De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Diferența dintre ponderea mașinilor electrice în România și principalele piețe europene

Doamnă ministru,

În iulie 2026, automobilele complet electrice au ajuns la 25,7% din înmatriculările de mașini noi pe 16 piețe europene analizate, cu 224.266 de unități și o creștere anuală de 13,6%. În România, deși înmatriculările de automobile electrice au crescut cu 57% față de iulie 2025, cota lor a fost de numai 7% din piața autoturismelor noi, într-un an în care Programul Rabla beneficiază de 300 de milioane de lei.

Cum explică Ministerul diferența de aproape 4 ori dintre ponderea automobilelor electrice în România și nivelul înregistrat pe principalele piețe europene și ce modificări pregătește pentru Programul Rabla și finanțarea infrastructurii de încărcare începând din 2027? Vă rog să precizați țintele anuale privind ponderea autoturismelor electrice până în 2030, bugetele estimate și numărul de puncte publice de încărcare pe care Ministerul urmărește să le finanțeze.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Diferența dintre ponderea mașinilor electrice în România și principalele piețe europene appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Investiția de 8,27 milioane de lei la barajul Bucecea și măsurile pentru refacerea capacității utile de acumulare

Doamnă ministru,

Administrația Bazinală de Apă Siret a lansat o investiție de 8,27 milioane de lei pentru modernizarea instalațiilor hidraulice, stavilelor, grătarelor și sistemelor de comandă ale acumulării Bucecea, cu lucrări prevăzute până în noiembrie 2027. Proiectul nu cuprinde însă decolmatarea lacului, deși pierderea capacității de acumulare este semnalată de ani, iar Bucecea asigură alimentarea cu apă pentru o parte importantă a județului Botoșani.

Care este capacitatea proiectată și capacitatea utilă actuală a acumulării Bucecea, ce volum este ocupat în prezent de aluviuni și de ce investiția aflată în derulare nu cuprinde lucrări de decolmatare? Vă rog să precizați ce soluție tehnică, buget și calendar are Ministerul pentru recuperarea capacității pierdute înainte ca alimentarea județului să poată fi preluată în condiții de siguranță de o altă sursă.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Investiția de 8,27 milioane de lei la barajul Bucecea și măsurile pentru refacerea capacității utile de acumulare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: nr. 07 Botoşani

Obiectul întrebării: Reluarea proiectului de restaurare a Jijiei și protecția împotriva inundațiilor în zona Dorohoi

Doamnă ministru,

În 2020, Administrația Națională „Apele Române” promova pentru finanțare prin POIM proiectul „Reconectare și restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă Jijia”, estimat la aproximativ 150 milioane de lei și conceput inclusiv pentru protecția municipiului Dorohoi și a localităților din aval. Proiectul prevedea o acumulare nepermanentă de 6,37 milioane mc pe râul Buhai, lucrări de stabilizare și îndiguire și reconectarea cursului regularizat al Jijiei cu vechile meandre.

Documentația elaborată în baza contractului din 2018 a primit însă aviz nefavorabil JASPERS, iar în 2026 ABA Prut–Bârlad a revenit la etapa studiului de fezabilitate printr-o nouă procedură, estimată la 2,326 milioane de lei fără TVA. Actualul obiectiv privește restaurarea Jijiei Vechi, în timp ce acumularea Buhai și lucrările de apărare împotriva inundațiilor prevăzute în proiectul anterior nu mai apar în obiectul publicat al achiziției.

1. Care au fost toate motivele pentru care proiectul pregătit începând din 2018 nu a obținut finanțarea europeană, ce observații a formulat JASPERS, cine a elaborat documentația respinsă și ce costuri au fost efectiv plătite din fonduri publice, din 2018 până în prezent, pentru studii, proiectare, avize, expertize și proceduri aferente acestui obiectiv?
2. Care este situația actuală a procedurii lansate în aprilie 2026, ce finanțare este asigurată efectiv pentru elaborarea documentației și pentru executarea lucrărilor, care este calendarul până la semnarea contractului de finanțare și începerea execuției și ce efect produce contestația formulată asupra termenelor proiectului?
3. Ce s-a întâmplat cu acumularea nepermanentă Buhai și cu lucrările destinate protecției municipiului Dorohoi, comunei Broscăuți și localităților din aval, incluse în proiectul prezentat public în 2020? Vă rog să precizați dacă au fost eliminate, amânate sau separate într-un alt obiectiv de investiții și, în acest ultim caz, să comunicați denumirea proiectului, stadiul documentației, valoarea estimată, sursa de finanțare și termenul prevăzut pentru începerea lucrărilor.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Reluarea proiectului de restaurare a Jijiei și protecția împotriva inundațiilor în zona Dorohoi appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Impactul scăderii debitului Dunării asupra mediului și măsurile de adaptare la riscurile hidrologice

Stimată doamnă Ministru,

Scăderea accentuată a debitului Dunării din ultima perioadă a impus adoptarea unor măsuri de urgență pentru asigurarea funcționării unor obiective de importanță națională, inclusiv prin intervenții asupra albiei fluviului. Dincolo de necesitatea gestionării situației imediate, această evoluție ridică întrebări privind impactul asupra regimului hidrologic, ecosistemelor acvatice, agriculturii și comunităților riverane, precum și asupra capacității României de a gestiona astfel de episoade în contextul schimbărilor climatice.

Având în vedere rolul Ministerului Mediului în administrarea resurselor de apă și protecția mediului, vă rog să comunicați următoarele informații:

1. Ce evaluări hidrologice și de impact asupra mediului au fost realizate sau avizate de minister în legătură cu intervențiile efectuate asupra albiei Dunării pentru gestionarea actualei situații și care sunt efectele estimate, pe termen scurt, mediu și lung, asupra regimului de curgere, transportului de sedimente, calității apei, habitatelor, biodiversității și ecosistemelor acvatice?

2. Care sunt evaluările ministerului privind efectele scăderii debitului Dunării asupra agriculturii, sistemelor de irigații, resurselor de apă și comunităților riverane? Totodată, ce date deține ministerul cu privire la evoluția debitelor Dunării în celelalte state riverane și ce concluzii rezultă din analiza comparativă a situației României la nivelul întregului bazin al Dunării?

3. Ce măsuri pe termen scurt, mediu și lung are în vedere Ministerul Mediului pentru reducerea efectelor generate de debitele scăzute ale Dunării, adaptarea la schimbările climatice, protejarea ecosistemelor și diminuarea necesității unor intervenții de urgență asupra albiei fluviului în situații similare?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Impactul scăderii debitului Dunării asupra mediului și măsurile de adaptare la riscurile hidrologice appeared first on AUR.

De către doamna senator: Daniela ȘTEFĂNESCU     

Circumscripția electorală: nr.04, Bacău

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul Întrebării: Respectarea principiilor constituționale privind elaborarea politicilor publice și transparența procesului de redactare a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030

Stimată doamnă Ministru,

Elaborarea politicilor publice naționale ține de exercitarea autorității statului. Temeiul acestei atribuții se află în Constituție, care instituie Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării și încredințează Guvernului realizarea politicii interne și externe, precum și administrarea publică, în limitele legii. De aici rezultă un lucru simplu: definirea unei politici publice nu poate fi delegată unor entități private, oricât de competente ar fi acestea.

În spațiul public circulă informații potrivit cărora Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 ar fi fost redactată în cea mai mare parte de organizații neguvernamentale și entități  private, contractate printr-un proiect finanțat din fonduri europene, rolul Ministerului Mediului rezumându-se la însușirea și promovarea documentului final.

Dacă lucrurile stau așa, problema nu mai ține doar de politica de mediu, ci de modul în care statul își exercită autoritatea. Consultarea societății civile și a mediului academic este firească și de dorit. Ce nu este acceptabil e ca această consultare să alunece spre un transfer al atribuției de elaborare a politicii publice — o responsabilitate pe care autoritățile o poartă politic, administrativ și juridic și pe care nu o pot ceda unui contractor.

Strategia a fost aprobată inițial prin Hotărâre de Guvern, după care Executivul a revenit asupra acestei soluții și a ales să o promoveze prin lege. Schimbarea ridică întrebări firești despre temeiul juridic al procedurii inițiale și despre analiza de legalitate făcută, la momentul respectiv, în minister.

Vă solicităm să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Cine sunt autorii efectivi ai Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 și ai Planului de acțiune aferent? Solicit lista nominală a persoanelor care au redactat documentul, precum și instituția sau entitatea în numele căreia au acționat.
2. Care sunt capitolele elaborate de personalul Ministerului Mediului și care sunt cele elaborate de contractanți externi?
3. Ce organizații neguvernamentale, fundații, asociații, societăți comerciale, institute de cercetare sau alte entități private au participat la redactarea documentului și în ce calitate?
4. Ce analiză juridică a fundamentat concluzia că un document de asemenea amploare, care stabilește orientările politicii naționale în domeniul biodiversității, putea fi aprobat prin Hotărâre a Guvernului?
5. Care au fost motivele juridice pentru care Guvernul a renunțat ulterior la această procedură și a optat pentru promovarea Strategiei prin lege?
6. Au fost analizate eventuale situații de incompatibilitate, conflict de interese instituțional sau lipsă de imparțialitate în cazul entităților externe care au participat la elaborarea Strategiei și care desfășoară, concomitent, activități sau proiecte în domeniul conservării biodiversității ori pot beneficia, direct sau indirect, de implementarea măsurilor propuse?
7. Solicit documentele care atestă procesul de elaborare a Strategiei: procese-verbale ale grupurilor de lucru, minute ale reuniunilor, avize, observații formulate în cadrul consultării publice și modul în care acestea au fost soluționate.

Transparența elaborării politicilor publice nu e un moft administrativ, ci o condiție a legitimității cu care statul acționează și a încrederii cetățenilor în instituțiile sale.

The post Ștefănescu Daniela – Întrebare – Respectarea principiilor constituționale privind elaborarea politicilor publice și transparența procesului de redactare a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava

Stimată doamnă Ministru,

Inundațiile produse în luna iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, au afectat grav comunitățile locale și infrastructura din zonă. În spațiul public au fost semnalate drept posibile cauze favorizante blocarea cursurilor de apă prin acumulări de material lemnos și alte deșeuri, precum și defrișările necontrolate realizate în bazinul hidrografic aferent.

Dincolo de caracterul natural al unor fenomene meteorologice extreme, statul are datoria de a identifica și de a elimina factorii de risc generați sau agravați de neglijența umană, astfel încât comunitățile locale să beneficieze de protecție reală și de măsuri eficiente de prevenție.

Având în vedere cele expuse,vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1) Care sunt concluziile verificărilor efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de instituțiile din subordine cu privire la cauzele inundațiilor produse în iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, și în ce măsură blocarea cursurilor de apă, defrișările și alte intervenții antropice au contribuit la amplificarea efectelor acestora?

2)  Ce măsuri concrete a dispus și a implementat ministerul după producerea inundațiilor pentru refacerea și consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, respectiv decolmatarea și regularizarea cursurilor de apă, consolidarea malurilor, construirea sau modernizarea digurilor și bazinelor/barajelor de retenție, precum și pentru reducerea riscului producerii unor evenimente similare?

3) Ce măsuri permanente are în vedere ministerul pentru prevenirea unor astfel de calamități, în special în ceea ce privește combaterea defrișărilor ilegale, monitorizarea exploatărilor forestiere, întreținerea cursurilor de apă și colaborarea cu autoritățile competente pentru protejarea comunităților expuse riscului de inundații?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava appeared first on AUR.

Domnului Adriana PETCU, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU, STIMATĂ DOAMNĂ PREȘEDINTE,

            Resursele minerale ale României reprezintă proprietate publică de interes național strategic. Gestionarea acestora trebuie să se facă exclusiv în condiții de maximă transparență, cu respectarea strictă a normelor de mediu, a dreptului la proprietate al cetățenilor și cu obținerea unui beneficiu economic real și echitabil pentru statul român.

            Informațiile apărute recent în spațiul public și anchetele de presă ridică semne de întrebare de o gravitate deosebită referitoare la exploatarea perimetrului minier Rovina (comunele Crișcior, Bucureșci și Buceș, județul Hunedoara) – considerat al doilea cel mai mare zăcământ de cupru și aur din Europa (estimat la peste 635.000 tone de cupru și 217 tone de aur, cu o valoare totală evaluată la zeci de miliarde de euro).

            Conform datelor vehiculate public:

1. Licența de exploatare nr. 18.174/2015 a fost acordată de ANRM către compania Euro Sun Mining (fostă Carpathian Gold) fără o procedură transparentă de licitație internațională și fără ca statul român să păstreze o participație de capital.
2. Licența a fost oficializată prin HG nr. 900/2018, stabilindu-se niveluri reduse ale redevențelor (5% pentru cupru, 6% pentru aur), raportat la valoarea zăcământului și la costurile sociale/de mediu generate pe termen lung.
3.    Există temeri întemeiate în rândul comunităților locale referitoare la eventuale modificări legislative sau demersuri administrative menite să faciliteze exproprierea pentru cauză de utilitate publică a cetățenilor din cele trei comune în favoarea unui operator privat.

            Având în vedere rolul de supraveghere și control al autorităților centrale asupra resurselor minerale ale României și pericolul ecologic unor exploatații miniere, vă solicit respectuos să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Pot instituțiile dumneavoastră confirma dacă licența de exploatare acordată în 2015 pentru zăcământul de la Rovina a fost precedată de o procedură concurențială sau a fost acordată direct, prin transformarea licenței de explorare deținute anterior de aceeași structură?
2. A efectuat vreo structură de control al instituției dumneavoastră un audit complet al modului în care a fost acordată Licența nr. 18.174/2015 și al respectării obligațiilor asumate de titularul acesteia până în prezent? Există motive legale de suspendare sau anulare a acesteia?
3. Garantează Guvernul României că nu va promova și nu va susține modificări legislative care să permită exproprierea forțată a cetățenilor din județul Hunedoara în beneficiul direct al unor companii private de exploatare minieră?
4. Care este analiza de impact economic realizată la nivelul Guvernului privind veniturile estimate la bugetul de stat din acest proiect comparativ cu riscurile de mediu și costurile de refacere a amplasamentului?
5. În ce stadiu se află procedura de avizare de mediu pentru proiectul Rovina și care este cuantumul garanțiilor financiare depuse de titular pentru ecologizare și închiderea minelor?
6. Intenționează Guvernul să sesizeze DNA și DIICOT cu privire la circumstanțele acordării, menținerii și promovării acestei licențe, având în vedere dezvăluirile din presă?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația exploatărilor ilegale din balastierele amplasate în bazinele hidrografice din România și măsurile pentru combaterea acestui fenomen

Stimată doamnă Ministru,

Exploatările ilegale de agregate minerale din albiile și terasele cursurilor de apă reprezintă un fenomen care afectează grav mediul, echilibrul hidrologic, infrastructura și siguranța comunităților. În ultimii ani au fost semnalate numeroase cazuri privind extrageri neautorizate sau nerespectarea condițiilor prevăzute în autorizațiile de gospodărire a apelor, iar autoritățile au intensificat controalele și au anunțat măsuri suplimentare pentru combaterea acestor practici.

Vă rog să îmi comunicați următoarele:

• Câte controale au efectuat comisarii Gărzii Naționale de Mediu și inspectorii de la Apele Române la balastierele din bazinele hidrografice în ultimii doi ani și care a fost valoarea totală a amenzilor aplicate?

• De ce nu există un sistem electronic de trasabilitate pentru agregatele minerale, similar sistemului SUMAL folosit pentru lemn, care să permită monitorizarea fiecărui metru cub de balast de la punctul de extracție până la destinația finală?

• Dacă există o bază de date publică și actualizată (o hartă digitală) unde cetățenii pot verifica dacă o balastieră care activează într-o anumită zonă deține toate avizele și autorizațiile necesare la zi?

• Având în vedere exploatările ilegale care depășesc perimetrele autorizate, ce măsuri tehnice de monitorizare în timp real (drone, monitorizare prin satelit sau GPS pe utilaje) intenționează să implementeze ministerul pentru a verifica volumele reale de agregate extrase?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Situația exploatărilor ilegale din balastierele amplasate în bazinele hidrografice din România și măsurile pentru combaterea acestui fenomen appeared first on AUR.

De catre domnul senator: Cătălin Silegeanu

Grupul Parlamentar – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 07 Botoșani

Obiectul intrebării: Respectarea condițiilor de exploatare a agregatelor minerale și strategia privind exploatarea agregatelor din terase

Stimată doamnă Ministru,

Exploatarea agregatelor minerale din albiile și terasele râurilor are un impact semnificativ asupra mediului, motiv pentru care respectarea condițiilor prevăzute în actele de reglementare și refacerea zonelor exploatate reprezintă obligațiile principale ce trebuie avute în vedere.

Vă rog să precizați care este mecanismul prin care verifică autoritățile dacă operatorii respectă adâncimea de excavare prevăzută în autorizație, având în vedere că depășirea acesteia duce la coborârea pânzei freatice și secarea fântânilor din zonă și cum intenționează ministerul să îmbunătățească procesul de consultare publică la eliberarea avizelor de mediu, astfel încât comunitățile locale afectate de praf, zgomot și distrugerea drumurilor să aibă un cuvânt real de spus.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați cate dintre balastierele care și-au încetat activitatea în ultimii 5 ani au realizat efectiv lucrările de reconstrucție ecologică prevăzute în proiecte și în câte cazuri a fost executată garanția financiară pentru neîndeplinirea acestor obligații. Pentru a proteja resursele hidrografice ale României, are Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o strategie pentru încurajarea exploatării agregatelor din terase (zone uscate) în detrimentul albiilor cursurilor de apă.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Respectarea conditiilor de exploatare a agregatelor minerale si strategia privind exploatarea agregatelor din terase appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Protejarea mediului și asigurarea accesului cetățenilor la servicii publice de apă și canalizare reprezintă obligații esențiale ale statului român. În acest context, am fost sesizată de locuitori ai comunei Laslea, județul Sibiu, cu privire la existența unor probleme care persistă de mai mulți ani și care necesită clarificări din partea autorităților competente.

          Potrivit sesizărilor primite, investiția privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare a înregistrat întârzieri semnificative, iar cetățenii reclamă existența unor posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea. De asemenea, aceștia susțin că verificările efectuate până în prezent nu au oferit comunității răspunsuri clare cu privire la respectarea legislației de mediu și la măsurile dispuse pentru prevenirea unor eventuale efecte asupra ecosistemului și sănătății populației.

          În condițiile în care protecția resurselor de apă și aplicarea legislației de mediu intră în responsabilitatea instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, consider necesară o poziție oficială cu privire la această situație și vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce măsură Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Garda Națională de Mediu au cunoștință despre problemele semnalate în comuna Laslea, județul Sibiu, referitoare la posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea?
2. Câte controale au fost efectuate de Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Sibiu în comuna Laslea în ultimii 10 ani, care au fost concluziile acestora și ce măsuri au fost dispuse în urma verificărilor?
3. Au fost constatate încălcări ale legislației privind protecția mediului, ce sancțiuni au fost aplicate și care este stadiul măsurilor dispuse pentru remedierea eventualelor nereguli?
4. Ce informații deține Ministerul Mediului cu privire la întârzierile în implementarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, care sunt cauzele acestor întârzieri și dacă acestea au generat sau pot genera riscuri pentru factorii de mediu?
5. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului pentru verificarea situației semnalate și pentru asigurarea respectării legislației de mediu în comuna Laslea, județul Sibiu?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu appeared first on AUR.