De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Politici fiscale pentru reducerea sărăciei în muncă și sprijinirea veniturilor mici

Stimate domnule Ministru,

România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană. Fenomenul este concentrat în special în mediul rural, unde accesul limitat la infrastructură, utilități și servicii publice reduce oportunitățile de dezvoltare. Totodată, un număr semnificativ de români care lucrează cu normă întreagă rămân sub pragul de sărăcie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența actualului sistem de fiscalizare a veniturilor din muncă.

În acest sens, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri fiscale are în vedere Ministerul Finanțelor pentru reducerea poverii fiscale asupra persoanelor cu venituri mici, astfel încât venitul net al acestora să crească fără majorarea costurilor suportate de angajatori?
2. Analizează ministerul modificarea sistemului de impozitare și contribuții aplicabil veniturilor salariale, inclusiv prin mecanisme care să stimuleze ocuparea și să reducă fenomenul de „sărăcie în muncă”? Dacă da, care sunt principalele opțiuni analizate?
3. Care este evaluarea Ministerului Finanțelor cu privire la impactul actualei fiscalități asupra persoanelor cu venituri reduse și ce măsuri fiscale sunt avute în vedere pentru diminuarea riscului de sărăcie și excluziune socială?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Politici fiscale pentru reducerea sărăciei în muncă și sprijinirea veniturilor mici appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei

Stimate domnule Ministru,

Motorina reprezintă unul dintre principalii factori de cost pentru transport, agricultură, industrie și alte sectoare esențiale ale economiei. Creșterea accentuată a prețului acesteia se transmite în costurile de producție și distribuție, influențând direct nivelul inflației și puterea de cumpărare a populației. Prin măsuri temporare și bine fundamentate, care să protejeze economia fără a afecta sustenabilitatea finanțelor publice. politica fiscală poate constitui un instrument important pentru diminuarea impactului unor astfel de evoluții.

În vederea evaluării mecanismelor fiscale pe care Ministerul Finanțelor le are la dispoziție pentru gestionarea unor astfel de situații, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. În ce condiții și pe baza căror indicatori economici poate Ministerul Finanțelor propune reducerea temporară a accizelor sau modificarea cotei de TVA aplicabile carburanților, pentru limitarea efectelor creșterii prețului motorinei asupra economiei și inflației?
2. A realizat ministerul scenarii de impact privind efectele unei reduceri temporare a accizelor sau a TVA-ului asupra prețului la pompă, asupra veniturilor bugetare și asupra ratei inflației? 
3. Ce alte instrumente fiscale sau bugetare are la dispoziție ministerul pentru a atenua efectele unor creșteri accentuate ale prețului motorinei și pentru a sprijini sectoarele economice puternic dependente de transportul rutier?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Competitivitatea fiscală a României în raport cu statele din regiune

Stimate domnule Ministru,

Începând cu anul 2026, România aplică un impozit de 16% asupra dividendelor, un impozit pe profit de 16%, iar veniturile din dividende pot fi supuse și plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în condițiile prevăzute de lege. Prin comparație, Bulgaria menține un impozit pe dividende de 5% și un impozit pe profit de 10%, fără aplicarea unui mecanism similar de CASS asupra dividendelor.

În condițiile în care statele din regiune concurează pentru atragerea și păstrarea investițiilor prin politici fiscale competitive, diferențele semnificative de impozitare riscă să diminueze atractivitatea României pentru capitalul autohton și să încurajeze relocarea unor companii și investiții către jurisdicții cu o fiscalitate mai redusă.

În acest context, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Cum justifică Guvernul diferențele semnificative dintre nivelul de impozitare aplicat în România și cel practicat de state vecine, precum Bulgaria, în ceea ce privește impozitul pe dividende și impozitul pe profit?
2. A realizat Ministerul Finanțelor o analiză privind impactul actualei fiscalități asupra competitivității capitalului românesc și asupra riscului de relocare a companiilor în alte state cu un regim fiscal mai favorabil? Dacă da, vă rog să prezentați concluziile.
3. Are Ministerul Finanțelor în vedere măsuri de reducere a poverii fiscale asupra capitalului autohton, astfel încât România să își mențină competitivitatea și să descurajeze relocarea firmelor și a investițiilor în alte jurisdicții?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Competitivitatea fiscală a României în raport cu statele din regiune appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Suprataxarea veniturilor din dividende prin cumulul obligațiilor fiscale

Stimate domnule Ministru,

Veniturile din dividende sunt distribuite din profitul societăților comerciale după plata impozitului datorat de acestea, fiind ulterior supuse impozitului pe dividende și, în anumite condiții, contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Această succesiune de obligații fiscale generează o sarcină fiscală cumulată asupra aceluiași flux economic, motiv pentru care se impune clarificarea fundamentării măsurii, a studiilor de impact care au stat la baza adoptării acesteia și a efectelor estimate asupra investițiilor, capitalizării companiilor și competitivității economiei românești.

Întrebările mele sunt următoarele:

1) Care au fost argumentele economice, fiscale și sociale care au stat la baza deciziei de aplicare a CASS asupra veniturilor din dividende și cum justifică ministerul această formă de taxare succesivă a aceluiași venit?

2) Ce studii de impact, analize economice, simulări sau evaluări au fost realizate înainte de adoptarea acestei măsuri și ce efecte au fost estimate asupra investițiilor, antreprenoriatului, încasărilor bugetare și competitivității economiei românești?

3) Are în vedere Ministerul Finanțelor reevaluarea actualului mecanism de impozitare și contribuții aplicabil veniturilor din dividende, în vederea evitării unei duble sarcini fiscale asupra aceluiași venit?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Suprataxarea veniturilor din dividende prin cumulul obligațiilor fiscale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația împrumuturilor contractate de statul român

Stimate domnule Ministru,

Creșterea accelerată a datoriei publice și a necesarului de finanțare al statului reprezintă un subiect de interes major pentru cetățeni. Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor, datoria guvernamentală a depășit 1.170 miliarde lei, reprezentând aproximativ 60,2% din PIB.

            În vederea evaluării situației, vă solicit următoarele informații actualizate: valoarea totală a datoriei publice a României și procentul reprezentat de aceasta din Produsul Intern Brut (PIB) și cea a dobânzilor plătite de statul român pentru datoria publică la data transmiterii răspunsului, precum și valoarea estimată a dobânzilor care urmează să fie achitate până la sfârșitul anului 2026.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Situația împrumuturilor contractate de statul român appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Asigurarea lichidităților necesare funcționării ROMATSA

Domnule ministru,

Pe 10 iulie 2026, ROMATSA a confirmat că Eurocontrol a pus în executare o poprire asiguratorie asupra veniturilor cuvenite regiei, pentru aproximativ 3,4 miliarde de lei, la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,5 milioane de euro, în cadrul litigiului dintre compania Pfizer și statul român.

Guvernul a anunțat contestarea măsurii în Belgia și a dat asigurări că activitatea ROMATSA nu va fi întreruptă, însă disponibilitățile financiare ale ROMATSA ar permite continuarea serviciilor pentru aproximativ 50 de zile. Epuizarea bugetului ar putea afecta plata personalului, întreținerea sistemelor tehnice și furnizarea continuă a serviciilor de control al traficului aerian.

Ce măsuri juridice și financiare va adopta Ministerul Finanțelor, în ce termen și prin ce sursă de finanțare, pentru deblocarea veniturilor sau asigurarea lichidităților necesare ROMATSA înainte de epuizarea rezervelor disponibile, astfel încât continuitatea și siguranța traficului aerian să nu fie afectate?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Asigurarea lichidităților necesare funcționării ROMATSA appeared first on AUR.

În atenția Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, domnul Adrian Nicușor Nica

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Recuperarea arieratelor și aplicarea măsurilor de executare silită în cazul companiilor cu capital majoritar de stat

Stimate domnule Președinte,

Potrivit principiului egalității în fața legii, obligațiile fiscale trebuie respectate în mod unitar de toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate a capitalului. În acest context, recuperarea arieratelor și aplicarea măsurilor de executare silită reprezintă instrumente esențiale pentru protejarea intereselor bugetului de stat și pentru asigurarea unui climat fiscal echitabil.

Vă rog să precizați, având în vedere existența unor companii cu capital majoritar de stat care înregistrează obligații fiscale restante, următoarele:

1. Care este valoarea totală a arieratelor (datoriilor restante) către bugetul de stat acumulate de companiile cu capital majoritar de stat la data de 06.07.2026 și care au cele mai mari datorii? Ce măsuri au fost aplicate în ultimii trei ani în cazul acestor companii și care au fost rezultatele obținute în ceea ce privește recuperarea creanțelor bugetare?

2. Câte proceduri de insolvență sau de reorganizare au fost declanșate de ANAF împotriva companiilor de stat debitoare în ultimul an? În cazurile în care datoriile sunt considerate irecuperabile, care este procedura legală de radiere și cine răspunde pentru prejudiciul adus bugetului?

3. Cum justifică ANAF diferența de tratament în aplicarea măsurilor de executare silită (popriri, sechestre) între companiile private, care sunt adesea executate rapid, și companiile de stat care acumulează datorii de ordinul sutelor de milioane de lei pe parcursul mai multor ani? Care este temeiul legal al acestor diferențe?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Recuperarea arieratelor și aplicarea măsurilor de executare silită în cazul companiilor cu capital majoritar de stat appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării : Rezultatele negocierilor purtate în Statele Unite ale Americii privind obligațiile financiare ale României față de Pfizer

Stimate domnule Ministru,

Compania Pfizer a început procedurile de executare silită, după hotărârea instanței belgiene referitoare la contractele de vaccinuri anti-COVID, deși delegația Guvernului României s-a deplasat la Washington în luna aprilie pentru a negocia cu reprezentanții acesteia posibilitatea transformării obligațiilor de plată într-un mecanism de compensare.

Vă rog să precizați ce propuneri au fost formulate de statul român și care sunt rezultatele concrete ale negocierilor desfășurate până în prezent.

Totodată, vă rog să îmi comunicați care este poziția Ministerului Finanțelor față de situația actuală, privind litigiului și procedura de executare, precum și măsurile întreprinse de Guvern pentru limitarea costurilor suplimentare generate de dobânzi și penalități.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Rezultatele negocierilor purtate în Statele Unite ale Americii privind obligațiile financiare ale României față de Pfizer appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Regimul fiscal al transportului salariaților între domiciliu și locul de muncă

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 30 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, este accident de muncă „accidentul de traseu”, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers. În același timp, Codul fiscal tratează costul transportului salariaților la și de la locul de muncă fragmentat. Art. 76 alin. (4) lit. a) și art. 142 lit. b) îl reglementează din perspectiva salariatului ca venit neimpozabil și exceptat de la baza contribuțiilor sociale, în condițiile legii, iar art. 25 și regulile privind TVA stabilesc pentru angajator un regim de deductibilitate, plafonare sau condiționare. Deplasarea este relevantă pentru raportul de muncă în materia accidentului de traseu, dar fiscal nu are o regulă unitară care să o trateze ca necesară desfășurării muncii.

Vă rog să precizați, pentru perioada 2021–2025 și semestrul I al anului 2026, dacă Ministerul Finanțelor și ANAF dețin o evidență centralizată a cheltuielilor declarate sau decontate de angajatori pentru transportul salariaților între domiciliu/reședință și locul de muncă, defalcat pe ani, tip de transport și tratament fiscal aplicat; câte asemenea cheltuieli au fost verificate în inspecții fiscale, câte au fost acceptate integral, ajustate sau respinse, ce valoare totală au avut sumele acceptate și dacă Ministerul Finanțelor susține modificarea Codului fiscal pentru ca transportul salariaților să fie recunoscut unitar ca cheltuială deductibilă a angajatorului și ca operațiune legată de desfășurarea activității economice.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Regimul fiscal al transportului salariaților între domiciliu și locul de muncă appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Criză de securitate națională fără precedent: blocarea conturilor ROMATSA de către gigantul Pfizer și nota de plată a contractelor frauduloase din pandemie

Stimate Domnule Ministru,

               România se confruntă astăzi cu o dublă criză: una de securitate națională (prin blocarea conturilor ROMATSA) și una de securitate financiară și bugetară, generată de executarea silită declanșată de compania Pfizer pentru suma astronomică de aproximativ 600 de milioane de euro (peste 3,4 miliarde de lei, la care se adaugă peste 18,5 milioane de euro cheltuieli de judecată).

               În calitate de gardian al finanțelor publice ale statului român, aveți datoria să explicați cetățenilor cum s-a ajuns ca bugetul țării să fie devalizat cu o asemenea sumă pentru niște doze de vaccin inutile. Dezvăluirile recente, susținute de documente oficiale și declarații din interiorul fostului cabinet, arată că această achiziție nu a avut nicio legătură cu sănătatea publică, ci a fost o veritabilă „afacere de partid” PNL-MApN.

               Domnul Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, acuză că la 11 ianuarie 2021, printr-o notă semnată de Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu și aprobată de fostul premier Florin Cîțu, statul român a fost angajat în obligații financiare colosale, în secret, prin ocolirea Ministerului Sănătății. Astăzi, din cauza aroganței unor politicieni care se credeau „supermani”, un activ strategic al României – ROMATSA – este lăsat fără fondurile anuale de milioane de euro de la EUROCONTROL. Este un atentat direct la suveranitatea și stabilitatea economică a României. Românii, sufocați deja de taxe și inflație, nu trebuie să fie cei care achită din propriul buzunar nota de plată a incompetenței și a lăcomiei politicienilor.

               Având în vedere acest context, vă solicit, domnule Ministru, să îmi răspundeți clar la următoarele întrebări:

1. Care este impactul financiar calculat de Ministerul Finanțelor asupra bugetului de stat și asupra deficitului bugetar în urma acestei proceduri de executare silită declanșate de Pfizer în Belgia? Cum veți acoperi acest minus fără a introduce noi taxe sau impozite pe spatele românilor?
2. Care a fost rolul Ministerului Finanțelor în avizarea notelor și memorandumurilor din perioada ianuarie-martie 2021? A emis Ministerul Finanțelor un aviz de oportunitate sau de legalitate pentru achiziția suplimentară de vaccinuri care face astăzi obiectul acestui litigiu de 600 de milioane de euro?
3. Când va iniția Ministerul Finanțelor procedurile legale pentru a se constitui parte civilă și a institui sechestru asigurător pe averile celor responsabili? Este imperativ ca prejudiciul de 600 de milioane de euro să fie recuperat integral de la persoanele fizice care au semnat acele angajamente (Florin Cîțu, Valeriu Gheorghiță, Andrei Baciu etc.), iar bugetul de stat să fie protejat.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Criză de securitate națională fără precedent: blocarea conturilor ROMATSA de către gigantul Pfizer și nota de plată a contractelor frauduloase din pandemie appeared first on AUR.