanțuri industriale interne. În ultimii ani, creșterea semnificativă a prețurilor la energie a afectat grav competitivitatea producătorilor români, determinând reducerea sau suspendarea activității unor mari capacități industriale, precum combinatul Azomureș.

Această situație a condus la diminuarea producției interne și la schimbarea poziției României din exportator de îngrășăminte într-un importator net. În același timp, alte state utilizează scheme de sprijin și mecanisme de protecție pentru industriile mari consumatoare de energie, menținând producția și avantajul competitiv al propriilor companii.

Având în vedere riscul pierderii definitive a unor capacități industriale strategice și transferul producției către alte economii care beneficiază de forme de susținere, vă solicit să îmi comunicați:

1. Ce măsuri concrete a luat Ministerul Economiei pentru sprijinirea industriei chimice românești afectate de creșterea costurilor energetice și pentru repornirea capacităților de producție suspendate?
2. Are în vedere Ministerul Economiei elaborarea unei scheme naționale de sprijin pentru industriile mari consumatoare de energie, similară mecanismelor aplicate în alte state europene, pentru menținerea competitivității producției interne?
3. Care este evaluarea ministerului privind impactul economic al reducerii producției interne de îngrășăminte asupra agriculturii românești și asupra balanței comerciale?
4. Ce strategie are statul român pentru a evita transformarea României într-o piață dependentă de importuri pentru produse chimice esențiale și pentru protejarea capacităților industriale strategice existente?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Declinul industriei chimice românești în contextul crizei energetice appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru, Ministrul Apărării Naționale

                 DOMNULUI IRINEU AMBROZIE DARĂU, MINISTRUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

                  DOMNULUI ALEXANDRU NAZARE, MINISTRUL FINANȚELOR

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  GUVERNUL BOLOJAN  A TRANSFORMAT INSTRUMENTUL DE FINANȚARE “SAFE” ÎNTR-UN INSTRUMENT DE SABOTARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Marți, 28 aprilie 2026, comisiile de apărare reunite din Parlamentul României au aprobat cele 15 proiecte de înzestrare propuse de MApN spre finanțare prin instrumentul SAFE, în valoare totală de 833,42 milioane de euro, care au ca termen-limită pentru semnarea contractelor 30 mai 2026.

Instrumentul SAFE reprezintă cel mai important angajament de resurse financiare al UE pentru apărare din istoria sa. Scopul său declarat este consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, promovarea unor lanțuri de aprovizionare europene reziliente și construirea unei independențe strategice reale.

Încă dinaintea ședinței comisiilor de apărare, experții în domeniu au atenționat membrii acestora, dar și opinia publică, cu privire la deficiențele majore în derularea programului SAFE în România.

Nu o să enumăr aceste deficiențe, ele fiind deja arhicunoscute.

Pot însă să vă spun că alocarea acestor bani, împrumutați de țara noastră pentru 45 de ani, unui program care replică dependențele tehnologice externe contrazice flagrant scopul explicit al SAFE și expune România la aceleași vulnerabilități strategice: dependența de autorizare a exportului, riscuri ale lanțului de aprovizionare și control al unor terțe țări asupra platformelor critice pe care instrumentul a fost conceput să le elimine.

Deoarece Guvernul nu a răspuns la întrebările publice privitoare la criteriile care au condus la stabilirea Grupului de lucru interinstituțional pentru accesarea și implementarea instrumentului de finanțare SAFE (Decizia prim-ministrului din 21 noiembrie 2025), dar și a criteriilor care au stat la baza atribuirii preferențiale a contractelor, cu speranța – sper nu deșartă – că veți acorda respectul reprezentanților românilor în Parlamentul țării, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum justificați instituirea unei dependențe industriale și operaționale prin concentrarea a 7 din 15 contracte (68,3% din pachet) la un singur grup industrial (Rheinmetall AG), cu producția majoritară pe teritoriul Ungariei?
2. Cum explicați elementul evident de restrângere nejustificată a competiției: 9 din 15 contracte sunt atribuite prin negociere fără publicare prealabilă?
3. Cum explicați majorarea nejustificată a prețurilor (între 10,9% și 47,4%) pe parcursul a 3 luni (ianuarie – aprilie 2026)?
4. Cum explicați transferarea, în cadrul programului SAI, a calității de autoritate contractantă de la MApN la MAI, deși cerința originară este a MApN? Este evident faptul că structurile MAI și cele de ordine publică (Jandarmerie, Poliție, SRI, SPP) au cerințe operaționale mult mai mici pentru acest tip de armament decât MApN și, în plus, se pune problema eligibilității fondurilor pentru un program direcționat către alte structuri decât MApN.
5. Cum justificați structura controlului și predominanța lanțului de aprovizionare care pot depăși 35% componentă non-UE în cazul companiei SIG Sauer?
6. Care este suma exactă care va finanța industria de apărare românească?
7. Cum justificați absența din componența Grupului de lucru interinstituțional pentru SAFE a Consilierului Prezidențial pentru Securitate Națională, a Șefului Statului Major al Apărării și a comandanților categoriilor de forțe, cât și a reprezentanților direcți ai industriei naționale de apărare?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – GUVERNUL BOLOJAN  A TRANSFORMAT INSTRUMENTUL DE FINANȚARE “SAFE” ÎNTR-UN INSTRUMENT DE SABOTARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE appeared first on AUR.

                Domnului Irineu Ambroazie Darău, Ministrul Economiei, Digitalizării, Anteprenoriatului și Turismului

                 Domnului Marian Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru, Ministru Interimar al justiției

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: PROTEJAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE COMPANIILOR MINIERE PRIVATE CĂȚĂRATĂ PE MORȚII REVOLUȚIEI.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Parlamentari români au promovat un proiect de lege (L143/2026) prin care se permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și se elimină proceduri de mediu esențiale.

Odată cu acest proiect de lege, companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă proprietarul terenului nu este de acord să își cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier.

Inițiatorii proiectului de lege utilizează în mod fals și abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 pentru a justifica un pachet de măsuri care nu sunt cerute de UE și, în plus, contravin flagrant dreptului european și Constituției României.

Vă reamintesc:

1. Constituția României, la Art. 44 alin. (3), interzice exproprierea în interes privat.
2. Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența CEDO interzic, de asemenea, exproprierea în interes privat.

În data de 7 aprilie 2026, 60 de ONG-uri din România au transmis către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către secretarul general adjunct, Viviane d’Udekem d’Acoz, o scrisoare oficială prin care informează în legătură cu proiectul de lege L143/2026, avertizând că prin acesta se permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și se elimină unele proceduri de mediu esențiale. De asemenea, aceste ONG-uri solicită CE să deschidă procedura EU Pilot cu România, să analizeze compatibilitatea L143/2026 cu dreptul UE și să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu permite măsurile propuse.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Deoarece potențiala aplicare a unui astfel de proiect legislativ va duce la depopularea unor zone întregi din mai multe regiuni ale țării (ex.: Munții Apuseni), cât și la aprinderea unor tensiuni sociale, care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la L143/2026?
2. Considerați că Revoluția din 1989 a dus, în timp, la încălcarea dreptului fundamental la proprietate privată în favoarea unor interese economice private?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – PROTEJAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE COMPANIILOR MINIERE PRIVATE CĂȚĂRATĂ PE MORȚII REVOLUȚIEI appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificări privind câștigul efectiv al statului român din proiectul Neptun Deep

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

          Proiectul Neptun Deep este prezentat constant în spațiul public drept unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României, atât prin dimensiunea resursei estimate, cât și prin impactul potențial asupra securității energetice, asupra bugetului de stat și asupra poziției României în regiune.

          Potrivit datelor publice, zăcământul este estimat la aproximativ 100 miliarde metri cubi de gaze, iar operatorii au avansat public o estimare de circa 20 miliarde euro ce ar putea ajunge la bugetul României pe durata proiectului, din taxe și impozite. Cu toate acestea, nu există o prezentare oficială clară și defalcată a acestor venituri, a calendarului de încasare și a ipotezelor economice care stau la baza acestor estimări.

          Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt estimările Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului privind veniturile totale generate de proiectul Neptun Deep pentru statul român și ce ipoteze privind valorificarea gazelor au stat la baza acestor estimări, inclusiv în ceea ce privește consumul intern, exportul și stocarea?

2. Care este calendarul estimat avut în vedere de Minister privind generarea acestor venituri pentru statul român în primii 10 ani de exploatare comercială, în funcție de scenariile de valorificare a gazelor analizate?

3. Ce scenarii de preț și de producție au fost folosite de Minister pentru fundamentarea estimărilor privind câștigul statului român?

4. Ce parte din câștigul total estimat revine direct statului român prin participația în Romgaz și ce parte revine indirect prin fiscalitate și dividende din OMV Petrom?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificări privind câștigul efectiv al statului român din proiectul Neptun Deep appeared first on AUR.

                 DOAMNEI Diana BUZOIANU, MINISTRUL MEDIULUI, apelor și pădurilor

DOMNULUI Radu MARINESCU, MINISTRUL JUSTITIEI

                 Domnului ALEXANDRU Nazare, Ministrul finanțelor

                 Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministrul economiei, digitalizării,

       antreprenoriatului și turismului

                DOAMNEI OANA ȚOIU, Ministrul AFACERILOR EXTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați Domnilor Miniștrii,

Stimate Doamne Ministre,

România este țara binecuvântată cu tot ceea ce omul are nevoie și își poate dori: munți, păduri, ape, mare, câmpii mănoase și zăcăminte de petrol, gaze, minereuri neferoase, cărbune, materiale critice. Nu ne lipsește aproape nimic.

Constăm astăzi, la 36 de ani de la revoluția din decembrie 1989, că cele mai multe daruri primite și apoi, două milenii apărate cu sânge, nu ne mai aparțin. În numele democrației, avem cele mai mari prețuri la energie electrică, la gaze naturale, la pâine, la toate produsele alimentare, la lemne pentru foc etc. Pădurile au fost și sunt tăiate de străini, câmpurile le aparțin într-o proporție îngrijorătoare, cumpărăm pâine congelată din import, oamenii stau iarna în frig în case și cu lumina stinsă; din când în când mai auzim că a murit cineva înghețat în casă, că sute de mii de copii se culcă seara nemâncați. Aceasta este situația românilor astăzi în țara lor cândva bogată.

Pentru a completa tabloul, guvernul României se pregătește să înstrăineze și ceea ce a mai rămas.

Astăzi vă aduc în atenție o nouă afacere păguboasă pentru români, exploatarea minieră de la Certejul de Sus, județul Hunedoara, care pare a fi urmat căi întunecate, asemănătoare cu afacerea Roșia Montană.

După multiple modificări cel puțin bizare ale acționariatului, după evaluări diferite ale cantităților de aur și argint conținute în zăcământ (între 63,5 t aur + 375 t argint și 81 t aur + 450 t argint este o diferență consistentă), după o anulare în instanță a PUZ-ului, aflăm că noul proprietar a solicitat și obținut avizul de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej, aflat în Munții Metaliferi, partea celebrului „patrulater aurifer“ din Apuseni. Acesta a fost emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pe 30 decembrie 2025, deci, la sfârșitul anului, ca hoții. Contextul juridic în care s-a emis avizul de mediu este cel puțin controversat deoarece investitorul nu mai deținea licența de concesiune pentru exploatare care expirase în anul 2024. Deși investitorul Deva Gold a depus documentația necesară pentru prelungirea licenței la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier în 2024, hotărârea de guvern nu a mai fost adoptată până la termenul limită, astfel că aceasta a expirat. Ulterior, reprezentantul Ministerului Justiției a refuzat să mai semneze proiectul de hotărâre, invocând faptul că licența nu mai este valabilă.

Ca urmare, investitorii Deva Gold au dat în judecată ANRM și Guvernul României, solicitând obligarea acestora la adoptarea actului normativ de prelungire a concesiunii. Procesul a fost programat pentru 9 februarie 2025.

Ultima modificare a acționariatului a adus și promisiunea unei exploatări fără cianuri, ceea ce pare îmbucurător la prima vedere.

Nu fac parte dintre persoanele care consideră că zăcămintele noastre nu trebuie exploatate sau care consideră că putem face acest lucru fără asocierea cu investitori serioși. De asemenea, posibilitatea creării unor locuri de muncă în comunitățile din Certej și din jurul său este foarte importantă și necesară. Acest lucru însă nu se poate face oricum. România trebuie să beneficieze de resursele sale și nicidecum să le facă cadou contra câștigurilor unor grupuri mafiote care au infestat instituțiile statului român și îl spoliază de averea sa de 36 de ani. În tot acest timp, instituțiile abilitate ale statului (parchete, SRI, SIE etc.) nu au luat nicio măsură fermă și exemplară pentru a elimina caracatița mafiotă. Ne întrebăm dacă nu cumva această caracatiță nu a cuprins și aceste instituții care trebuiau să fie anticorpii care să lupte pentru români.

În 36 de ani, niciun guvern nu a produs un program real de exploatare a zăcămintelor României în contextul unei economii de piață, a unei organizări democratice a societății, dar și în folosul românilor ajunși astăzi sclavii unui guvern ale cărui singure măsuri sunt de a introduce și majora taxe și impozite care conduc evident la un real genocid al neamului românesc.

Fără a vă plictisi cu toată istoria exploatării zăcământului aurifer de la Certej, pe care ar trebui să o cunoașteți de altfel, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat ca urmare a eliberării avizului de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej în condițiile în care ANRMPSG publicase deja în MO decizia numărul 19 din 24 decembrie 2025 prin care la art. 1 licența de concesiune pentru exploatarea numărul 250195/2022 încetează la data publicării acesteia în MO, adică 24 decembrie 2025?
2. Deși noul investitor Varvara Development Group susține că exploatarea se va face prin metoda flotației, fără menționarea utilizării cianurii și promite „dezvoltare durabilă“ și „impact redus asupra mediului“, iar românii au mai auzit astfel de povești frumoase, proiectul minier Certej nu respectă un principiu fundamental: valorificarea complexă a zăcământului, astfel statul român nebeneficiind în nicio formă de minereurile critice aflate în zăcământ. Cum considerați că veți repara aceste pierderi?
3. Cum veți gestiona uriașele probleme de control post-minier, riscând și compromiterea relațiilor României cu țările vecine Ungaria și Serbia?
4. Cine va suporta urmările unui posibil accident? În afară de problemele grave de mediu care ar apărea, locuitorii zonei au încă vie amintirea dezastrului din 1971 (ruperea unui baraj a condus la eliberarea a 300 de mii de metri cubi de nămol toxic, zeci de locuințe distruse și cel mai important, 89 de morți).
5. În condițiile în care statul român prin instituțiile specializate cunoaște ceea ce rezultă în urma unui proces minier (produse intermediare, concentrate aurifere, cuprifere, polimetalice etc.), intenționați ca la acordarea licenței de concesiune pentru exploatare să condiționați și investiții în prelucrarea acestora în țară sau programul dumneavoastră de guvernare conține doar spolierea cetățenilor prin taxe și impozite și a bunurilor comune ale acestora prevăzute ca fiind proprietatea inalienabilă a Românilor chiar în Constituția României?
6. Știind că probele din zăcăminte sunt analizate de investitori al căror interes pentru propriul profit nu poate fi contestat, ce măsuri veți lua astfel încât aceste probe să fie obiective și statul român să se poată îndestula corect dintr-o astfel de afacere?
7. Intenționați să efectuați un control guvernamental asupra afacerii Certej încă de la începuturile ei, analizând și posibilele incompatibilități și/sau conflicte de interese ale unor decidenți ai instituțiilor statului implicate în această chestiune? Credeți că în România adusă și cu sprijinul consistent al dumneavoastră pe marginea prăpastiei, este timpul pentru a pune ordine în modul de funcționare al instituțiilor statului și în responsabilizarea în fața legii a celor care își trădează neamul și țara?
8. Care este motivul pentru care Guvernul României nu a prelungit în timp util licența de concesiune a Deva Gold, astfel încât aceasta a expirat? Membrii guvernului au avut cumva mustrări de conștiință sau au existat motive clare pentru această decizie?
9. Deși suntem alături de administrația Trump în reformele fundamentale pe care le face cu precizie și onestitate și ne bucură parteneriatul cu SUA în cursa mineralelor rare, vă rog să ne comunicați cum considerați că exploatarea resurselor României se poate transforma în „dezvoltare reală“? Stabilitatea economică pe termen lung implică și obținerea investițiilor pentru prelucrarea mineralelor rare în România sau rămânem ca în ultimii 36 de ani, la nivelul exportului de materii prime? Care este viziunea dumneavoastră cu privire la această cooperare?
10. În vederea protejării parteneriatului strategic cu Statele Unite de caracatița mafiotă încă la putere în România, vă rog să ne transmiteți, doamnă ministru Țoiu, mandatul în baza căruia ați avut discuții angajante pentru statul român la Washington?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII. appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Lămuriri cu privire la absența standului de turism al României la TTR I în perioada 12-15.02

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În perioada 12-15 februarie va avea loc, la Romexpo, ediția de primăvară a Târgului de Turism al României TTR I 2026, eveniment care va reuni zeci de standuri și țări participante.

Potrivit informațiilor apărute recent în presă, România NU va avea un stand propriu în cadrul acestui eveniment foarte important în domeniul turismului, lucru care sfidează orice logică și practică, având în vedere că suntem țară gazdă.

Este a 4 a ediție consecutivă, începând cu anul 2024, când ministerul Economiei nu participă cu un stand propriu care să reprezinte România, pe fondul unei decizii de reducere a cheltuielilor luate de fostul ministru Radu Miruță.

În schimb, Bulgaria, țara vecină, a închiriat cel mai mare stand de prezentare disponibil la eveniment, de 420 metri pătrați, pentru a-și promova atracțiile și ofertele turistice.

Luând în considerare cele expuse mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne informați cu privire la următoarele:

1. Cum justificați faptul că ministerul pe care îl conduceți persistă în această situație rușinoasă, România fiind lipsită de reprezentare în cadrul unui eveniment de asemenea anvergură?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Lămuriri cu privire la absența standului de turism al României la TTR I în perioada 12-15.02 appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: garantarea banilor turiștilor este o obligație prevăzută de lege, nu o chestiune facultativă

Stimate domnule ministru,  

La nivelul anului 2025, numărul turiștilor străini este, potrivit Agenției Naţionale a Agențiilor de Turism (ANAT), puţin peste două milioane. România este singura ţară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă, în condiţiile în care, în 1980, ţara noastră era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. Cunoaștem că există o lege a primei de incoming, al cărei rol este să bonifice agențiile care aduc turiști străini în România, însă nu vedem să fi fost aplicată.

Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România și fondatorul Paralela 45, Alin Burcea, semnala că sistemul actual de garantare a agențiilor de turism, bazat pe asigurări, este ineficient și că este nevoie de o lege privind fondurile de garantare. Din presă aflăm că domnia sa v-a și oferit un proiect de text în acest sens, care nu s-a concretizat însă în niciun fel.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:  

1. Concret, cum aplicați legea primei de incoming și care au fost rezultatele obținute până acum? În cazul în care nu ați făcut acest lucru până acum, vă rog să argumentați decizia luată.
2. Considerați că este oportună o nouă lege privind fondurile de garantare? Dacă da, când va deveni aceasta realitate?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Garantarea banilor turiștilor este o obligație prevăzută de lege, nu o chestiune facultativă appeared first on AUR.

               DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, VICEPRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI , MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

                DOMNULUI RADU MIRUȚĂ MINISTRUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI     

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ASIGURAREA SECURITĂȚII DATELOR PERSONALE ALE CETĂȚENILOR CARE AU CĂRȚI DE IDENTITATE ELECTRONICE

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule ministru,

În Marea Britanie, în plenul ședinței din 21 octombrie 2025 al Camerei Comunelor, s-a discutat îndelung introducerea cărților de identitate digitale, subiect care a dus la un adevărat scandal politic.

Sistemul pe care guvernul britanic îl propune este același tip de infrastructură ca cea implementată de România prin PNRR.

În plenul Camerelor Comunelor s-a dat ca exemplu sistemul românesc care gestionează datele de pe noile cărți de identitate electronice și s-a afirmat că acesta a avut 47 de vulnerabilități și a fost spart în doar 7 minute. S-a mai afirmat că acest sistem a fost dezvoltat în România de contractori fără autorizație de Securitate, pe echipamente nesecurizate, adică exact tipul de neglijență care poate expune datele personale ale cetățenilor.

Această declarație a provocat reacții dure și cereri de anchetă privind siguranța viitorului sistem digital din Marea Britanie.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, vă rugăm, domnule prim-ministru, domnule viceprim-ministru și domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Este adevărat că sistemul care gestionează cărțile de identitate electronice din România a fost spart? Dacă da, care este motivul pentru care nu ați informat cetățenii români cu privire la acest eveniment?
2. În ce fel au fost afectați cetățenii români care dețin carte de identitate electronică și care este numărul cetățenilor afectați?
3. Care este forma legală în care veți despăgubi cetățenii afectați?
4. Care sunt măsurile pe care le-ați întreprins cu privire la acest eveniment cel puțin regretabil?
5. Cum au fost desemnați contractorii care s-au ocupat de implementarea tehnică a acestor cărți de identitate electronice?

Ținând cont de complexitatea subiectului, aș dori un răspuns complet privind întreaga problematică descrisă în prezenta interpelare și toate întrebările adresate pe parcursul ei.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ASIGURAREA SECURITĂȚII DATELOR PERSONALE ALE CETĂȚENILOR CARE AU CĂRȚI DE IDENTITATE ELECTRONICE appeared first on AUR.