De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava

Stimată doamnă Ministru,

Inundațiile produse în luna iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, au afectat grav comunitățile locale și infrastructura din zonă. În spațiul public au fost semnalate drept posibile cauze favorizante blocarea cursurilor de apă prin acumulări de material lemnos și alte deșeuri, precum și defrișările necontrolate realizate în bazinul hidrografic aferent.

Dincolo de caracterul natural al unor fenomene meteorologice extreme, statul are datoria de a identifica și de a elimina factorii de risc generați sau agravați de neglijența umană, astfel încât comunitățile locale să beneficieze de protecție reală și de măsuri eficiente de prevenție.

Având în vedere cele expuse,vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1) Care sunt concluziile verificărilor efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de instituțiile din subordine cu privire la cauzele inundațiilor produse în iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, și în ce măsură blocarea cursurilor de apă, defrișările și alte intervenții antropice au contribuit la amplificarea efectelor acestora?

2)  Ce măsuri concrete a dispus și a implementat ministerul după producerea inundațiilor pentru refacerea și consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, respectiv decolmatarea și regularizarea cursurilor de apă, consolidarea malurilor, construirea sau modernizarea digurilor și bazinelor/barajelor de retenție, precum și pentru reducerea riscului producerii unor evenimente similare?

3) Ce măsuri permanente are în vedere ministerul pentru prevenirea unor astfel de calamități, în special în ceea ce privește combaterea defrișărilor ilegale, monitorizarea exploatărilor forestiere, întreținerea cursurilor de apă și colaborarea cu autoritățile competente pentru protejarea comunităților expuse riscului de inundații?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava appeared first on AUR.

Domnului Adriana PETCU, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU, STIMATĂ DOAMNĂ PREȘEDINTE,

            Resursele minerale ale României reprezintă proprietate publică de interes național strategic. Gestionarea acestora trebuie să se facă exclusiv în condiții de maximă transparență, cu respectarea strictă a normelor de mediu, a dreptului la proprietate al cetățenilor și cu obținerea unui beneficiu economic real și echitabil pentru statul român.

            Informațiile apărute recent în spațiul public și anchetele de presă ridică semne de întrebare de o gravitate deosebită referitoare la exploatarea perimetrului minier Rovina (comunele Crișcior, Bucureșci și Buceș, județul Hunedoara) – considerat al doilea cel mai mare zăcământ de cupru și aur din Europa (estimat la peste 635.000 tone de cupru și 217 tone de aur, cu o valoare totală evaluată la zeci de miliarde de euro).

            Conform datelor vehiculate public:

1. Licența de exploatare nr. 18.174/2015 a fost acordată de ANRM către compania Euro Sun Mining (fostă Carpathian Gold) fără o procedură transparentă de licitație internațională și fără ca statul român să păstreze o participație de capital.
2. Licența a fost oficializată prin HG nr. 900/2018, stabilindu-se niveluri reduse ale redevențelor (5% pentru cupru, 6% pentru aur), raportat la valoarea zăcământului și la costurile sociale/de mediu generate pe termen lung.
3.    Există temeri întemeiate în rândul comunităților locale referitoare la eventuale modificări legislative sau demersuri administrative menite să faciliteze exproprierea pentru cauză de utilitate publică a cetățenilor din cele trei comune în favoarea unui operator privat.

            Având în vedere rolul de supraveghere și control al autorităților centrale asupra resurselor minerale ale României și pericolul ecologic unor exploatații miniere, vă solicit respectuos să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Pot instituțiile dumneavoastră confirma dacă licența de exploatare acordată în 2015 pentru zăcământul de la Rovina a fost precedată de o procedură concurențială sau a fost acordată direct, prin transformarea licenței de explorare deținute anterior de aceeași structură?
2. A efectuat vreo structură de control al instituției dumneavoastră un audit complet al modului în care a fost acordată Licența nr. 18.174/2015 și al respectării obligațiilor asumate de titularul acesteia până în prezent? Există motive legale de suspendare sau anulare a acesteia?
3. Garantează Guvernul României că nu va promova și nu va susține modificări legislative care să permită exproprierea forțată a cetățenilor din județul Hunedoara în beneficiul direct al unor companii private de exploatare minieră?
4. Care este analiza de impact economic realizată la nivelul Guvernului privind veniturile estimate la bugetul de stat din acest proiect comparativ cu riscurile de mediu și costurile de refacere a amplasamentului?
5. În ce stadiu se află procedura de avizare de mediu pentru proiectul Rovina și care este cuantumul garanțiilor financiare depuse de titular pentru ecologizare și închiderea minelor?
6. Intenționează Guvernul să sesizeze DNA și DIICOT cu privire la circumstanțele acordării, menținerii și promovării acestei licențe, având în vedere dezvăluirile din presă?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația exploatărilor ilegale din balastierele amplasate în bazinele hidrografice din România și măsurile pentru combaterea acestui fenomen

Stimată doamnă Ministru,

Exploatările ilegale de agregate minerale din albiile și terasele cursurilor de apă reprezintă un fenomen care afectează grav mediul, echilibrul hidrologic, infrastructura și siguranța comunităților. În ultimii ani au fost semnalate numeroase cazuri privind extrageri neautorizate sau nerespectarea condițiilor prevăzute în autorizațiile de gospodărire a apelor, iar autoritățile au intensificat controalele și au anunțat măsuri suplimentare pentru combaterea acestor practici.

Vă rog să îmi comunicați următoarele:

• Câte controale au efectuat comisarii Gărzii Naționale de Mediu și inspectorii de la Apele Române la balastierele din bazinele hidrografice în ultimii doi ani și care a fost valoarea totală a amenzilor aplicate?

• De ce nu există un sistem electronic de trasabilitate pentru agregatele minerale, similar sistemului SUMAL folosit pentru lemn, care să permită monitorizarea fiecărui metru cub de balast de la punctul de extracție până la destinația finală?

• Dacă există o bază de date publică și actualizată (o hartă digitală) unde cetățenii pot verifica dacă o balastieră care activează într-o anumită zonă deține toate avizele și autorizațiile necesare la zi?

• Având în vedere exploatările ilegale care depășesc perimetrele autorizate, ce măsuri tehnice de monitorizare în timp real (drone, monitorizare prin satelit sau GPS pe utilaje) intenționează să implementeze ministerul pentru a verifica volumele reale de agregate extrase?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Situația exploatărilor ilegale din balastierele amplasate în bazinele hidrografice din România și măsurile pentru combaterea acestui fenomen appeared first on AUR.

De catre domnul senator: Cătălin Silegeanu

Grupul Parlamentar – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 07 Botoșani

Obiectul intrebării: Respectarea condițiilor de exploatare a agregatelor minerale și strategia privind exploatarea agregatelor din terase

Stimată doamnă Ministru,

Exploatarea agregatelor minerale din albiile și terasele râurilor are un impact semnificativ asupra mediului, motiv pentru care respectarea condițiilor prevăzute în actele de reglementare și refacerea zonelor exploatate reprezintă obligațiile principale ce trebuie avute în vedere.

Vă rog să precizați care este mecanismul prin care verifică autoritățile dacă operatorii respectă adâncimea de excavare prevăzută în autorizație, având în vedere că depășirea acesteia duce la coborârea pânzei freatice și secarea fântânilor din zonă și cum intenționează ministerul să îmbunătățească procesul de consultare publică la eliberarea avizelor de mediu, astfel încât comunitățile locale afectate de praf, zgomot și distrugerea drumurilor să aibă un cuvânt real de spus.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați cate dintre balastierele care și-au încetat activitatea în ultimii 5 ani au realizat efectiv lucrările de reconstrucție ecologică prevăzute în proiecte și în câte cazuri a fost executată garanția financiară pentru neîndeplinirea acestor obligații. Pentru a proteja resursele hidrografice ale României, are Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o strategie pentru încurajarea exploatării agregatelor din terase (zone uscate) în detrimentul albiilor cursurilor de apă.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Respectarea conditiilor de exploatare a agregatelor minerale si strategia privind exploatarea agregatelor din terase appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Protejarea mediului și asigurarea accesului cetățenilor la servicii publice de apă și canalizare reprezintă obligații esențiale ale statului român. În acest context, am fost sesizată de locuitori ai comunei Laslea, județul Sibiu, cu privire la existența unor probleme care persistă de mai mulți ani și care necesită clarificări din partea autorităților competente.

          Potrivit sesizărilor primite, investiția privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare a înregistrat întârzieri semnificative, iar cetățenii reclamă existența unor posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea. De asemenea, aceștia susțin că verificările efectuate până în prezent nu au oferit comunității răspunsuri clare cu privire la respectarea legislației de mediu și la măsurile dispuse pentru prevenirea unor eventuale efecte asupra ecosistemului și sănătății populației.

          În condițiile în care protecția resurselor de apă și aplicarea legislației de mediu intră în responsabilitatea instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, consider necesară o poziție oficială cu privire la această situație și vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce măsură Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Garda Națională de Mediu au cunoștință despre problemele semnalate în comuna Laslea, județul Sibiu, referitoare la posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea?
2. Câte controale au fost efectuate de Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Sibiu în comuna Laslea în ultimii 10 ani, care au fost concluziile acestora și ce măsuri au fost dispuse în urma verificărilor?
3. Au fost constatate încălcări ale legislației privind protecția mediului, ce sancțiuni au fost aplicate și care este stadiul măsurilor dispuse pentru remedierea eventualelor nereguli?
4. Ce informații deține Ministerul Mediului cu privire la întârzierile în implementarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, care sunt cauzele acestor întârzieri și dacă acestea au generat sau pot genera riscuri pentru factorii de mediu?
5. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului pentru verificarea situației semnalate și pentru asigurarea respectării legislației de mediu în comuna Laslea, județul Sibiu?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile vizate de Ministerul Mediului pentru protejarea cetățenilor față de incursiunile urșilor în zonele rezidențiale

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

În județul Buzău, pe care îl reprezint, numărul cazurilor în care urșii ajung în zonele rezidențiale a crescut alarmant în ultimele luni.

Cetățeni din tot mai multe localități aflate în zona de deal și de munte reclamă pericolul tot mai mare pe care incursiunile urșilor aflați în căutare de hrană îl reprezintă pentru aceștia. Atât integritatea fizică a oamenilor este amenințată, cât și a animalelor deținute de aceștia în gospodării.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

1. Care sunt măsurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le are în vedere pentru protejarea vieții și a proprietăților locuitorilor din zonele afectate de incursiunile urșilor?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Măsurile vizate de Ministerul Mediului pentru protejarea cetățenilor față de incursiunile urșilor în zonele rezidențiale appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.                 

Obiectul Interpelării – Situația catastrofală a batalurilor petroliere istorice. Capcanele mortale pentru biodiversitate și riscul de infringement.

Stimată Doamnă ministru, Diana BUZOIANU

          Vă adresez această interpelare cu scopul de a aduce în atenția Ministerului Mediului o problemă ecologică gravă, de natură cronică, care a depășit recent granițele naționale și a ajuns pe agenda instituțiilor europene. Este vorba despre situația batalurilor cu reziduuri petroliere istorice din România, în special a sitului din zona Triaj de la marginea municipiului Ploiești.

Conform datelor tehnice și semnalărilor publice recente, inclusiv a unei petiții oficiale înaintate instituțiilor comunitare, aceste acumulări de reziduuri industriale au devenit adevărate capcane mortale pentru biodiversitate. Titlul documentului transmis la nivel european, „Mass mortality of birds, including high-performance racing pigeons, in areas where oil residue ponds are located in Romania”, sintetizează un dezastru ecologic care se desfășoară zilnic sub ochii autorităților.

Din cauza peliculelor petroliere irizate, suprafața acestor bataluri creează o iluzie optică pe care păsările sălbatice și porumbeii voiajori o confundă cu un luciu de apă curată. Odată ce aterizează în aceste zone, penajul le este impregnat cu substanțe vâscoase și toxice, pierzându-și capacitatea de zbor și hrană, ceea ce duce la un sfârșit în suferință. Multe dintre aceste amplasamente (cum este cel din Prahova, fostă capitală a petrolului românesc) au rămas neecologizate de peste trei decenii. Pe lângă distrugerea faunei, în perioadele cu temperaturi ridicate, emisiile de hidrocarburi generează un disconfort olfactiv sever și riscuri respiratorii directe pentru locuitorii din zonele urbane adiacente.

Deși Garda de Mediu Prahova a aplicat periodic sancțiuni maxime permise de lege (amenzi de până la 100.000 de lei per control) operatorilor responsabili pentru întârzierile în tratarea solurilor contaminate și a gudroanelor acide, simpla penalizare financiară nu a oprit fenomenul și nu a securizat perimetrele.

Având în vedere că România riscă extinderea procedurilor de infringement din cauza nerespectării obligațiilor de mediu și a directivelor privind conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor, vă solicit, doamnă Ministru, răspunsuri clare și punctuale la următoarele întrebări:

1.Care este stadiul inventarierii la nivel național a tuturor batalurilor petroliere istorice și a siturilor contaminate similare care prezintă luciu de hidrocarburi deschis, fiind identificate drept pericole iminente pentru avifaună?

2.Are în vedere Ministerul Mediului, prin intermediul Gărzii Naționale de Mediu, emiterea unei dispoziții obligatorii la nivel național prin care să oblige toți deținătorii sau administratorii acestor situri să monteze de urgență plase de protecție sau alte sisteme temporare de descurajare a păsărilor, până la finalizarea ecologizării definitive?

3.Care este poziția oficială și planul de măsuri al Ministerului Mediului față de petiția înregistrată la nivel european privind mortalitatea în masă a păsărilor în aceste bataluri, pentru a preveni declanșarea unei noi acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României?

4.În cazul siturilor istorice unde operatorii economici sunt în insolvență, faliment sau sunt necunoscuți, există posibilitatea ca Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) să finanțeze direct și de urgență aceste lucrări minimale de securizare (plase de protecție și îngrădire), având în vedere impactul transfrontalier asupra biodiversității?

5.În ce măsură colaborează Ministerul Mediului sau agențiile județene de profil cu organizațiile ornitologice și federațiile columbofile pentru a evalua dimensiunea reală a acestui fenomen? Există un protocol de alertare rapidă în cazul în care se constată episoade de mortalitate în rândul păsărilor în aceste perimetre, pentru ca echipele de control să intervină imediat, nu doar post-factum?

6.Având în vedere că textul semnalează un disconfort olfactiv sever și emisii puternice de hidrocarburi resimțite de locuitorii din sudul municipiului Ploiești în perioadele calde, ce măsuri de monitorizare a calității aerului au fost dispuse în perimetrul imediat al acestui batal? Care sunt rezultatele ultimelor măsurători privind emisiile de compuși organici volatili (COV) și ce riscuri directe de sănătate publică au fost identificate pentru comunitatea locală?

The post Geamănu Ștefan- Interpelare – Situația catastrofală a batalurilor petroliere istorice. Capcanele mortale pentru biodiversitate și riscul de infringement appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului

Stimată doamnă Ministru,

Acumularea Vârfu Câmpului a fost proiectată pentru asigurarea unui debit de 500 l/s pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a zonei Dorohoi–Botoșani, pentru alimentarea localităților de pe cursul Jijiei între Dorohoi și Sitna, pentru debit de diluție pe Jijia în perioade secetoase și pentru irigații pe terenurile limitrofe râului Jijia. Studiul de evaluare adecvată arată că județul Botoșani nu dispune de cantități suficiente de apă subterană de calitate corespunzătoare, iar acumularea Vârfu Câmpului este inclusă în Master Planul de extindere și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale județului Botoșani.

Investiția este executată în proporție de 70%. Evacuatorul de ape mari este realizat 100%, barajul frontal mal stâng 91%, barajul mal drept 60%. Derivația Siret–Jijia, echipamentul hidromecanic al evacuatorului, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, precum și devierea LEA 110 kV sunt la 0%.

Soluția de mediu rămâne punctul critic. Proiectul ocupă 630,92 ha, dintre care 126,68 ha păduri. Din suprafața totală, 144,5768 ha se suprapun cu situri Natura 2000, iar pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca studiul consemnează 86,5666 ha teren forestier suprapus și pierderea permanentă a 8,11% din habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Documentația tratează proiectul prin prisma motivelor imperative de interes public major și a măsurilor compensatorii.

Vă rog să precizați următoarele:

1. Care este stadiul procedurii de acord de mediu pentru acumularea Vârfu Câmpului, cu indicarea etapelor finalizate, avizelor obținute, observațiilor formulate de ANMAP, soluției propuse pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca și ROSPA0116 Dorohoi – Șaua Bucecei și termenului estimat pentru emiterea acordului de mediu.
2. Care sunt măsurile compensatorii asumate pentru continuarea proiectului, cu indicarea suprafețelor vizate, terenurilor disponibile, instituțiilor responsabile, costurilor estimate, calendarului de implementare și modului în care ministerul va verifica aplicarea lor înainte de producerea efectelor asupra siturilor Natura 2000.
3. Care este calendarul actualizat pentru finalizarea acumulării Vârfu Câmpului, cu termene pentru actualizarea documentației tehnico-economice, aprobarea indicatorilor, asigurarea finanțării, reluarea lucrărilor și punerea în funcțiune, indicând separat lucrările rămase la derivația Siret–Jijia, barajul mal drept, echipamentul hidromecanic, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, devierea LEA 110 kV, exproprieri, transferuri de terenuri și scoateri din fondul forestier.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Potrivit informațiilor publice apărute în presa internațională și confirmate de autoritățile ucrainene, un incendiu forestier de proporții afectează peste 1.100 de hectare din zona de excludere a fostei centrale nucleare de la Cernobîl, situată la aproximativ 600–700 km de granița României. Zona afectată rămâne una dintre cele mai contaminate radioactiv regiuni din Europa după accidentul nuclear din anul 1986, iar incendiile de vegetație produse în astfel de perimetre pot contribui la remobilizarea în atmosferă a particulelor radioactive depozitate în sol, vegetație și materie organică.

Din cauza condițiilor meteorologice variabile și al posibilității transportului transfrontalier al maselor de aer, consider necesară prezentarea clară a măsurilor adoptate de autoritățile române pentru monitorizarea situației și protejarea populației.   În acest context, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt instituțiile implicate în monitorizarea evoluției incendiului și a eventualelor efecte radiologice asupra teritoriului României?
2. Ce date oficiale există, până în prezent, privind nivelurile de radioactivitate atmosferică monitorizate pe teritoriul României și dacă au fost constatate variații față de valorile normale?
3. Dacă Administrația Națională de Meteorologie și instituțiile competente au realizat modele de dispersie atmosferică privind deplasarea fumului și a maselor de aer provenite din zona afectată?
4. Care este capacitatea actuală a României privind monitorizarea în timp real a radioactivității mediului și câte stații funcționale operează la nivel național?
5. Ce protocoale există între Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și celelalte instituții competente pentru gestionarea unui posibil incident radiologic transfrontalier?
6. Dacă populația ar urma să fie informată printr-un mecanism oficial de alertare în cazul modificării parametrilor de radioactivitate și care sunt măsurile pregătite pentru protecția populației?
7. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile competente, pentru actualizarea și consolidarea capacității de monitorizare și răspuns în cazul unor incidente radiologice sau nucleare cu impact transfrontalier?

          Având în vedere interesul public major al acestui subiect și necesitatea unei informări transparente a populației, solicit ca răspunsul să fie însoțit, în măsura în care este posibil, de date tehnice relevante, grafice privind evoluția parametrilor monitorizați, hărți de dispersie atmosferică, precum și orice informări, evaluări sau documente oficiale elaborate de instituțiile competente în legătură cu acest incident.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripția electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală

          STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          În spațiul public a fost prezentat cazul unei stații de încărcare pentru vehicule electrice, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, amplasată în Comuna Săcălaz, județul Timiș, într-o zonă izolată, practic în mijlocul câmpului, fără o utilitate publică evidentă și fără o justificare clară din perspectiva accesului, traficului sau nevoii reale a cetățenilor.

          Din informațiile apărute în spațiul public și la nivelul județului Dâmbovița există investiții privind realizarea unor stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în câmp, zone în care utilitatea publică reală, accesibilitatea și justificarea economică ridică semne serioase de întrebare.   

          Această situație impune clarificări cu privire la modul în care au fost stabilite amplasamentele, la fundamentarea oportunității acestor investiții și la controlul exercitat de instituțiile competente asupra utilizării fondurilor publice sau europene.

          Nu se pune în discuție necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru mobilitate electrică, ci modul concret în care anumite investiții au fost propuse, aprobate și implementate. O stație de încărcare amplasată într-o zonă fără trafic relevant, fără accesibilitate firească și fără o cerere reală identificabilă riscă să transforme o finanțare cu scop modernizator într-un exemplu de risipă administrativă.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit să comunicați:

1.    Care au fost criteriile tehnice, administrative și economice care au stat la baza aprobării amplasamentelor pentru stațiile de încărcare destinate vehiculelor electrice realizate în județul Dâmbovița din fonduri publice sau europene?
2.    Va dispune Guvernul, prin instituțiile competente, o verificare punctuală a acestor investiții din județul Dâmbovița, sub aspectul oportunității, funcționalității, amplasării și utilizării eficiente a fondurilor publice/europene?

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală appeared first on AUR.