De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Intenția reducerii numărului de paturi din unitățile sanitare din județul Sibiu și impactul asupra accesului cetățenilor la servicii medicale

            Stimate Domnule Ministru,

Conform informațiilor apărute în spațiul public, Ministerul Sănătății a demarat un plan de restructurare care vizează tăierea a aproximativ 14.000 de paturi de spital la nivel național. Această măsură, prezentată sub masca „eficientizării”, lovește direct în capacitatea de tratament a sistemului public de sănătate.

          În județul pe care îl reprezint, Sibiu, dar și în județul Buzău, s-a manifestat deja o opoziție fermă a managementului spitalicesc față de aceste cifre impuse din birourile de la București. Managerii spitalelor sibiene atrag atenția că o astfel de reducere nu ține cont de realitatea demografică, de incidența bolilor cronice și de fluxul constant de pacienți care depășește, de multe ori, capacitatea actuală.

          Tăierea paturilor înseamnă, în termeni reali, creșterea listelor de așteptare, supraaglomerarea secțiilor de primiri urgențe și, în final, îngrădirea dreptului constituțional la ocrotirea sănătății. Este inadmisibil ca, într-un județ care deservește o întreagă regiune, să se propună diminuarea resurselor medicale în timp ce pacienții sunt nevoiți să aștepte săptămâni pentru un loc liber.

          Având în vedere gravitatea subiectului, vă solicit, domnule Ministru, să răspundeți punctual la următoarele întrebări:         

1.  Care sunt criteriile tehnice și medicale care au stat la baza deciziei de a include spitalele din județul Sibiu în planul de reducere a celor 14.000 de paturi?
2. Câte paturi urmează să fie desființate în mod specific în județul Sibiu, defalcat pe unități sanitare (Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul de Pediatrie etc.)?
3. Cum va garanta Ministerul Sănătății că această măsură nu va duce la refuzul internării unor pacienți aflați în stare critică sau cu afecțiuni cronice grave, având în vedere că deja capacitatea este la limită?
4. În ce măsură această decizie este o precondiție a unor acorduri externe (ex. PNRR sau recomandări ale instituțiilor financiare internaționale) și de ce nu a existat o consultare prealabilă cu medicii și managerii din teritoriu înainte de stabilirea acestor cote?

          Sănătatea nu este o cheltuială care trebuie tăiată, ci o investiție în supraviețuirea națiunii. Sibiul are nevoie de spitale moderne și de paturi suficiente, nu de directive de austeritate care pun în pericol viața oamenilor.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – In atenția reducerii numărului de paturi din unitățile sanitare din județul Sibiu și impactul asupra accesului cetățenilor la servicii medicale appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Situația de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – încetarea raporturilor de muncă ale unor medici neurochirurgi, deficitul de personal în liniile de gardă și necesitatea unei anchete ministeriale

Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta interpelare cu privire la situația gravă semnalată la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, unitate sanitară aflată de mai multe luni în atenția opiniei publice printr-o succesiune de scandaluri referitoare la lipsa medicilor în gărzi, suspiciuni de neglijență medicală și disfuncționalități administrative grave. Potrivit informațiilor apărute în presa locală și națională, în cadrul acestei unități au fost înregistrate situații în care acoperirea gărzilor pe anumite secții, inclusiv la Neurochirurgie, a fost profund insuficientă, iar Ministerul Sănătății a dispus deja, la începutul acestui an, verificări prin Corpul de Control și reevaluarea scutirilor de gardă.

În acest context, a fost făcut public cazul doamnei dr. Mihaela Pop, medic specialist neurochirurg care, potrivit relatărilor din presă, a câștigat concursul pentru ocuparea postului la SCJU Constanța, și al domnului dr. Dragoș Bouroș, medic neurochirurg, ambii îndepărtați din spital după aproximativ 90 de zile de activitate, fără niciun motiv scris sau verbal prezentat anterior, în plină zi de gardă, între pacienți și urgențe. Dr. Mihaela Pop a realizat 5 gărzi pe lună, s-a clasat pe locul 3 la numărul de operații și a avut pacienți mulțumiți.

Această situație ridică semne de întrebare cu atât mai serioase cu cât, conform presei, cei doi medici participaseră la activitatea secției, efectuaseră intervenții chirurgicale și gărzi într-un spital deja afectat de deficit de personal, iar verificările citate în mass-media arată că gărzile la Neurochirurgie au fost acoperite doar parțial, respectiv 16 zile din 31 în luna decembrie și 20 din 31 în luna ianuarie. În spațiul public, această aparentă contradicție dintre nevoia acută de personal și îndepărtarea unor medici care ocupaseră posturi prin concurs şi şi-au făcut cu prisosinţă datoria a generat o puternică îngrijorare socială.

De asemenea, același spital a fost recent asociat în presă cu cazuri de o gravitate excepțională: cazul unui pacient cu anevrism cerebral pentru care familia a reclamat lipsa neurochirurgului de gardă și probleme privind transferul, cazul a doi copii operați care au ajuns în moarte cerebrală, precum și cazul unei paciente de 42 de ani decedate, în legătură cu care familia a reclamat lipsa îngrijirilor adecvate. Fără a antepronunța asupra existenței unor culpe individuale, aceste informații publice conturează imaginea unor posibile disfuncționalități sistemice în organizarea actului medical și în managementul resursei umane din cadrul SCJU Constanța.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. A efectuat Ministerul Sănătății, prin Corpul de Control sau prin alte structuri competente, verificări specifice privind încetarea raporturilor de muncă/colaborare în cazul dr. Mihaela Pop și al dr. Dragoș Bouroș de la SCJU Constanța? Dacă da, care sunt concluziile?
2. Dacă nu a fost declanșată o verificare distinctă pe acest caz, intenționați să dispuneți una, având în vedere interesul public evident și contextul deficitului de personal medical pe linia de gardă?
3. Consideră Ministerul Sănătății oportună verificarea modului în care au fost organizate concursul, perioada de probă, evaluarea profesională și decizia de încetare a raporturilor de muncă în acest caz, inclusiv din perspectiva respectării principiilor de transparență, legalitate și bună-credință?
4. Există intenția de a verifica dacă postul vacant a fost eliberat în scopul favorizării altor persoane (cum sugerează unele relatări din presă)?
5. Care sunt concluziile controlului dispus de Ministerul Sănătății la SCJU Constanța cu privire la situația gărzilor și a scutirilor de gardă? Au fost dispuse măsuri concrete, sancțiuni sau sesizări către alte instituții?
6. A identificat Ministerul Sănătății disfuncționalități administrative sau manageriale la nivelul SCJU Constanța care să fi afectat continuitatea actului medical, inclusiv pe secția de Neurochirurgie?
7. Au fost sesizate de către Ministerul Sănătății organele de cercetare penală, Colegiul Medicilor din România, Direcția de Sănătate Publică ori alte instituții competente în legătură cu aspectele constatate la SCJU Constanța? Dacă da, pentru ce fapte și în ce stadiu se află aceste demersuri?
8. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru asigurarea continuității liniilor de gardă la Neurochirurgie și în alte secții deficitare ale SCJU Constanța?
9. În opinia Ministerului Sănătății, este compatibilă cu interesul public și cu nevoia de siguranță a pacientului încetarea raporturilor de muncă ale unor medici care au ocupat posturi prin concurs, în lipsa unei comunicări explicite a motivelor profesionale, într-un spital aflat deja într-o criză de personal pe liniile de gardă?
10. Veți face public raportul integral sau măcar concluziile sintetice ale controalelor efectuate la SCJU Constanța, pentru a asigura transparența față de pacienți și față de personalul medical?
11. Care este strategia Ministerului pentru a stopa exodul medicilor din spitalele publice către mediul privat sau străinătate, provocat de astfel de decizii administrative care par a fi cel puţin arbitrare dacă nu şi interesate?

Vă rog să dispuneți toate măsurile necesare pentru clarificarea urgentă a acestei situații și pentru protejarea atât a interesului pacienților, cât și a unui climat profesional corect pentru medicii care activează în sistemul public de sănătate.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Situația de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – încetarea raporturilor de muncă ale unor medici neurochirurgi, deficitul de personal în liniile de gardă și necesitatea unei anchete ministeriale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Evidența și monitorizarea conducătorilor auto diagnosticați cu afecțiuni medicale incompatibile cu dreptul de a conduce

Stimate domnule Ministru,

Vă aduc în atenție necesitatea clarificării cadrului instituțional prin care sunt identificați, monitorizați și comunicați către autoritățile competente conducătorii auto diagnosticați cu afecțiuni medicale incompatibile cu dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Potrivit legislației rutiere, examinarea medicală și psihologică se realizează în scopul certificării stării de sănătate, a calităților fizice și a aptitudinilor necesare conducătorilor de autovehicule sau tramvaie. Afecțiunile medicale incompatibile cu dreptul de a conduce sunt stabilite de Ministerul Sănătății prin ordin de ministru. De asemenea, OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede obligații pentru medicul de familie atunci când constată că o persoană aflată în evidența sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecțiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătății. În asemenea situații, medicul de familie solicită examenul de specialitate necesar, iar în cazul în care persoana este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce, comunică imediat situația poliției rutiere. Permisul de conducere al persoanei declarate inapte se retrage de către poliția rutieră și poate fi redobândit numai după încetarea motivului care a stat la baza măsurii.

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.162/2010 reglementează normele minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, iar examinarea medicală este obligatorie la eliberarea inițială a permisului și la reînnoirea permisului de conducere. Ordinul prevede și modelul fișei medicale pentru solicitanții permisului și pentru conducătorii auto care solicită reînnoirea permisului.

Totodată, Ministerul Sănătății a publicat o listă a medicamentelor autorizate în România care pot conține substanțe cu efecte psihoactive și pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule, recomandând evitarea conducerii vehiculelor după administrarea acestor substanțe și respectarea indicațiilor medicului curant.

Cu toate acestea, din informațiile publice disponibile nu rezultă cu claritate dacă în România există un registru național, o evidență electronică ori un mecanism instituțional permanent prin care persoanele diagnosticate cu afecțiuni incompatibile cu dreptul de a conduce, inclusiv afecțiuni psihice severe, sunt monitorizate în raport cu deținerea permisului de conducere. De asemenea, nu este clar dacă există un flux standardizat, verificabil și auditat de comunicare între medicii de familie, medicii specialiști, unitățile sanitare, direcțiile de sănătate publică, Ministerul Sănătății și Poliția Rutieră.

Problema are importanță majoră pentru siguranța rutieră și pentru protecția vieții și integrității persoanelor aflate pe drumurile publice. În lipsa unei evidențe funcționale, există riscul ca persoane diagnosticate cu boli incompatibile cu dreptul de a conduce să dețină în continuare permis valabil, fără ca autoritatea rutieră să fie informată la timp sau fără ca măsurile administrative prevăzute de lege să poată fi aplicate efectiv.

Având în vedere interesul public privind siguranța rutieră, protecția datelor medicale și necesitatea unei eventuale intervenții legislative, vă rog să precizați:

1. Există la nivelul Ministerului Sănătății, al direcțiilor de sănătate publică, al medicilor de familie, al unităților sanitare sau al altor instituții din subordinea ori coordonarea Ministerului Sănătății un registru național, o evidență electronică sau o bază de date privind persoanele posesoare de permis de conducere diagnosticate cu afecțiuni medicale incompatibile cu dreptul de a conduce? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să indicați baza legală, instituția responsabilă, categoriile de afecțiuni monitorizate și modul de actualizare a datelor.
2. Care este procedura concretă prin care medicii de familie, medicii specialiști sau unitățile sanitare comunică Poliției Rutiere cazurile în care o persoană posesoare de permis de conducere este declarată inaptă medical sau psihologic pentru conducerea autovehiculelor? Vă rog să precizați dacă procedura este electronică sau pe suport hârtie, termenul de comunicare, instituția destinatară și modalitatea prin care se confirmă primirea informării.
3. Câte comunicări privind persoane declarate inapte medical sau psihologic pentru conducerea autovehiculelor au fost transmise către Poliția Rutieră în anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, defalcat, dacă datele există, pe județe, categorii de afecțiuni, sursa comunicării și tipul măsurii administrative dispuse ulterior?
4. Ministerul Sănătății apreciază că legislația actuală permite o monitorizare reală și eficientă a conducătorilor auto diagnosticați cu afecțiuni incompatibile cu dreptul de a conduce sau consideră necesară instituirea unui registru național și a unui flux electronic obligatoriu de comunicare cu Poliția Rutieră? Vă rog să precizați dacă ministerul are în lucru modificări legislative ori administrative în această materie și care sunt obstacolele juridice, tehnice sau de protecție a datelor care trebuie avute în vedere.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Evidența și monitorizarea conducătorilor auto diagnosticați cu afecțiuni medicale incompatibile cu dreptul de a conduce appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

Obiectul întrebării: Strategia națională de combatere a bolilor cardiovasculare și extinderea programelor de prevenție primară

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Datele recente publicate de specialiști și semnalate în presa de specialitate indică o realitate sumbră pentru sistemul de sănătate din România: peste 50% din decesele înregistrate anual în țara noastră sunt cauzate de boli cardiovasculare. Practic, jumătate din problemele medicale majore ale românilor „duc la inimă”, iar incidența acestor afecțiuni este cu mult peste media Uniunii Europene.

          În contextul în care hipertensiunea arterială, dislipidemia și diabetul zaharat netratat devin „epidemiile tăcute” ale societății noastre, observăm o presiune uriașă pe unitățile de primiri urgențe și pe secțiile de cardiologie. Dincolo de cifre, vorbim despre vieți pierdute prematur și despre familii rămase fără sprijin, fenomene care ar putea fi prevenite printr-o comunicare publică mai eficientă și o infrastructură de screening accesibilă.

          Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce stadiu se află implementarea Planului Național de Combatere a Bolilor Cardiovasculare și care sunt indicatorii de performanță monitorizați pentru anul 2026 în vederea reducerii mortalității premature?
2. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Sănătății pentru a facilita accesul populației din mediul rural și din zonele defavorizate la controale cardiologice periodice și analize de sânge decontate (profil lipidic, glicemie)?
3. Există o strategie de colaborare cu Ministerul Educației pentru introducerea unor module de „Educație pentru Sănătate” care să vizeze nutriția corectă și combaterea sedentarismului prin sport încă de pe băncile școlii, ca metodă de prevenție pe termen lung?
4. Care este bugetul alocat în acest an pentru dotarea spitalelor județene cu echipamente de diagnosticare rapidă (ecografe doppler, computere tomograf de ultimă generație pentru coronarografii CT)?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Strategia națională de combatere a bolilor cardiovasculare și extinderea programelor de prevenție primară appeared first on AUR.

Stimați domni Miniștri

În contextul informațiilor publice referitoare la pierderea în primă instanță a litigiului dintre statul român și compania Pfizer, precum și obligația de plată a unei sume de aproximativ 600 milioane euro pentru aproximativ 29 milioane de doze de vaccin contractate în anul 2023, vă solicit următoarele clarificări, având în vedere impactul major asupra bugetului public și interesul legitim al cetățenilor privind modul de utilizare a fondurilor publice:
Solicit ca statul român să ceară companiei Pfizer dovada următoarelor aspecte:

1. Deținerea legală a patentului și autorizației de punere pe piață. Solicit clarificarea și documentarea de către compania Pfizer a deținerii legale a drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv patentele relevante) și a autorizației de punere pe piață pentru vaccinurile livrate, precum și confirmarea că aceste drepturi și autorizații au fost valabile pe întreaga durată a derulării contractului și sunt conforme cu reglementările emise de European Medicines Agency și legislația aplicabilă la
   nivelul Uniunii Europene.
2. Conformitatea vaccinurilor cu autorizația UE. Solicit clarificarea faptului că vaccinurile livrate de compania Pfizer corespund în totalitate condițiilor, specificațiilor tehnice, indicațiilor terapeutice, loturilor aprobate și actualizărilor de autorizare emise de European Medicines Agency, inclusiv respectarea strictă a autorizației de punere pe piață condiționată (CMA), a modificărilor ulterioare ale acesteia și a tuturor cerințelor privind producția, distribuția, lanțul de frig și trasabilitatea, precum și dacă există neconformități raportate între caracteristicile produselor livrate și cele autorizate oficial la nivelul Uniunii Europene.
3. Valabilitatea produselor în anul 2026. Solicit prezentarea situației actualizate privind
   valabilitatea dozelor de vaccin livrate de compania Pfizer, inclusiv perioadele de expirare stabilite la
   momentul livrării în anul 2023 și eventualele modificări ulterioare ale termenului de valabilitate
   aprobate de European Medicines Agency, precum și clarificarea în ce măsură aceste produse mai sunt utilizabile în anul 2026, respectiv identificarea exactă a numărului de doze utilizate, expirate sau
   aflate în stoc și evaluarea impactului financiar rezultat din eventualele pierderi generate de expirare
   sau neutilizare.
4. Siguranța și eficiența produselor. Solicit clarificări privind modul în care este evaluată și
   monitorizată în continuare siguranța și eficiența vaccinurilor furnizate de compania Pfizer, inclusiv
   prezentarea datelor actualizate rezultate din sistemele de farmacovigilență la nivelul European
   Medicines Agency și al autorităților naționale, raportările privind reacțiile adverse suspectate,
   concluziile științifice privind raportul beneficiu–risc în contextul utilizării pe scară largă, precum și
   eventualele măsuri de actualizare a recomandărilor de utilizare sau restricționare a administrării în
   funcție de evoluția acestor date.
5. Publicarea integrală a contractului. Solicit publicarea integrală a contractului încheiat cu
   compania Pfizer, inclusiv anexele, clauzele financiare și comerciale, condițiile de livrare și
   penalitățile contractuale, cu respectarea eventualelor clauze de confidențialitate, precum și
   fundamentarea juridică a menținerii sau ridicării caracterului confidențial, în contextul principiului
   transparenței utilizării fondurilor publice și al interesului public major generat de achizițiile realizate
   în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Care este temeiul juridic exact al obligațiilor
   financiare asumate de statul român în cadrul acestor contracte, inclusiv cu indicarea actelor normative naționale și europene aplicabile, a documentelor oficiale prin care acestea au fost aprobate și a clauzelor contractuale care justifică obligația de plată în condițiile actuale?
   În cazul neîndeplinirii acestor condiții, solicit precizări dacă statul român va cere:

• restituirea sumelor;
• daune pentru vicii ascunse;
• despăgubiri pentru persoanele afectate.
  Solicit de asemenea:
• strategia juridică actuală;
• identificarea responsabililor;
• măsuri pentru recuperarea prejudiciilor.
  Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Sorin Muncaciu – Interpelare – Clarificări privind obligațiile financiare ale statului român față de compania Pfizer în urma contractelor de achiziție de vaccinuri anti-COVID-19 appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Situația gravă de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” semnalată de presă în ceea ce privește cheltuielile nejustificate și deturnarea priorităților medicale.

Domnule ministru,

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, fondat în 1929 de Iuliu Moldovan, reprezintă unul dintre cele mai importante centre oncologice din România și din Europa, cu un rol esențial în tratamentul, cercetarea și prevenția cancerului. De asemenea, este singura instituție din România recunoscută drept Centru European de Cancer de către Organizația Europeană a Institutelor de Cancer.

Cu toate acestea, informațiile apărute recent în presă indică o situație alarmantă: în timp ce pacienții oncologici se confruntă cu lipsuri, întârzieri și condiții dificile, conducerea instituției ar direcționa resurse semnificative către cheltuieli de promovare, publicitate și alte activități care nu au legătură directă cu actul medical.

Având în vedere gravitatea acestor informații și impactul direct asupra pacienților oncologici care impun măsuri urgente pentru restabilirea normalității în cadrul acestei instituții de importanță strategică pentru sistemul sanitar românesc, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Care este valoarea totală a sumelor alocate de către Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, defalcat pe fiecare din ultimii 3 ani, pentru servicii de publicitate, promovare, comunicare și alte activități similare.
2. Care au fost criteriile și justificările acestor cheltuieli, în condițiile în care nevoile pacienților oncologici sunt acute și permanente.
3. Dacă Ministerul Sănătății consideră oportună direcționarea fondurilor publice către imagine instituțională, în detrimentul investițiilor în tratamente, echipamente și condiții pentru pacienți.
4. Dacă Ministerul Sănătății sau alte organisme de control s-au autosesizat și au dispus sa nu verificări privind modul de utilizare a fondurilor la nivelul institutului. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, care sunt concluziile. În eventualitatea unui răspuns negativ, vă rog să considerați prezenta întrebare parlamentară ca având, între altele, rol de sesizare oficială.
5. Ce măsuri concrete veți lua pentru a asigura prioritizarea actului medical și a nevoilor pacienților în cadrul Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”.
6. Dacă Ministerul Sănătății are sau nu în vedere sancționarea eventualelor abateri și reorganizarea managementului instituției, în cazul confirmării acestor disfuncționalități.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația gravă de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” semnalată de presă în ceea ce privește cheltuielile nejustificate și deturnarea priorităților medicale appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Petre George Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 Olt

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Condițiile în care Romania a achiziționat doze de vaccin împotriva virusului

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere interesul public major privind modul de gestionare a fondurilor publice și necesitatea asigurării transparenței în procesul de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19, vă adresez prezenta întrebare.

Vă rog să dispuneți punerea la dispoziție a contractului (sau contractelor) încheiat(e) între statul român, prin instituțiile competente, și compania Pfizer, având ca obiect furnizarea de doze de vaccin anti-COVID-19, inclusiv toate anexele, actele adiționale și clauzele aferente.

În mod specific, solicit următoarele informații:

1. Valoarea totală a contractului/contractelor și modalitatea de plată;
2. Numărul total de doze contractate și calendarul livrărilor;
3. Clauzele privind răspunderea contractuală și eventualele penalități;
4. Condițiile privind confidențialitatea și eventualele limitări în publicarea contractului;
5. Orice alte obligații asumate de statul român în cadrul acestui acord.

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Condițiile în care Romania a achiziționat doze de vaccin împotriva virusului appeared first on AUR.

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

Domnului Alexandru-Florin ROGOBETE, Ministrul Sănătății

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Posibile soluții alternative privind gestionarea celor peste 600 de milioane de euro pe care România le datorează Pfizer, după pierderea procesului din Belgia.  

Stimate domnule prim-ministru,  

Stimați domni miniștri,

România a pierdut procesul cu Pfizer, din Belgia, situație în care trebuie să achite cca 666 de milioane de euro pentru vaccinuri care se dovedesc a fi cât se poate de inutile. Mai mult decât atât, la această sumă colosală, care îngreunează și mai mult situația economică a României și așa nefastă, la cele peste 600 de milioane de euro se mai adaugă și cca 150 de mii de euro pe zi de întârziere, cu titlu de penalități, plus dobânzi egale cu dobânda BCE, la care se adaugă 5 puncte procentuale, pe an. Nu în  ultimul rând, mai trebuie avute în vedere și depozitarea și distrugerea ecologică a acestor vaccinuri, costuri care s-ar putea situa în jurul a cca 100 de milioane de euro.

Având în vedere cele de mai sus, vă întreb dacă, înainte de a ne grăbi în obediența și înfricoșarea noastră specifică să achităm suma uriașă, ați luat în calcul:

1. Posibilitatea de a vă clarifica, cerând garanții suplimentare, în scris, că:
   1. Pfizer este proprietar al patentului și al autorizației de punere pe piață?
   1. Că vaccinurile sunt conforme cu prospectul autorizat de UE?
   1. Că vaccinurile sunt în termen de valabilitate?
   1. Că vaccinurile sunt sigure și eficiente?
2. Ca măcar în al 12-lea ceas să solicitați contractul de achiziție și să-l faceți public, pentru a ști și românii la ce povară financiară se înhamă?
3. Aflarea motivului pentru care lotul României nu a fost refuzat în totalitate sau măcar adaptat la nevoile reale de vaccinare? Reamintesc în acest sens că însăși Ursula von der Leyen, afirma răspicat că reprezentanții statului român ar fi putut face acest lucru fără probleme.
4. Ca România să dea în judecată Comisia Europeană, având în vedere că ea a negociat achiziționarea acestor doze, pentru a o pune la plata celor peste 600 de milioane de euro, precum și la plata vaccinurilor care zac inutil în depozite, așteptând distrugerea ecologică?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Posibile soluții alternative privind gestionarea celor peste 600 de milioane de euro pe care România le datorează Pfizer, după pierderea procesului din Belgia appeared first on AUR.

                DOMNULUI ALEXANDRU NAZARE, MINISTRUL FINANȚELOR

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CONTRACTE VACCIN ANTI COVID-19.

Stimați Domni Miniștrii,

Imediat ce companiile farmaceutice au anunțat producerea unor vaccinuri anti-COVID-19 în anul 2020, România a achiziționat mai multe tipuri de astfel de vaccinuri.

Eficiența lor s-a dovedit aproape inexistentă, iar urmările acestor vaccinuri asupra celor cărora le-au fost administrate nu au fost înregistrate și urmărite de sistemul de sănătate din România.

De curând, țara noastră a pierdut procesul cu compania Pfizer, urmând să plătim 660 de milioane de euro pentru dozele necomandate, dar și penalitățile aferente acestora.

Întreaga procedură de contractare a acestor vaccinuri, urmările lor asupra cetățenilor, lipsa de interes a sistemului medical asupra acestor urmări, dar și costurile materiale uriașe pe care românii trebuie să le plătească sunt subiecte de maxim interes public.

Ca urmare a celor prezentate și în spiritul legii 544/2001 actualizată în 2006, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Vă rog să îmi puneți la dispoziție contractele încheiate de România cu firmele producătoare de vaccinuri anti-COVID-19.
2. Care este numărul exact de vaccinuri contractate cu fiecare firmă producătoare?
3. Care este numărul exact de vaccinuri livrate de fiecare firmă producătoare?
4. Care este numărul exact de vaccinuri vândute/donate altor țări și care este valoarea acestora?
5. Care este numărul exact de vaccinuri expirate de la fiecare producător și care este valoarea acestora?
6. Care sunt costurile totale ale conservării vaccinurilor anti-COVID-19 în condițiile recomandate de producători?
7. Care este numărul de vaccinuri contractate, dar necomandate, de la fiecare firmă farmaceutică?
8. Care sunt înțelegerile realizate cu firmele producătoare pentru livrarea, în locul vaccinurilor anti-COVID-19 necomandate, a unor alte produse farmaceutice necesare în România?
9. Care este strategia dumneavoastră pentru ca România să nu fie obligată să plătească companiei Pfizer vaccinurile necomandate?
10. Care este procedura prin care a fost desemnată firma de avocatură care a reprezentat România în procesul cu Pfizer și care este suma plătită de statul român acesteia?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CONTRACTE VACCIN ANTI COVID-19 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Măsurile luate împotriva medicamentelor falsificate și a circuitelor ilicite

Stimate domnule Ministru,

La sfârșitul lunii martie au apărut informații despre un dosar de fraudă cu medicamente de peste 2 milioane de euro, iar în paralel a fost lansată și campania națională „Medicamentele falsificate pot ucide!”, pe fondul creșterii distribuției de produse contrafăcute, mai ales prin platforme online.

Vă rog să precizați ce controale suplimentare au fost dispuse în 2026 pentru depistarea circuitelor ilicite de medicamente, câte cazuri au fost identificate până în prezent și ce măsuri are în vedere ministerul pentru a proteja pacienții de produsele vândute în afara circuitului farmaceutic autorizat.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsurile luate împotriva medicamentelor falsificate și a circuitelor ilicite appeared first on AUR.