De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile vizate de Ministerul Mediului pentru protejarea cetățenilor față de incursiunile urșilor în zonele rezidențiale

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

În județul Buzău, pe care îl reprezint, numărul cazurilor în care urșii ajung în zonele rezidențiale a crescut alarmant în ultimele luni.

Cetățeni din tot mai multe localități aflate în zona de deal și de munte reclamă pericolul tot mai mare pe care incursiunile urșilor aflați în căutare de hrană îl reprezintă pentru aceștia. Atât integritatea fizică a oamenilor este amenințată, cât și a animalelor deținute de aceștia în gospodării.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

1. Care sunt măsurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le are în vedere pentru protejarea vieții și a proprietăților locuitorilor din zonele afectate de incursiunile urșilor?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Măsurile vizate de Ministerul Mediului pentru protejarea cetățenilor față de incursiunile urșilor în zonele rezidențiale appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.                 

Obiectul Interpelării – Situația catastrofală a batalurilor petroliere istorice. Capcanele mortale pentru biodiversitate și riscul de infringement.

Stimată Doamnă ministru, Diana BUZOIANU

          Vă adresez această interpelare cu scopul de a aduce în atenția Ministerului Mediului o problemă ecologică gravă, de natură cronică, care a depășit recent granițele naționale și a ajuns pe agenda instituțiilor europene. Este vorba despre situația batalurilor cu reziduuri petroliere istorice din România, în special a sitului din zona Triaj de la marginea municipiului Ploiești.

Conform datelor tehnice și semnalărilor publice recente, inclusiv a unei petiții oficiale înaintate instituțiilor comunitare, aceste acumulări de reziduuri industriale au devenit adevărate capcane mortale pentru biodiversitate. Titlul documentului transmis la nivel european, „Mass mortality of birds, including high-performance racing pigeons, in areas where oil residue ponds are located in Romania”, sintetizează un dezastru ecologic care se desfășoară zilnic sub ochii autorităților.

Din cauza peliculelor petroliere irizate, suprafața acestor bataluri creează o iluzie optică pe care păsările sălbatice și porumbeii voiajori o confundă cu un luciu de apă curată. Odată ce aterizează în aceste zone, penajul le este impregnat cu substanțe vâscoase și toxice, pierzându-și capacitatea de zbor și hrană, ceea ce duce la un sfârșit în suferință. Multe dintre aceste amplasamente (cum este cel din Prahova, fostă capitală a petrolului românesc) au rămas neecologizate de peste trei decenii. Pe lângă distrugerea faunei, în perioadele cu temperaturi ridicate, emisiile de hidrocarburi generează un disconfort olfactiv sever și riscuri respiratorii directe pentru locuitorii din zonele urbane adiacente.

Deși Garda de Mediu Prahova a aplicat periodic sancțiuni maxime permise de lege (amenzi de până la 100.000 de lei per control) operatorilor responsabili pentru întârzierile în tratarea solurilor contaminate și a gudroanelor acide, simpla penalizare financiară nu a oprit fenomenul și nu a securizat perimetrele.

Având în vedere că România riscă extinderea procedurilor de infringement din cauza nerespectării obligațiilor de mediu și a directivelor privind conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor, vă solicit, doamnă Ministru, răspunsuri clare și punctuale la următoarele întrebări:

1.Care este stadiul inventarierii la nivel național a tuturor batalurilor petroliere istorice și a siturilor contaminate similare care prezintă luciu de hidrocarburi deschis, fiind identificate drept pericole iminente pentru avifaună?

2.Are în vedere Ministerul Mediului, prin intermediul Gărzii Naționale de Mediu, emiterea unei dispoziții obligatorii la nivel național prin care să oblige toți deținătorii sau administratorii acestor situri să monteze de urgență plase de protecție sau alte sisteme temporare de descurajare a păsărilor, până la finalizarea ecologizării definitive?

3.Care este poziția oficială și planul de măsuri al Ministerului Mediului față de petiția înregistrată la nivel european privind mortalitatea în masă a păsărilor în aceste bataluri, pentru a preveni declanșarea unei noi acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României?

4.În cazul siturilor istorice unde operatorii economici sunt în insolvență, faliment sau sunt necunoscuți, există posibilitatea ca Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) să finanțeze direct și de urgență aceste lucrări minimale de securizare (plase de protecție și îngrădire), având în vedere impactul transfrontalier asupra biodiversității?

5.În ce măsură colaborează Ministerul Mediului sau agențiile județene de profil cu organizațiile ornitologice și federațiile columbofile pentru a evalua dimensiunea reală a acestui fenomen? Există un protocol de alertare rapidă în cazul în care se constată episoade de mortalitate în rândul păsărilor în aceste perimetre, pentru ca echipele de control să intervină imediat, nu doar post-factum?

6.Având în vedere că textul semnalează un disconfort olfactiv sever și emisii puternice de hidrocarburi resimțite de locuitorii din sudul municipiului Ploiești în perioadele calde, ce măsuri de monitorizare a calității aerului au fost dispuse în perimetrul imediat al acestui batal? Care sunt rezultatele ultimelor măsurători privind emisiile de compuși organici volatili (COV) și ce riscuri directe de sănătate publică au fost identificate pentru comunitatea locală?

The post Geamănu Ștefan- Interpelare – Situația catastrofală a batalurilor petroliere istorice. Capcanele mortale pentru biodiversitate și riscul de infringement appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului

Stimată doamnă Ministru,

Acumularea Vârfu Câmpului a fost proiectată pentru asigurarea unui debit de 500 l/s pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a zonei Dorohoi–Botoșani, pentru alimentarea localităților de pe cursul Jijiei între Dorohoi și Sitna, pentru debit de diluție pe Jijia în perioade secetoase și pentru irigații pe terenurile limitrofe râului Jijia. Studiul de evaluare adecvată arată că județul Botoșani nu dispune de cantități suficiente de apă subterană de calitate corespunzătoare, iar acumularea Vârfu Câmpului este inclusă în Master Planul de extindere și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale județului Botoșani.

Investiția este executată în proporție de 70%. Evacuatorul de ape mari este realizat 100%, barajul frontal mal stâng 91%, barajul mal drept 60%. Derivația Siret–Jijia, echipamentul hidromecanic al evacuatorului, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, precum și devierea LEA 110 kV sunt la 0%.

Soluția de mediu rămâne punctul critic. Proiectul ocupă 630,92 ha, dintre care 126,68 ha păduri. Din suprafața totală, 144,5768 ha se suprapun cu situri Natura 2000, iar pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca studiul consemnează 86,5666 ha teren forestier suprapus și pierderea permanentă a 8,11% din habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Documentația tratează proiectul prin prisma motivelor imperative de interes public major și a măsurilor compensatorii.

Vă rog să precizați următoarele:

1. Care este stadiul procedurii de acord de mediu pentru acumularea Vârfu Câmpului, cu indicarea etapelor finalizate, avizelor obținute, observațiilor formulate de ANMAP, soluției propuse pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca și ROSPA0116 Dorohoi – Șaua Bucecei și termenului estimat pentru emiterea acordului de mediu.
2. Care sunt măsurile compensatorii asumate pentru continuarea proiectului, cu indicarea suprafețelor vizate, terenurilor disponibile, instituțiilor responsabile, costurilor estimate, calendarului de implementare și modului în care ministerul va verifica aplicarea lor înainte de producerea efectelor asupra siturilor Natura 2000.
3. Care este calendarul actualizat pentru finalizarea acumulării Vârfu Câmpului, cu termene pentru actualizarea documentației tehnico-economice, aprobarea indicatorilor, asigurarea finanțării, reluarea lucrărilor și punerea în funcțiune, indicând separat lucrările rămase la derivația Siret–Jijia, barajul mal drept, echipamentul hidromecanic, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, devierea LEA 110 kV, exproprieri, transferuri de terenuri și scoateri din fondul forestier.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Potrivit informațiilor publice apărute în presa internațională și confirmate de autoritățile ucrainene, un incendiu forestier de proporții afectează peste 1.100 de hectare din zona de excludere a fostei centrale nucleare de la Cernobîl, situată la aproximativ 600–700 km de granița României. Zona afectată rămâne una dintre cele mai contaminate radioactiv regiuni din Europa după accidentul nuclear din anul 1986, iar incendiile de vegetație produse în astfel de perimetre pot contribui la remobilizarea în atmosferă a particulelor radioactive depozitate în sol, vegetație și materie organică.

Din cauza condițiilor meteorologice variabile și al posibilității transportului transfrontalier al maselor de aer, consider necesară prezentarea clară a măsurilor adoptate de autoritățile române pentru monitorizarea situației și protejarea populației.   În acest context, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt instituțiile implicate în monitorizarea evoluției incendiului și a eventualelor efecte radiologice asupra teritoriului României?
2. Ce date oficiale există, până în prezent, privind nivelurile de radioactivitate atmosferică monitorizate pe teritoriul României și dacă au fost constatate variații față de valorile normale?
3. Dacă Administrația Națională de Meteorologie și instituțiile competente au realizat modele de dispersie atmosferică privind deplasarea fumului și a maselor de aer provenite din zona afectată?
4. Care este capacitatea actuală a României privind monitorizarea în timp real a radioactivității mediului și câte stații funcționale operează la nivel național?
5. Ce protocoale există între Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și celelalte instituții competente pentru gestionarea unui posibil incident radiologic transfrontalier?
6. Dacă populația ar urma să fie informată printr-un mecanism oficial de alertare în cazul modificării parametrilor de radioactivitate și care sunt măsurile pregătite pentru protecția populației?
7. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile competente, pentru actualizarea și consolidarea capacității de monitorizare și răspuns în cazul unor incidente radiologice sau nucleare cu impact transfrontalier?

          Având în vedere interesul public major al acestui subiect și necesitatea unei informări transparente a populației, solicit ca răspunsul să fie însoțit, în măsura în care este posibil, de date tehnice relevante, grafice privind evoluția parametrilor monitorizați, hărți de dispersie atmosferică, precum și orice informări, evaluări sau documente oficiale elaborate de instituțiile competente în legătură cu acest incident.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripția electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală

          STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          În spațiul public a fost prezentat cazul unei stații de încărcare pentru vehicule electrice, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, amplasată în Comuna Săcălaz, județul Timiș, într-o zonă izolată, practic în mijlocul câmpului, fără o utilitate publică evidentă și fără o justificare clară din perspectiva accesului, traficului sau nevoii reale a cetățenilor.

          Din informațiile apărute în spațiul public și la nivelul județului Dâmbovița există investiții privind realizarea unor stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în câmp, zone în care utilitatea publică reală, accesibilitatea și justificarea economică ridică semne serioase de întrebare.   

          Această situație impune clarificări cu privire la modul în care au fost stabilite amplasamentele, la fundamentarea oportunității acestor investiții și la controlul exercitat de instituțiile competente asupra utilizării fondurilor publice sau europene.

          Nu se pune în discuție necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru mobilitate electrică, ci modul concret în care anumite investiții au fost propuse, aprobate și implementate. O stație de încărcare amplasată într-o zonă fără trafic relevant, fără accesibilitate firească și fără o cerere reală identificabilă riscă să transforme o finanțare cu scop modernizator într-un exemplu de risipă administrativă.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit să comunicați:

1.    Care au fost criteriile tehnice, administrative și economice care au stat la baza aprobării amplasamentelor pentru stațiile de încărcare destinate vehiculelor electrice realizate în județul Dâmbovița din fonduri publice sau europene?
2.    Va dispune Guvernul, prin instituțiile competente, o verificare punctuală a acestor investiții din județul Dâmbovița, sub aspectul oportunității, funcționalității, amplasării și utilizării eficiente a fondurilor publice/europene?

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală appeared first on AUR.

De către:  Senator Daniela ȘTEFĂNESCU

Obiectul interpelării: Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Stimată Doamnă Ministru,

Revenim prin prezenta la interpelarea adresată în ședința Senatului din 18 februarie 2026, referitoare la angajările realizate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de la preluarea mandatului în actualul Guvern.

Înțelegem pe deplin complexitatea activității ministerului și volumul ridicat de responsabilități, însă termenul legal pentru transmiterea răspunsului a fost depășit, iar până în prezent nu am primit informațiile solicitate.

Într-un context în care opinia publică este direct interesată de modul în care sunt gestionate resursele bugetare și de coerența măsurilor de reformă administrativă asumate la nivel guvernamental, consider că furnizarea acestor informații nu este doar o obligație legală, ci și un gest necesar de responsabilitate instituțională.

Vă rugăm, așadar, să dispuneți cu celeritate transmiterea răspunsului complet la interpelarea menționată, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Ne exprimăm încrederea că veți trata această solicitare cu seriozitatea cuvenită și că veți contribui la consolidarea unui climat de transparență și respect reciproc între instituțiile statului.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Verificarea eficienței reale a măsurilor privind populația de mistreți în controlul pestei porcine africane

          Stimată Doamnă Ministru,

          Documentele oficiale indică populația de mistreți ca vector major în răspândirea pestei porcine africane, componentă aflată în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, fără a prezenta rezultate măsurabile care să demonstreze că intervențiile asupra acestui factor contribuie la reducerea incidenței bolii.

          În aceste condiții, eficiența reală a măsurilor aplicate nu este demonstrată, iar contribuția acestei componente la controlul bolii nu poate fi evaluată în mod obiectiv.

În acest context, vă rog, să:

1. Indicați efectivul estimat anual al populației de mistreți pentru ultimii 3 ani și evoluția acestuia.
2. Precizați dacă există o corelare oficială între evoluția populației de mistreți și numărul focarelor de pestă porcină africană;
3. în caz afirmativ, prezentați indicatorii și rezultatele;
4. în caz negativ, precizați motivele pentru care această corelare nu este realizată.
5. Prezentați țintele numerice anuale stabilite pentru controlul populației și gradul de realizare (%).
6. Indicați dacă măsurile aplicate asupra populației de mistreți au produs o reducere verificabilă a răspândirii bolii;
7. în caz afirmativ, prezentați datele;
8. în caz negativ, precizați măsurile corective adoptate.

• Precizați mecanismul operațional de coordonare cu ANSVSA și rezultatele concrete măsurabile generate de această coordonare.
• Prezentați analiza oficială a disfuncționalităților în aplicarea măsurilor și termenele exacte pentru remedierea acestora.
• Indicați dacă modelul actual de intervenție este considerat eficient;
• în caz afirmativ, prezentați indicatorii care demonstrează eficiența;
• în caz negativ, precizați măsurile și termenul exact de modificare a acestuia.
• Specificați funcția responsabilă pentru atingerea rezultatelor și consecințele administrative în cazul neatingerii acestora.
• Indicați distribuția focarelor de pestă porcină africană pe județe pentru ultimii 3 ani și corelați aceste date cu evoluția populației de mistreți în aceleași zone.
• Prezentați dacă există diferențe între județe în ceea ce privește:
• evoluția focarelor
• eficiența măsurilor aplicate

și precizați măsurile concrete adoptate în zonele în care incidența rămâne ridicată.

Doamnă Ministru,

În absența unor rezultate măsurabile și a unei corelări teritoriale între măsuri și evoluția focarelor, controlul populației de mistreți riscă să rămână o componentă formală, fără impact real asupra limitării răspândirii pestei porcine africane.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Verificarea eficienței reale a măsurilor privind populația de mistreți în controlul pestei porcine africane appeared first on AUR.

De către doamna senator:  Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind protecția sănătății populației și obligațiile de mediu în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu

          Stimată Doamnă Ministru,

În spațiul public au fost prezentate informații referitoare la un proiect de exploatare și procesare a magneziului în zona Valea Dobra, județul Sibiu, proiect de mare amploare, cu desfășurare pe termen lung și cu efecte directe asupra mediului și asupra comunităților din proximitate.

          În cazul unor asemenea exploatări, discuția nu se poate limita la oportunitatea economică a investiției, ci trebuie să privească în mod prioritar condițiile în care sunt evaluate, prevenite și controlate efectele asupra sănătății populației, asupra surselor de apă, asupra calității aerului, precum și obligațiile care revin titularului atât pe durata exploatării, cât și după închiderea acesteia.

          Tocmai de aceea, este necesar să fie lămurite nu doar aspectele legate de autorizarea inițială, ci și elementele tehnice care au stat la baza acesteia: studiile și măsurătorile efectuate anterior, modelele de evaluare a poluării, condițiile de monitorizare, măsurile de intervenție în caz de depășire a limitelor admise, precum și modul în care zona urmează să fie ecologizată, stabilizată și monitorizată după finalizarea exploatării.

          Prin urmare, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări: 

1. Ce studii, analize, măsurători și modele tehnice au stat la baza procedurii de autorizare a acestui proiect, în special în ceea ce privește calitatea aerului, a apei, a solului și impactul asupra populației din zonele locuite aflate în proximitate?

2. Ce rezultate indică evaluările realizate cu privire la dispersia particulelor în suspensie, inclusiv PM10 și PM2.5, și care sunt valorile estimate pentru localitățile sau zonele locuite aflate în apropierea perimetrului de exploatare și procesare?

3. Ce concluzii rezultă din studiile privind protejarea resurselor de apă, respectiv a pânzei freatice și a cursurilor de apă din zonă, și prin ce măsuri este prevenită poluarea sau contaminarea acestora?

4. Ce proceduri de informare și consultare publică au fost derulate până în prezent în legătură cu acest proiect, ce observații au fost formulate de cei afectați și în ce mod au fost acestea analizate și integrate în procesul de evaluare?

5. Ce obligații de monitorizare revin titularului pe durata exploatării, ce autorități verifică respectarea acestora și cum este asigurat controlul efectiv al datelor privind poluarea aerului, apei și solului?

6. Ce măsuri și obligații sunt prevăzute pentru situația în care, pe parcursul exploatării, se constată depășiri ale limitelor admise sau apar efecte negative asupra mediului ori asupra populației din zonă?

7. Ce prevede documentația aferentă proiectului cu privire la închiderea exploatării, refacerea mediului, stabilizarea terenului, monitorizarea postînchidere și destinația ulterioară a amplasamentului după încetarea activităților?

8. Ce garanții financiare au fost instituite în sarcina titularului pentru lucrările de închidere, ecologizare, refacere a mediului și monitorizare postînchidere și care este mecanismul prin care acestea pot fi executate în cazul neîndeplinirii obligațiilor asumate?

          Având în vedere amploarea unui asemenea proiect și efectele pe care le poate produce pe termen lung, consider că opinia publică și comunitățile direct vizate au dreptul la răspunsuri clare, întemeiate pe documente tehnice, date măsurabile și obligații precis asumate de toate instituțiile implicate.

          Vă rog ca răspunsul să fie însoțit de documentele relevante care au stat la baza procedurii de autorizare și evaluare a acestui proiect, inclusiv studiile, modelele, analizele, documentațiile privind consultarea publică, planul de refacere a mediului și documentele privind constituirea garanțiilor financiare.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind protecția sănătății populației și obligațiile de mediu în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: ”Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al deșeurilor în județul Neamț”

                        Stimată doamnă Ministru,         

În temeiul atribuțiilor constituționale de control parlamentar asupra activității Guvernului, formulez prezenta interpelare privind situația îngrijorătoare generată de nerespectarea condițiilor de depozitare a deșeurilor pe raza județului Neamț, în special în ceea ce privește activitatea desfășurată la depozitul de deșeuri din comuna Girov ( https://atacul.ro/2019/10/18/amenda-de-peste-un-milion-de-euro-incasata-de-cj-neamt-de-la-uniunea-europeana).

În spațiul public au fost semnalate în mod repetat probleme legate de gestionarea și depozitarea deșeurilor în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Neamț, sistem implementat prin intermediul Consiliul Județean Neamțși operat în zona Girov. Există suspiciuni și nemulțumiri legitime din partea cetățenilor privind posibila nerespectare a condițiilor prevăzute în autorizațiile de mediu, impactul asupra factorilor de mediu, disconfortul olfactiv persistent, precum și riscurile potențiale pentru sănătatea populației.

Comunitatea locală din Girov resimte direct consecințele funcționării depozitului, iar lipsa unor informații clare, transparente și verificabile din partea autorităților competente alimentează neîncrederea și tensiunile sociale. În acest context, este esențial ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să ofere clarificări privind controalele efectuate, măsurile dispuse și eventualele sancțiuni aplicate pentru nerespectarea condițiilor legale de depozitare.

Totodată, având în vedere intenția implementării proiectului „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț”de către Consiliul Județean Neamț, se impune o fundamentare solidă și transparentă a modului în care acest nou demers investițional va genera beneficii concrete pentru comunitatea giroveană.  În lipsa remedierii deficiențelor actuale, orice extindere sau dezvoltare a infrastructurii existente riscă să amplifice problemele deja semnalate.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete și cu termene clare a dispus Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a verifica și sancționa eventualele încălcări ale autorizației de mediu la depozitul de deșeuri din Girov și cine răspunde instituțional pentru situația actuală?

2. Poate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor garanta public că noul proiect „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț” nu va conduce la creșterea cantității de deșeuri depozitate la Girov și nu va amplifica disconfortul olfactiv și riscurile pentru sănătatea populației? Dacă da, în baza căror studii și evaluări independente?

3. Ce beneficii directe, cuantificabile și asumate prin indicatori clari (investiții în infrastructura locală, fonduri pentru comunitate, monitorizare permanentă a calității aerului, compensații pentru populație), va primi comuna Girov ca urmare a implementării acestui nou proiect și în ce calendar concret?

4. Este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dispus să suspende sau să condiționeze implementarea proiectului „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț” până la clarificarea tuturor neconformităților existente și prezentarea publică a unor garanții tehnice independente că situația actuală nu se va agrava?                        

5. Poate garanta Ministerul pe care îl conduceți, în fața comunității girovene și a opiniei publice, că sănătatea populației nu a fost și nu va fi pusă în pericol de activitatea depozitului, iar dacă aceste garanții nu pot fi oferite, ce măsuri imediate sunt pregătite pentru protejarea locuitorilor din Girov?

The post Lavric Sorin – Interpelare – ”Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al deșeurilor în județul Neamț” appeared first on AUR.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei

Domnul Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Sănătății

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Corelarea operațiunii de golire a acumulării Barajului Vidraru cu capacitatea tehnică și regimul de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni – municipiul Curtea de Argeș

          Stimată Doamnă Ministru,

          Stimați Domni Miniștri,

          În contextul operațiunii de golire a acumulării Vidraru, la nivelul municipiului Curtea de Argeș au fost constatate depășiri ale unor parametri de potabilitate în cadrul Stației de Tratare a Apei Cerbureni, inclusiv neconformități de natură bacteriologică, potrivit informărilor publice.

          Corelarea dintre regimul de descărcare al apei brute din acumulare și limitele tehnologice ale stației de tratare din aval reprezintă o condiție esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru continuitatea furnizării serviciului de alimentare cu apă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile și cu obligațiile legale ale autorităților competente.

          În acest context, solicit următoarele clarificări:

1.  Care este regimul normal de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni, respectiv limitele tehnice de funcționare pentru asigurarea potabilității, inclusiv capacitatea de tratare și încărcarea maximă admisă a apei brute pentru care stația este proiectată să funcționeze în condiții normale? Solicit transmiterea documentației tehnice care stabilește aceste limite.
2.  Care au fost valorile efective înregistrate pe durata operațiunii de golire a acumulării Vidraru, raportate zilnic, inclusiv volumul de apă brută recepționat în stație și parametrii relevanți ai apei brute la intrare? În ce măsură au depășit aceste valori limitele tehnice de exploatare și cu cât au fost depășite acestea, atât din punct de vedere al volumului, cât și al încărcării apei brute? Solicit transmiterea datelor centralizate pe zile calendaristice și a documentelor aferente perioadei respective.
3.  Cine a stabilit că operațiunea de golire a acumulării Vidraru nu prezintă risc pentru parametrii de potabilitate ai apei furnizate municipiului Curtea de Argeș și pe ce bază tehnică s-a fundamentat această concluzie? Solicit transmiterea documentelor care au stat la baza acestei evaluări, precum și indicarea persoanelor care au semnat avizele sau deciziile relevante.
4.  În baza cărui act administrativ concret a fost dispusă și continuată operațiunea de golire a acumulării Vidraru și unde este consemnată fundamentarea tehnică a acestei decizii?
5.  A existat o procedură formală de coordonare între administratorul acumulării, operatorul Stației Cerbureni și autoritățile sanitare competente înainte și pe durata operațiunii? Solicit transmiterea documentelor care reflectă această coordonare, inclusiv corespondența oficială și eventualele avize emise.
6.  Ce măsuri structurale au fost adoptate pentru a preveni repetarea unei incompatibilități între regimul de descărcare al acumulării și capacitatea Stației Cerbureni și prin ce mecanism instituțional este asigurată monitorizarea continuă a parametrilor de potabilitate?

Având în vedere competențele complementare ale ministerelor destinatare și caracterul interdependent al aspectelor tehnice, energetice și sanitare implicate, solicit formularea unui răspuns complet din partea fiecărui minister, cu indicarea atribuțiilor exercitate în această situație și transmiterea documentelor emise în sfera proprie de competență.

Protejarea sănătății populației nu reprezintă o opțiune administrativă, ci o obligație legală și constituțională a statului. Orice intervenție asupra regimului de exploatare al unei acumulări care influențează alimentarea cu apă potabilă trebuie fundamentată riguros, coordonată interinstituțional și validată exclusiv prin prisma siguranței cetățenilor.

Statul are obligația de a preveni riscul, nu de a-l constata ulterior. În acest sens, solicit clarificarea completă a lanțului decizional, asumarea responsabilităților instituționale și prezentarea documentelor care au stat la baza deciziilor adoptate.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Corelarea operațiunii de golire a acumulării Barajului Vidraru cu capacitatea tehnică și regimul de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni – municipiul Curtea de Argeș appeared first on AUR.