„Ministrul de Externe al României spune că suntem gata să ripostăm militar Federației Ruse. Chestiunea asta n-a spus-o nimeni niciodată. Și noi n-am înțeles (și probabil că mulți n-au înțeles): a spus-o că i-a scăpat, că a greșit, sau l-a pus cineva să o spună într-un podcast?

Asta, după părerea mea, este o declarație mai mult decât hazardată. E, ca să zic așa, inadecvată prin faptul că e poziția statului român, poziția Ministerului de Externe, care declară că putem să ripostăm. Deci e o declarație aproape de război, ca să zic așa, pe care, indiferent ce gândești despre acest război, nu trebuie să o spui. Absolut inadecvat. Ține-o în minte, acționează cum vrei tu, dar nu o spune. Pentru că nu te amenința militar Lavrov, ca să vină Ministerul de Externe să spună: „Nu ne interesează, noi ripostăm”.

Aici e problema, de fapt: cum vor riposta militar? Pentru că lumea spune: „Bun, ripostați militar. Ce să facem? Să bombardăm? Ce să bombardăm? Nu suntem în stare să bombardăm nimic.”

Tot ce se întâmplă acum la Marea Neagră și în Ucraina este pe escaladare. Este evident că așa va fi. Și eu cred că, indiferent ce se va întâmpla pe teren, totul va fi pe escaladare, pentru că nu-mi imaginez acum niciuna dintre părți, și când spun „părți”, nu mă refer doar la Ucraina, pentru că nu e războiul doar al Ucrainei, ci este al unei bune părți a Occidentului, ca să zic așa. Deci totul este pe escaladare.

Dacă totul este pe escaladare, toate declarațiile acestea legate de faptul că suntem gata să ripostăm militar sunt lucruri care trebuie să fie bine temperate, pentru că nu știm ce se va întâmpla. Până acum, mai degrabă dintr-o întâmplare, n-am avut probleme majore cu dronele acelea. Bun, sigur că a fost Galațiul, a fost Constanța, unde s-au întâmplat nenorociri, dar vreau să spun că încă n-au fost victime, slavă Domnului. Dar dacă, Doamne ferește, se întâmplă așa ceva, unde îți duci comunicarea? Cât de departe te duci? Cum ripostezi militar? Ce faci tu, militar? Cum ripostezi tu militar împotriva Federației Ruse?

Pentru că aici premierul britanic s-a dus la Kiev și le-a înmânat documentele pentru producerea rachetelor cu rază lungă, adică rachete care vor lovi. Asta înseamnă declarație aproape de război. Evident că rușii vor riposta. Ce se va întâmpla? Au și plus 6 miliarde, adică, să spunem, Ucraina are buget aproape nelimitat de la Comisia Europeană. Deci, practic, indiferent ce criză economică e în Ucraina, acolo vin banii, vin banii, vin banii. Economia Ucrainei probabil că acum este într-o mare criză. Ați văzut că au apărut și fotografiile cu imagini date de ucraineni după bombardarea în oglindă a depozitelor din Ucraina, a unor mari supermarketuri de acolo.

Deci totul va fi pe escaladare, ei nu se vor opri. E foarte greu să iasă. Încă o dată spun: atunci când percepția rușilor și a europenilor este că războiul ăsta este existențial și pentru ruși, și pentru alții, e foarte greu să ieși de acolo. Deci totul va fi pe escaladare dacă, Doamne ferește, se întâmplă niște lucruri care nu o să arate bine pentru noi: Republica Moldova, noi aici la coastă, Odesa și nu numai Odesa, că sunt și porturile de pe Dunăre ale Ucrainei, care vor fi și ele vizate: Ismail, Reni”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Nu te amenință nimeni, dar tu anunți că ești gata să ripostezi militar. Este aproape o declarație de război” appeared first on AUR.

De către Domnul senator:  Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor României

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării: Anularea Cărții de Identitate a CRDS reprezintă discriminare

Stimate Domnule Ministru,

Vă aduc în atenție Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-491/21 din 22 februarie 2024, referitoare la Dreptul la liberă circulație și ședere al cetățenilor Uniunii.

Hotărârea CJUE stabilește, fără echivoc, că practica autorităților române de a anula cartea de identitate a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate (CRDS) la momentul obținerii pașaportului, precum și condiționarea eliberării cărții de identitate de existența domiciliului în România, constituie o formă de discriminare și o încălcare a Art. 21 alin. 1 din TFUE și a Art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Această practică discriminatorie plasează cetățenii români din Diaspora într-o situație dezavantajoasă față de cei rezidenți în țară, limitându-le accesul la diverse drepturi și servicii esențiale în România (bănci, notari, servicii publice), care necesită prezentarea cărții de identitate cu adresă de domiciliu.

În fața acestei decizii definitive a Curții de Justiție, este necesar să ne conformăm de urgență pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a principiului egalității de tratament. Implementarea promptă a deciziei CJUE este o chestiune de corectitudine și de respect față de toți cetățenii români, indiferent unde locuiesc.

Vă solicit să detaliați măsurile concrete și calendarul de implementare al acestora, care să asigure eliminarea rapidă a discriminării:

1. Revizuirea și Modificarea Legislației: Ce măsuri concrete veți lua pentru modificarea urgentă a Legii pașapoartelor (Legea nr. 248/2005) și a normelor care reglementează emiterea cărților de identitate, astfel încât să se elimine obligativitatea predării cărții de identitate la obținerea pașaportului CRDS și să se permită păstrarea cărții de identitate, indiferent de reședința sau domiciliul cetățeanului?

2. Având în vedere că, din cauza legislației anterioare, mii de cetățeni români din străinătate se află în situația de a fi, fie contravenienți (pentru că nu au solicitat pașaport CRDS pentru a evita predarea CI), fie de a fi comis infracțiuni (prin declararea falsă a unui domiciliu la solicitarea unei noi CI), ce măsuri legislative veți iniția pentru a adopta un act de clemență (amnistie/grațiere) care să elimine consecințele penale sau contravenționale ale nerespectării unor norme declarate acum discriminatorii de CJUE?

3. Când vor fi actualizate sistemele informatice și ce demersuri se fac pentru ca rețeaua consulară să poată emite cărți de identitate (inclusiv CI electronice), facilitând astfel accesul direct al CRDS la documente, fără a fi obligați să revină în țară?

The post Ștefan Geamănu – Interpelare – Anularea Cărții de Identitate a CRDS reprezintă discriminare appeared first on AUR.

De către: Senator Virgiliu-George VLĂESCU

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce strategie are MAI pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată care recrutează tineri pentru consum și trafic de droguri?

Stimate Domnule Ministru,

În ultima perioadă, datele și investigațiile publice arată o tendință îngrijorătoare: creșterea implicării rețelelor de criminalitate organizată în recrutarea tinerilor pentru consum, trafic și activități infracționale (furturi), precum și scăderea vârstei de debut în consumul de substanțe ilicite, inclusiv în mediul școlar. Studiile europene și rapoartele naționale semnalează că oferte de substanțe ajung frecvent la elevi, iar procesele de trafic devin tot mai sofisticate, exploatând canale digitale și rețele sociale. De exemplu, o cercetare realizată în București arată că aproximativ 22% dintre liceeni au fost ofertați cu substanțe ilicite în ultimele 12 luni.

Agenția Națională Antidrog raportează că în 2023 aproape jumătate dintre persoanele care au început consumul de noi substanțe psihoactive au debutat la 17 ani sau mai devreme, semnalând o scădere a vârstei medii de debut. Investigații jurnalistice și rapoarte ale DIICOT arată că, practic, cazurile legate de trafic și consum în rândul tinerilor s-au înmulțit, iar fenomenul a pătruns și în unitățile de învățământ. ONG-uri și studii locale indică faptul că un număr semnificativ de elevi cunosc colegi consumatori, iar percepția prezenței drogurilor în școli este ridicată.

Având în vedere gravitatea acestor semnale, precum și riscul evident de recrutare a minorilor în rețele infracționale (fie pentru consum, fie pentru comiterea de furturi/ alte fapte la comandă), vă solicit, în calitate de parlamentar, următoarele clarificări și documente, în termenele specificate mai jos:

I. Cerințe informative și documentare (răspuns scris, anexat cu documente)

1) Există la nivelul MAI o strategie națională sau operațională specifică privind combaterea rețelelor de criminalitate organizată care recrutează minori și tineri pentru trafic/consum și pentru activități infracționale conexe (furturi, cerșetorie organizată etc.)? Dacă da, solicitați transmiterea integrală a strategiei și a planurilor operaționale conexe. Dacă nu, precizați motivele și planurile pentru elaborare (termen limită propus).

2) Date statistice actualizate (anual, ultimele 3 ani) privind: numărul de cauze/anchete DIICOT/parchet/MAI care vizează trafic de droguri cu implicare a minorilor; numărul de persoane reținute/condamnate în astfel de cauze; vârsta medie a celor identificați ca «recrutați»; geografii (județe/școli/zone urbane vs rurale). Solicit anexarea rapoartelor operative sumare.

3) Evaluarea riscurilor: există o hartă a riscurilor la nivel local (județean/municipal) care să identifice unitățile școlare sau cartierele cu prevalență crescută a ofertei de droguri? Dacă da, transmiteți harta/analiza.

4) Precizați ce infrastructuri investighează MAI pentru distribuția către tineri (rețele sociale, curieri, puncte de vânzare în proximitatea școlilor etc.) și ce măsuri tehnice și legislative propuneți pentru tăierea acestor canale.

II. Cerințe operaționale (măsuri concrete – răspuns la obiect)

5) Coordonare interinstituțională: enumerați protocoalele existente între MAI, DIICOT, Ministerul Educației, Agenția Națională Antidrog, Parchet, Poliția Locală și serviciile sociale pentru prevenție, depistare și intervenție în școli. Dacă lipsesc, comunicați planul de constituire a acestor protocoale și termenele.

6) Măsuri operative imediate: ce misiuni tematice (filtre, patrule tip „anti-trafic în proximitatea școlilor”, controale informale) a dispus MAI în ultimele 12 luni și ce rezultate concrete au avut (număr de percheziții, probe ridicate, rețineri)? Solicitați rapoarte sumare ale operațiunilor.

7) Prevenție în școli: precizați programele finanțate (de MAI sau în parteneriat) pentru educație preventivă în școli, numărul de elevi atinși anual, evaluarea eficienţei acestor programe. Dacă MAI finanțează proiecte ONG, cereți lista și contractele.

III. Măsuri legislative și de politică publică

8) Propuneri de modificări legislative pentru a facilita urmărirea rețelelor care recrutează minori (ex.: extinderea competențelor de interceptare, proceduri accelerate de sechestrare a bunurilor provenite din trafic, reglementări privind platformele digitale folosite la racolare). Prezentați, dacă există, drafturi sau inițiative în lucru.

9) Protecția minorilor și reinserția: ce mecanisme există pentru protecția imediată a minorilor identificați ca victime (centre de asistență, programe de reabilitare, cola-borare cu DGASPC) și care sunt indicatorii de succes ai acestor programe?

IV. Întrebări punctuale

10) În ce măsură MAI recunoaște fenomenul existenței traficării/vânzării de droguri direct în unitățile de învăţământ gimnazial (raportat la datele operative)? Furnizați probe statistice și măsuri imediate luate.

11) Precizați dacă MAI are în plan operațiuni comune cu IT-ul și platformele sociale pentru blocarea conturilor folosite la racolare, precum și resurse alocate pentru astfel de acțiuni.

12) Ce buget special și personal (număr de ofițeri/coordonatori) a alocat MAI în 2024 –2025 pentru combaterea rețelelor care vizează tineri? Indicați cifre exacte și repartizarea pe județe/regiuni.

V. Solicitări procedurale de transparență

13) Comunicați rapoartele operative sumare (non-clasificate) pe ultimii 3 ani privind acțiunile MAI/DIICOT în domeniu.

14) În lipsa unei strategii dedicate și a măsurilor eficiente în 60 de zile, ce demer- suri imediate concretizează MAI pentru protejarea copiilor și tinerilor (misiuni, finanțări, protocoale)?

Domnule ministru, pericolul narcotic în rândul tinerilor este o realitate confirmată de date europene și naționale; creșterea ofertelor către elevi, scăderea vârstei debutului și multiplicarea cazurilor de trafic cu implicare a tinerilor impun o reacție clară, coerentă și măsurabilă din partea ministerelor responsabile. Datele citate mai sus susțin urgența acțiunii.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce strategie are MAI pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată care recrutează tineri pentru consum și trafic de droguri? appeared first on AUR.