De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Potrivit informațiilor publice apărute în presa internațională și confirmate de autoritățile ucrainene, un incendiu forestier de proporții afectează peste 1.100 de hectare din zona de excludere a fostei centrale nucleare de la Cernobîl, situată la aproximativ 600–700 km de granița României. Zona afectată rămâne una dintre cele mai contaminate radioactiv regiuni din Europa după accidentul nuclear din anul 1986, iar incendiile de vegetație produse în astfel de perimetre pot contribui la remobilizarea în atmosferă a particulelor radioactive depozitate în sol, vegetație și materie organică.

Din cauza condițiilor meteorologice variabile și al posibilității transportului transfrontalier al maselor de aer, consider necesară prezentarea clară a măsurilor adoptate de autoritățile române pentru monitorizarea situației și protejarea populației.   În acest context, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt instituțiile implicate în monitorizarea evoluției incendiului și a eventualelor efecte radiologice asupra teritoriului României?
2. Ce date oficiale există, până în prezent, privind nivelurile de radioactivitate atmosferică monitorizate pe teritoriul României și dacă au fost constatate variații față de valorile normale?
3. Dacă Administrația Națională de Meteorologie și instituțiile competente au realizat modele de dispersie atmosferică privind deplasarea fumului și a maselor de aer provenite din zona afectată?
4. Care este capacitatea actuală a României privind monitorizarea în timp real a radioactivității mediului și câte stații funcționale operează la nivel național?
5. Ce protocoale există între Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și celelalte instituții competente pentru gestionarea unui posibil incident radiologic transfrontalier?
6. Dacă populația ar urma să fie informată printr-un mecanism oficial de alertare în cazul modificării parametrilor de radioactivitate și care sunt măsurile pregătite pentru protecția populației?
7. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile competente, pentru actualizarea și consolidarea capacității de monitorizare și răspuns în cazul unor incidente radiologice sau nucleare cu impact transfrontalier?

          Având în vedere interesul public major al acestui subiect și necesitatea unei informări transparente a populației, solicit ca răspunsul să fie însoțit, în măsura în care este posibil, de date tehnice relevante, grafice privind evoluția parametrilor monitorizați, hărți de dispersie atmosferică, precum și orice informări, evaluări sau documente oficiale elaborate de instituțiile competente în legătură cu acest incident.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB

Circumscripția electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală

          STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          În spațiul public a fost prezentat cazul unei stații de încărcare pentru vehicule electrice, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, amplasată în Comuna Săcălaz, județul Timiș, într-o zonă izolată, practic în mijlocul câmpului, fără o utilitate publică evidentă și fără o justificare clară din perspectiva accesului, traficului sau nevoii reale a cetățenilor.

          Din informațiile apărute în spațiul public și la nivelul județului Dâmbovița există investiții privind realizarea unor stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în câmp, zone în care utilitatea publică reală, accesibilitatea și justificarea economică ridică semne serioase de întrebare.   

          Această situație impune clarificări cu privire la modul în care au fost stabilite amplasamentele, la fundamentarea oportunității acestor investiții și la controlul exercitat de instituțiile competente asupra utilizării fondurilor publice sau europene.

          Nu se pune în discuție necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru mobilitate electrică, ci modul concret în care anumite investiții au fost propuse, aprobate și implementate. O stație de încărcare amplasată într-o zonă fără trafic relevant, fără accesibilitate firească și fără o cerere reală identificabilă riscă să transforme o finanțare cu scop modernizator într-un exemplu de risipă administrativă.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit să comunicați:

1.    Care au fost criteriile tehnice, administrative și economice care au stat la baza aprobării amplasamentelor pentru stațiile de încărcare destinate vehiculelor electrice realizate în județul Dâmbovița din fonduri publice sau europene?
2.    Va dispune Guvernul, prin instituțiile competente, o verificare punctuală a acestor investiții din județul Dâmbovița, sub aspectul oportunității, funcționalității, amplasării și utilizării eficiente a fondurilor publice/europene?

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind eficiența, oportunitatea și controlul investițiilor publice în stații de încărcare pentru vehicule electrice amplasate în zone fără utilitate reală appeared first on AUR.

De către:  Senator Daniela ȘTEFĂNESCU

Obiectul interpelării: Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Stimată Doamnă Ministru,

Revenim prin prezenta la interpelarea adresată în ședința Senatului din 18 februarie 2026, referitoare la angajările realizate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de la preluarea mandatului în actualul Guvern.

Înțelegem pe deplin complexitatea activității ministerului și volumul ridicat de responsabilități, însă termenul legal pentru transmiterea răspunsului a fost depășit, iar până în prezent nu am primit informațiile solicitate.

Într-un context în care opinia publică este direct interesată de modul în care sunt gestionate resursele bugetare și de coerența măsurilor de reformă administrativă asumate la nivel guvernamental, consider că furnizarea acestor informații nu este doar o obligație legală, ci și un gest necesar de responsabilitate instituțională.

Vă rugăm, așadar, să dispuneți cu celeritate transmiterea răspunsului complet la interpelarea menționată, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Ne exprimăm încrederea că veți trata această solicitare cu seriozitatea cuvenită și că veți contribui la consolidarea unui climat de transparență și respect reciproc între instituțiile statului.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Verificarea eficienței reale a măsurilor privind populația de mistreți în controlul pestei porcine africane

          Stimată Doamnă Ministru,

          Documentele oficiale indică populația de mistreți ca vector major în răspândirea pestei porcine africane, componentă aflată în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, fără a prezenta rezultate măsurabile care să demonstreze că intervențiile asupra acestui factor contribuie la reducerea incidenței bolii.

          În aceste condiții, eficiența reală a măsurilor aplicate nu este demonstrată, iar contribuția acestei componente la controlul bolii nu poate fi evaluată în mod obiectiv.

În acest context, vă rog, să:

1. Indicați efectivul estimat anual al populației de mistreți pentru ultimii 3 ani și evoluția acestuia.
2. Precizați dacă există o corelare oficială între evoluția populației de mistreți și numărul focarelor de pestă porcină africană;
3. în caz afirmativ, prezentați indicatorii și rezultatele;
4. în caz negativ, precizați motivele pentru care această corelare nu este realizată.
5. Prezentați țintele numerice anuale stabilite pentru controlul populației și gradul de realizare (%).
6. Indicați dacă măsurile aplicate asupra populației de mistreți au produs o reducere verificabilă a răspândirii bolii;
7. în caz afirmativ, prezentați datele;
8. în caz negativ, precizați măsurile corective adoptate.

• Precizați mecanismul operațional de coordonare cu ANSVSA și rezultatele concrete măsurabile generate de această coordonare.
• Prezentați analiza oficială a disfuncționalităților în aplicarea măsurilor și termenele exacte pentru remedierea acestora.
• Indicați dacă modelul actual de intervenție este considerat eficient;
• în caz afirmativ, prezentați indicatorii care demonstrează eficiența;
• în caz negativ, precizați măsurile și termenul exact de modificare a acestuia.
• Specificați funcția responsabilă pentru atingerea rezultatelor și consecințele administrative în cazul neatingerii acestora.
• Indicați distribuția focarelor de pestă porcină africană pe județe pentru ultimii 3 ani și corelați aceste date cu evoluția populației de mistreți în aceleași zone.
• Prezentați dacă există diferențe între județe în ceea ce privește:
• evoluția focarelor
• eficiența măsurilor aplicate

și precizați măsurile concrete adoptate în zonele în care incidența rămâne ridicată.

Doamnă Ministru,

În absența unor rezultate măsurabile și a unei corelări teritoriale între măsuri și evoluția focarelor, controlul populației de mistreți riscă să rămână o componentă formală, fără impact real asupra limitării răspândirii pestei porcine africane.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Verificarea eficienței reale a măsurilor privind populația de mistreți în controlul pestei porcine africane appeared first on AUR.

De către doamna senator:  Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind protecția sănătății populației și obligațiile de mediu în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu

          Stimată Doamnă Ministru,

În spațiul public au fost prezentate informații referitoare la un proiect de exploatare și procesare a magneziului în zona Valea Dobra, județul Sibiu, proiect de mare amploare, cu desfășurare pe termen lung și cu efecte directe asupra mediului și asupra comunităților din proximitate.

          În cazul unor asemenea exploatări, discuția nu se poate limita la oportunitatea economică a investiției, ci trebuie să privească în mod prioritar condițiile în care sunt evaluate, prevenite și controlate efectele asupra sănătății populației, asupra surselor de apă, asupra calității aerului, precum și obligațiile care revin titularului atât pe durata exploatării, cât și după închiderea acesteia.

          Tocmai de aceea, este necesar să fie lămurite nu doar aspectele legate de autorizarea inițială, ci și elementele tehnice care au stat la baza acesteia: studiile și măsurătorile efectuate anterior, modelele de evaluare a poluării, condițiile de monitorizare, măsurile de intervenție în caz de depășire a limitelor admise, precum și modul în care zona urmează să fie ecologizată, stabilizată și monitorizată după finalizarea exploatării.

          Prin urmare, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări: 

1. Ce studii, analize, măsurători și modele tehnice au stat la baza procedurii de autorizare a acestui proiect, în special în ceea ce privește calitatea aerului, a apei, a solului și impactul asupra populației din zonele locuite aflate în proximitate?

2. Ce rezultate indică evaluările realizate cu privire la dispersia particulelor în suspensie, inclusiv PM10 și PM2.5, și care sunt valorile estimate pentru localitățile sau zonele locuite aflate în apropierea perimetrului de exploatare și procesare?

3. Ce concluzii rezultă din studiile privind protejarea resurselor de apă, respectiv a pânzei freatice și a cursurilor de apă din zonă, și prin ce măsuri este prevenită poluarea sau contaminarea acestora?

4. Ce proceduri de informare și consultare publică au fost derulate până în prezent în legătură cu acest proiect, ce observații au fost formulate de cei afectați și în ce mod au fost acestea analizate și integrate în procesul de evaluare?

5. Ce obligații de monitorizare revin titularului pe durata exploatării, ce autorități verifică respectarea acestora și cum este asigurat controlul efectiv al datelor privind poluarea aerului, apei și solului?

6. Ce măsuri și obligații sunt prevăzute pentru situația în care, pe parcursul exploatării, se constată depășiri ale limitelor admise sau apar efecte negative asupra mediului ori asupra populației din zonă?

7. Ce prevede documentația aferentă proiectului cu privire la închiderea exploatării, refacerea mediului, stabilizarea terenului, monitorizarea postînchidere și destinația ulterioară a amplasamentului după încetarea activităților?

8. Ce garanții financiare au fost instituite în sarcina titularului pentru lucrările de închidere, ecologizare, refacere a mediului și monitorizare postînchidere și care este mecanismul prin care acestea pot fi executate în cazul neîndeplinirii obligațiilor asumate?

          Având în vedere amploarea unui asemenea proiect și efectele pe care le poate produce pe termen lung, consider că opinia publică și comunitățile direct vizate au dreptul la răspunsuri clare, întemeiate pe documente tehnice, date măsurabile și obligații precis asumate de toate instituțiile implicate.

          Vă rog ca răspunsul să fie însoțit de documentele relevante care au stat la baza procedurii de autorizare și evaluare a acestui proiect, inclusiv studiile, modelele, analizele, documentațiile privind consultarea publică, planul de refacere a mediului și documentele privind constituirea garanțiilor financiare.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind protecția sănătății populației și obligațiile de mediu în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: ”Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al deșeurilor în județul Neamț”

                        Stimată doamnă Ministru,         

În temeiul atribuțiilor constituționale de control parlamentar asupra activității Guvernului, formulez prezenta interpelare privind situația îngrijorătoare generată de nerespectarea condițiilor de depozitare a deșeurilor pe raza județului Neamț, în special în ceea ce privește activitatea desfășurată la depozitul de deșeuri din comuna Girov ( https://atacul.ro/2019/10/18/amenda-de-peste-un-milion-de-euro-incasata-de-cj-neamt-de-la-uniunea-europeana).

În spațiul public au fost semnalate în mod repetat probleme legate de gestionarea și depozitarea deșeurilor în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Neamț, sistem implementat prin intermediul Consiliul Județean Neamțși operat în zona Girov. Există suspiciuni și nemulțumiri legitime din partea cetățenilor privind posibila nerespectare a condițiilor prevăzute în autorizațiile de mediu, impactul asupra factorilor de mediu, disconfortul olfactiv persistent, precum și riscurile potențiale pentru sănătatea populației.

Comunitatea locală din Girov resimte direct consecințele funcționării depozitului, iar lipsa unor informații clare, transparente și verificabile din partea autorităților competente alimentează neîncrederea și tensiunile sociale. În acest context, este esențial ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să ofere clarificări privind controalele efectuate, măsurile dispuse și eventualele sancțiuni aplicate pentru nerespectarea condițiilor legale de depozitare.

Totodată, având în vedere intenția implementării proiectului „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț”de către Consiliul Județean Neamț, se impune o fundamentare solidă și transparentă a modului în care acest nou demers investițional va genera beneficii concrete pentru comunitatea giroveană.  În lipsa remedierii deficiențelor actuale, orice extindere sau dezvoltare a infrastructurii existente riscă să amplifice problemele deja semnalate.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete și cu termene clare a dispus Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a verifica și sancționa eventualele încălcări ale autorizației de mediu la depozitul de deșeuri din Girov și cine răspunde instituțional pentru situația actuală?

2. Poate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor garanta public că noul proiect „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț” nu va conduce la creșterea cantității de deșeuri depozitate la Girov și nu va amplifica disconfortul olfactiv și riscurile pentru sănătatea populației? Dacă da, în baza căror studii și evaluări independente?

3. Ce beneficii directe, cuantificabile și asumate prin indicatori clari (investiții în infrastructura locală, fonduri pentru comunitate, monitorizare permanentă a calității aerului, compensații pentru populație), va primi comuna Girov ca urmare a implementării acestui nou proiect și în ce calendar concret?

4. Este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dispus să suspende sau să condiționeze implementarea proiectului „Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Neamț” până la clarificarea tuturor neconformităților existente și prezentarea publică a unor garanții tehnice independente că situația actuală nu se va agrava?                        

5. Poate garanta Ministerul pe care îl conduceți, în fața comunității girovene și a opiniei publice, că sănătatea populației nu a fost și nu va fi pusă în pericol de activitatea depozitului, iar dacă aceste garanții nu pot fi oferite, ce măsuri imediate sunt pregătite pentru protejarea locuitorilor din Girov?

The post Lavric Sorin – Interpelare – ”Investiții complementare Sistemului de Management Integrat al deșeurilor în județul Neamț” appeared first on AUR.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei

Domnul Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Sănătății

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Corelarea operațiunii de golire a acumulării Barajului Vidraru cu capacitatea tehnică și regimul de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni – municipiul Curtea de Argeș

          Stimată Doamnă Ministru,

          Stimați Domni Miniștri,

          În contextul operațiunii de golire a acumulării Vidraru, la nivelul municipiului Curtea de Argeș au fost constatate depășiri ale unor parametri de potabilitate în cadrul Stației de Tratare a Apei Cerbureni, inclusiv neconformități de natură bacteriologică, potrivit informărilor publice.

          Corelarea dintre regimul de descărcare al apei brute din acumulare și limitele tehnologice ale stației de tratare din aval reprezintă o condiție esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru continuitatea furnizării serviciului de alimentare cu apă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile și cu obligațiile legale ale autorităților competente.

          În acest context, solicit următoarele clarificări:

1.  Care este regimul normal de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni, respectiv limitele tehnice de funcționare pentru asigurarea potabilității, inclusiv capacitatea de tratare și încărcarea maximă admisă a apei brute pentru care stația este proiectată să funcționeze în condiții normale? Solicit transmiterea documentației tehnice care stabilește aceste limite.
2.  Care au fost valorile efective înregistrate pe durata operațiunii de golire a acumulării Vidraru, raportate zilnic, inclusiv volumul de apă brută recepționat în stație și parametrii relevanți ai apei brute la intrare? În ce măsură au depășit aceste valori limitele tehnice de exploatare și cu cât au fost depășite acestea, atât din punct de vedere al volumului, cât și al încărcării apei brute? Solicit transmiterea datelor centralizate pe zile calendaristice și a documentelor aferente perioadei respective.
3.  Cine a stabilit că operațiunea de golire a acumulării Vidraru nu prezintă risc pentru parametrii de potabilitate ai apei furnizate municipiului Curtea de Argeș și pe ce bază tehnică s-a fundamentat această concluzie? Solicit transmiterea documentelor care au stat la baza acestei evaluări, precum și indicarea persoanelor care au semnat avizele sau deciziile relevante.
4.  În baza cărui act administrativ concret a fost dispusă și continuată operațiunea de golire a acumulării Vidraru și unde este consemnată fundamentarea tehnică a acestei decizii?
5.  A existat o procedură formală de coordonare între administratorul acumulării, operatorul Stației Cerbureni și autoritățile sanitare competente înainte și pe durata operațiunii? Solicit transmiterea documentelor care reflectă această coordonare, inclusiv corespondența oficială și eventualele avize emise.
6.  Ce măsuri structurale au fost adoptate pentru a preveni repetarea unei incompatibilități între regimul de descărcare al acumulării și capacitatea Stației Cerbureni și prin ce mecanism instituțional este asigurată monitorizarea continuă a parametrilor de potabilitate?

Având în vedere competențele complementare ale ministerelor destinatare și caracterul interdependent al aspectelor tehnice, energetice și sanitare implicate, solicit formularea unui răspuns complet din partea fiecărui minister, cu indicarea atribuțiilor exercitate în această situație și transmiterea documentelor emise în sfera proprie de competență.

Protejarea sănătății populației nu reprezintă o opțiune administrativă, ci o obligație legală și constituțională a statului. Orice intervenție asupra regimului de exploatare al unei acumulări care influențează alimentarea cu apă potabilă trebuie fundamentată riguros, coordonată interinstituțional și validată exclusiv prin prisma siguranței cetățenilor.

Statul are obligația de a preveni riscul, nu de a-l constata ulterior. În acest sens, solicit clarificarea completă a lanțului decizional, asumarea responsabilităților instituționale și prezentarea documentelor care au stat la baza deciziilor adoptate.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Corelarea operațiunii de golire a acumulării Barajului Vidraru cu capacitatea tehnică și regimul de exploatare al Stației de Tratare a Apei Cerbureni – municipiul Curtea de Argeș appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: Nr. 04, Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul interpelării: Numărul angajărilor realizate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de la preluarea mandatului actualului Guvern

În contextul măsurilor anunțate de Guvern privind reforma administrației publice și eficientizarea aparatului bugetar, precum și al direcțiilor asumate de Executivul condus de domnul Ilie Bolojan, vă adresez prezenta interpelare în temeiul dispozițiilor constituționale și regulamentare aplicabile.

Având în vedere obiectivele declarate privind reducerea cheltuielilor publice, optimizarea organigramelor și creșterea performanței instituționale, vă rog să precizați următoarele aspecte referitoare la activitatea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate:

Numărul total al angajărilor efectuate în perioada cuprinsă între data preluării mandatului de către actualul Guvern și data formulării prezentei interpelări.

• Defalcarea acestor angajări pe:

• aparat central;

• instituții subordonate / în coordonare / sub autoritate;

• funcții de conducere vs. funcții de execuție.
• Modalitatea de ocupare a posturilor (concurs, detașare, transfer, numire temporară, alte proceduri).
• Numărul posturilor nou înființate în aceeași perioadă și temeiul legal al înființării acestora.
• Impactul bugetar estimat al acestor angajări asupra bugetului ministerului pentru anul în curs.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Numărul angajărilor realizate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, de la preluarea mandatului actualului Guvern appeared first on AUR.

                 DOAMNEI Diana BUZOIANU, MINISTRUL MEDIULUI, apelor și pădurilor

DOMNULUI Radu MARINESCU, MINISTRUL JUSTITIEI

                 Domnului ALEXANDRU Nazare, Ministrul finanțelor

                 Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministrul economiei, digitalizării,

       antreprenoriatului și turismului

                DOAMNEI OANA ȚOIU, Ministrul AFACERILOR EXTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați Domnilor Miniștrii,

Stimate Doamne Ministre,

România este țara binecuvântată cu tot ceea ce omul are nevoie și își poate dori: munți, păduri, ape, mare, câmpii mănoase și zăcăminte de petrol, gaze, minereuri neferoase, cărbune, materiale critice. Nu ne lipsește aproape nimic.

Constăm astăzi, la 36 de ani de la revoluția din decembrie 1989, că cele mai multe daruri primite și apoi, două milenii apărate cu sânge, nu ne mai aparțin. În numele democrației, avem cele mai mari prețuri la energie electrică, la gaze naturale, la pâine, la toate produsele alimentare, la lemne pentru foc etc. Pădurile au fost și sunt tăiate de străini, câmpurile le aparțin într-o proporție îngrijorătoare, cumpărăm pâine congelată din import, oamenii stau iarna în frig în case și cu lumina stinsă; din când în când mai auzim că a murit cineva înghețat în casă, că sute de mii de copii se culcă seara nemâncați. Aceasta este situația românilor astăzi în țara lor cândva bogată.

Pentru a completa tabloul, guvernul României se pregătește să înstrăineze și ceea ce a mai rămas.

Astăzi vă aduc în atenție o nouă afacere păguboasă pentru români, exploatarea minieră de la Certejul de Sus, județul Hunedoara, care pare a fi urmat căi întunecate, asemănătoare cu afacerea Roșia Montană.

După multiple modificări cel puțin bizare ale acționariatului, după evaluări diferite ale cantităților de aur și argint conținute în zăcământ (între 63,5 t aur + 375 t argint și 81 t aur + 450 t argint este o diferență consistentă), după o anulare în instanță a PUZ-ului, aflăm că noul proprietar a solicitat și obținut avizul de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej, aflat în Munții Metaliferi, partea celebrului „patrulater aurifer“ din Apuseni. Acesta a fost emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pe 30 decembrie 2025, deci, la sfârșitul anului, ca hoții. Contextul juridic în care s-a emis avizul de mediu este cel puțin controversat deoarece investitorul nu mai deținea licența de concesiune pentru exploatare care expirase în anul 2024. Deși investitorul Deva Gold a depus documentația necesară pentru prelungirea licenței la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier în 2024, hotărârea de guvern nu a mai fost adoptată până la termenul limită, astfel că aceasta a expirat. Ulterior, reprezentantul Ministerului Justiției a refuzat să mai semneze proiectul de hotărâre, invocând faptul că licența nu mai este valabilă.

Ca urmare, investitorii Deva Gold au dat în judecată ANRM și Guvernul României, solicitând obligarea acestora la adoptarea actului normativ de prelungire a concesiunii. Procesul a fost programat pentru 9 februarie 2025.

Ultima modificare a acționariatului a adus și promisiunea unei exploatări fără cianuri, ceea ce pare îmbucurător la prima vedere.

Nu fac parte dintre persoanele care consideră că zăcămintele noastre nu trebuie exploatate sau care consideră că putem face acest lucru fără asocierea cu investitori serioși. De asemenea, posibilitatea creării unor locuri de muncă în comunitățile din Certej și din jurul său este foarte importantă și necesară. Acest lucru însă nu se poate face oricum. România trebuie să beneficieze de resursele sale și nicidecum să le facă cadou contra câștigurilor unor grupuri mafiote care au infestat instituțiile statului român și îl spoliază de averea sa de 36 de ani. În tot acest timp, instituțiile abilitate ale statului (parchete, SRI, SIE etc.) nu au luat nicio măsură fermă și exemplară pentru a elimina caracatița mafiotă. Ne întrebăm dacă nu cumva această caracatiță nu a cuprins și aceste instituții care trebuiau să fie anticorpii care să lupte pentru români.

În 36 de ani, niciun guvern nu a produs un program real de exploatare a zăcămintelor României în contextul unei economii de piață, a unei organizări democratice a societății, dar și în folosul românilor ajunși astăzi sclavii unui guvern ale cărui singure măsuri sunt de a introduce și majora taxe și impozite care conduc evident la un real genocid al neamului românesc.

Fără a vă plictisi cu toată istoria exploatării zăcământului aurifer de la Certej, pe care ar trebui să o cunoașteți de altfel, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat ca urmare a eliberării avizului de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej în condițiile în care ANRMPSG publicase deja în MO decizia numărul 19 din 24 decembrie 2025 prin care la art. 1 licența de concesiune pentru exploatarea numărul 250195/2022 încetează la data publicării acesteia în MO, adică 24 decembrie 2025?
2. Deși noul investitor Varvara Development Group susține că exploatarea se va face prin metoda flotației, fără menționarea utilizării cianurii și promite „dezvoltare durabilă“ și „impact redus asupra mediului“, iar românii au mai auzit astfel de povești frumoase, proiectul minier Certej nu respectă un principiu fundamental: valorificarea complexă a zăcământului, astfel statul român nebeneficiind în nicio formă de minereurile critice aflate în zăcământ. Cum considerați că veți repara aceste pierderi?
3. Cum veți gestiona uriașele probleme de control post-minier, riscând și compromiterea relațiilor României cu țările vecine Ungaria și Serbia?
4. Cine va suporta urmările unui posibil accident? În afară de problemele grave de mediu care ar apărea, locuitorii zonei au încă vie amintirea dezastrului din 1971 (ruperea unui baraj a condus la eliberarea a 300 de mii de metri cubi de nămol toxic, zeci de locuințe distruse și cel mai important, 89 de morți).
5. În condițiile în care statul român prin instituțiile specializate cunoaște ceea ce rezultă în urma unui proces minier (produse intermediare, concentrate aurifere, cuprifere, polimetalice etc.), intenționați ca la acordarea licenței de concesiune pentru exploatare să condiționați și investiții în prelucrarea acestora în țară sau programul dumneavoastră de guvernare conține doar spolierea cetățenilor prin taxe și impozite și a bunurilor comune ale acestora prevăzute ca fiind proprietatea inalienabilă a Românilor chiar în Constituția României?
6. Știind că probele din zăcăminte sunt analizate de investitori al căror interes pentru propriul profit nu poate fi contestat, ce măsuri veți lua astfel încât aceste probe să fie obiective și statul român să se poată îndestula corect dintr-o astfel de afacere?
7. Intenționați să efectuați un control guvernamental asupra afacerii Certej încă de la începuturile ei, analizând și posibilele incompatibilități și/sau conflicte de interese ale unor decidenți ai instituțiilor statului implicate în această chestiune? Credeți că în România adusă și cu sprijinul consistent al dumneavoastră pe marginea prăpastiei, este timpul pentru a pune ordine în modul de funcționare al instituțiilor statului și în responsabilizarea în fața legii a celor care își trădează neamul și țara?
8. Care este motivul pentru care Guvernul României nu a prelungit în timp util licența de concesiune a Deva Gold, astfel încât aceasta a expirat? Membrii guvernului au avut cumva mustrări de conștiință sau au existat motive clare pentru această decizie?
9. Deși suntem alături de administrația Trump în reformele fundamentale pe care le face cu precizie și onestitate și ne bucură parteneriatul cu SUA în cursa mineralelor rare, vă rog să ne comunicați cum considerați că exploatarea resurselor României se poate transforma în „dezvoltare reală“? Stabilitatea economică pe termen lung implică și obținerea investițiilor pentru prelucrarea mineralelor rare în România sau rămânem ca în ultimii 36 de ani, la nivelul exportului de materii prime? Care este viziunea dumneavoastră cu privire la această cooperare?
10. În vederea protejării parteneriatului strategic cu Statele Unite de caracatița mafiotă încă la putere în România, vă rog să ne transmiteți, doamnă ministru Țoiu, mandatul în baza căruia ați avut discuții angajante pentru statul român la Washington?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII. appeared first on AUR.

Doamnei Diana-Anda BUZOIANU – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA, secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Criza apei potabile din județul Argeș trebuie soluționată în cel mai scurt termen cu putință!  

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

De circa patru luni, peste 50.000 de argeșeni nu au apă potabilă. Despre situația de la Curtea de Argeș și din localitățile limitrofe guvernații știu, însă nu cunoaștem să fi făcut cineva ceva concret în acest sens. Reprezentanții Aquaterm Ag’ 98 SA au confirmat prezența bacteriei Clostridium perfringens în rețeaua de apă. Premierul Ilie Bolojan a declarat că așteaptă soluții. Despre soluții ne întrebăm și noi și cetățenii de rând: care sunt acelea și când vor fi ele puse în practică?

Având în vedere aspectele de mai sus, vă rugăm, respectuos, să ne comunicați, fiecare în partea sa de competență:

1.Domnule viceprim-ministru, cunoașteți situația descrisă? Dacă da, ați încadra acest caz în categoria atacurilor la adresa siguranței naționale, mai precis la adresa securității sanitare și/sau alimentare?

2.Doamnă ministru, care sunt măsurile pe care le aveți în vedere și care este orizontul de timp așteptat în vederea implementării acestora?

3.Doamnă ministru, ce acțiuni a întreprins, în cele cca patru luni care au trecut, instituția pe care o conduceți în vederea soluționării acestei situații?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Criza apei potabile din județul Argeș trebuie soluționată în cel mai scurt termen cu putință!   appeared first on AUR.