De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Întârzierile la restituirea și rambursarea sumelor de la buget și plata dobânzilor datorate contribuabililor

Stimate domnule Ministru,

Articolul 182 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală stabilește dreptul contribuabilului la dobândă pentru sumele restituite sau rambursate după expirarea termenului legal. Dobânda curge până la stingerea creanței și este stabilită la 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.

Deși dreptul se naște prin depășirea termenului de către organul fiscal, dobânda este acordată numai la cererea contribuabilului. În cazul obligațiilor fiscale neachitate la scadență, accesoriile sunt calculate de organul fiscal fără un demers prealabil din partea statului. Reglementarea actuală transferă asupra contribuabilului sarcina de a cunoaște existența dreptului, de a calcula perioada și de a iniția o nouă procedură după ce a suportat deja întârzierea restituirii sau a rambursării.

Pentru a stabili amploarea situației și consecințele aplicării art. 182, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Pentru fiecare an din perioada 2021–2025 și pentru primele cinci luni ale anului 2026, câte cereri de restituire sau rambursare au fost soluționate după termenul legal, care a fost valoarea totală a sumelor achitate cu întârziere și care a fost durata întârzierilor? Vă rog să prezentați separat rambursările de TVA și celelalte categorii de sume, precum și întârzierile de până la 30 de zile, între 31 și 90 de zile, între 91 și 180 de zile și de peste 180 de zile.
2. Câți contribuabili au solicitat dobânzi în baza art. 182 în aceeași perioadă, care a fost valoarea dobânzilor solicitate, aprobate și plătite și câte cereri au fost respinse? Vă rog să estimați și valoarea dobânzilor care s-ar fi cuvenit pentru toate restituirile și rambursările întârziate, dar care nu au fost achitate în lipsa unei cereri.
3. Susține Ministerul Finanțelor modificarea art. 182 astfel încât dobânda datorată pentru depășirea termenului legal să fie calculată și plătită din oficiu, odată cu restituirea sau rambursarea sumei principale? În cazul unui răspuns negativ, vă rog să precizați argumentele juridice, administrative și bugetare care justifică menținerea procedurii actuale.

Datele solicitate vor fundamenta evaluarea unei modificări legislative prin care dreptul la dobândă să fie aplicat automat, după aceleași reguli de calcul folosite de administrația fiscală pentru întârzierile contribuabililor. Voi urmări răspunsul Ministerului Finanțelor și soluțiile propuse pentru eliminarea diferenței de tratament.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Întârzierile la restituirea și rambursarea sumelor de la buget și plata dobânzilor datorate contribuabililor appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: 07 Botoșani

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Controlul Ministerului Finanțelor la Exim Banca Românească după sancțiunea aplicată în dosarul manipulării ROBOR

Stimate domnule Ministru,

Consiliul Concurenței a sancționat Exim Banca Românească S.A. cu 96,49 milioane lei, în cadrul deciziei prin care 10 bănci au primit amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Exim Banca Românească are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Finanțelor, cu 99,56% din capitalul social.

Vă rog să precizați dacă Ministerul Finanțelor va trimite Corpul de control la Exim Banca Românească și ce măsuri va dispune, în calitate de acționar majoritar, pentru stabilirea răspunderii persoanelor care au avut atribuții de conducere, supraveghere, trezorerie, risc sau conformitate în perioada investigată de Consiliul Concurenței, inclusiv convocarea organelor statutare, solicitarea unui audit intern ori extern, evaluarea menținerii în funcție a conducerii și analizarea unor eventuale acțiuni în regres pentru prejudicierea băncii și a interesului statului.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Controlul Ministerului Finanțelor la Exim Banca Românească după sancțiunea aplicată în dosarul manipulării ROBOR appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 7 Botoșani

Obiectul: Evidența patrimoniului imobiliar public neutilizat și oportunitatea unui registru național public

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 288 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmește și se modifică de ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile publice autonome, pentru bunurile aflate în administrarea lor ori a structurilor din subordine, coordonare sau autoritate. Potrivit art. 288 alin. (2), actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se realizează prin sistemul securizat al ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, iar Ministerul Finanțelor realizează centralizarea inventarului și îl supune aprobării Guvernului.

Regimul local este distinct, dar relevant pentru aceeași problemă de politică publică. Potrivit art. 289 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, iar autoritatea executivă prezintă anual autorității deliberative un raport asupra situației gestionării bunurilor. Potrivit art. 289 alin. (2), inventarul bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale se întocmește și se actualizează de o comisie special constituită.

Prin HG nr. 1.176/2024 au fost aprobate normele tehnice pentru întocmirea și actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului și ale inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al statului. Actul normativ definește inventarul centralizat ca rezultat al operării, în sistemul securizat pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, a datelor înscrise în actele normative sau individuale privind aprobarea ori modificarea inventarelor.

Ministerul Finanțelor publică deja informații și aplicații în zona „Activele statului”, inclusiv pentru patrimoniul public, patrimoniul privat și lista bunurilor potrivit OUG nr. 91/2023. Totuși, din informațiile publice disponibile nu rezultă existența unei evidențe publice, ușor de consultat, care să indice pentru fiecare imobil public gradul de utilizare, starea tehnică, costul anual de întreținere, existența litigiilor, posibilitatea de conversie funcțională ori motivul menținerii în patrimoniu fără utilizare efectivă.

Problema are relevanță bugetară și socială. Imobilele publice neutilizate sau subutilizate generează cheltuieli de pază, conservare, utilități, reparații minimale, taxe, litigii și riscuri de degradare. În același timp, statul și unitățile administrativ-teritoriale finanțează construcții noi, închiriază spații, solicită fonduri pentru locuințe sociale, servicii medicale, servicii educaționale, sedii administrative sau centre sociale, fără ca publicul să poată verifica dacă imobilele deja existente au fost evaluate pentru reutilizare.

Pentru fundamentarea unei eventuale inițiative legislative privind instituirea unui registru național public al patrimoniului imobiliar public neutilizat sau subutilizat, vă rog să precizați:

1. Care este numărul total al bunurilor imobile înscrise, la data răspunsului, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și în inventarul centralizat al bunurilor imobile din domeniul privat al statului, defalcat pe ministere, autorități publice centrale, instituții aflate în subordine/coordonare/autoritate, județe, municipiul București și categorie de imobil: teren, clădire, ansamblu, construcție specială sau altă categorie relevantă?
2. Ministerul Finanțelor deține, prin sistemele de inventariere administrate, date privind gradul de utilizare al imobilelor statului, respectiv imobile utilizate integral, utilizate parțial, neutilizate, abandonate, degradate, în conservare, închiriate, concesionate, date în administrare, date în folosință gratuită sau aflate în litigiu? În caz afirmativ, vă rog să transmiteți situația centralizată pe ultimii 5 ani; în caz negativ, vă rog să precizați dacă lipsa acestor date este de natură juridică, tehnică sau administrativă.
3. Care sunt primele 100 de imobile ale statului cu valoarea de inventar cea mai mare care sunt neutilizate, utilizate parțial, degradate, aflate în conservare sau în litigiu, cu indicarea administratorului, localității, suprafeței, destinației înscrise în inventar, stării tehnice, costului anual de întreținere, situației juridice și motivului pentru care nu sunt utilizate conform destinației?
4. Ministerul Finanțelor consideră oportună instituirea prin lege a unui registru național public al patrimoniului imobiliar public neutilizat sau subutilizat, care să includă imobilele statului și, într-o secțiune distinctă, imobilele unităților administrativ-teritoriale, cu date privind administratorul, destinația, suprafața, valoarea de inventar, gradul de utilizare, starea tehnică, costurile de întreținere, litigii, restricții juridice și posibilitatea de conversie pentru locuințe sociale, servicii medicale, unități de învățământ, centre sociale sau alte funcțiuni publice?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, acolo unde acestea sunt disponibile, precum și cu indicarea categoriilor de date pe care Ministerul Finanțelor nu le deține în prezent sau nu le poate publica în temeiul legislației în vigoare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Evidența patrimoniului imobiliar public neutilizat și oportunitatea unui registru național public appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Evoluția pieței imobiliare, a prețurilor de vânzare și a chiriilor în România în ultimii trei ani

Stimate domnule Ministru,

Accesul la locuire a devenit una dintre presiunile economice majore pentru familiile din România. Prețurile de vânzare ale locuințelor, nivelul chiriilor, costul creditării și veniturile populației trebuie privite împreună pentru a înțelege dacă piața imobiliară rămâne accesibilă pentru tineri, familii cu venituri medii și lucrători din marile centre urbane.

În prezent, există date publice fragmentare. Institutul Național de Statistică publică indicele prețurilor proprietăților rezidențiale, iar Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară publică statistici lunare privind numărul tranzacțiilor imobiliare. Aceste informații nu oferă însă un tablou complet privind prețurile efective de vânzare, nivelul chiriilor declarate, diferențele dintre județe și municipii, evoluția pe tipuri de locuințe și raportul dintre costul locuirii și veniturile populației.

Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și prin datele rezultate din obligațiile fiscale privind transferul proprietăților imobiliare și veniturile din cedarea folosinței bunurilor, poate furniza o imagine relevantă asupra valorilor declarate în tranzacții și asupra chiriilor declarate fiscal. O asemenea evidență, prezentată agregat și anonimizat, ar permite Parlamentului să evalueze evoluția pieței imobiliare și impactul acesteia asupra accesului la locuire.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să precizați:

1. Care a fost evoluția valorii declarate a tranzacțiilor imobiliare în anii 2023, 2024, 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, defalcată pe județe, municipii reședință de județ, municipiul București pe sectoare, tipuri de imobile, respectiv apartamente, case, terenuri intravilane și terenuri extravilane, precum și pe tranșe de valoare?
2. Care a fost evoluția prețului mediu și median rezultat din tranzacțiile declarate, pe metru pătrat, pentru locuințe, defalcată pe județe, municipii reședință de județ, municipiul București pe sectoare, tip de locuință, an de construire, suprafață utilă și, acolo unde datele permit, număr de camere?
3. Care a fost evoluția contractelor de închiriere înregistrate fiscal și a veniturilor declarate din cedarea folosinței bunurilor în anii 2023, 2024, 2025 și 2026 până la data răspunsului, defalcată pe județe, municipii reședință de județ, municipiul București pe sectoare, tip de imobil și nivel mediu/median al chiriei lunare declarate?
4. Ministerul Finanțelor consideră oportună publicarea periodică, în format deschis și reutilizabil, a unui tablou național agregat privind piața imobiliară, care să includă prețuri declarate de vânzare, chirii declarate fiscal, volume de tranzacții, distribuție teritorială și indicatori de accesibilitate a locuirii?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Evoluția pieței imobiliare, a prețurilor de vânzare și a chiriilor în România în ultimii trei ani appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara

În atenția: doamnei Mirela CĂLUGĂREANU, președintele Curții de Conturi a României
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Curtea de Conturi a României, instituție aflată sub coordonarea Ministerului Finanțelor. Atașat prezentei întrebări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și:
1.să dispuneți, cu celeritate, investigarea faptelor reclamate;
2.să specificați clar care este orizontul de timp așteptat în vederea efectuării acestei investigații și în cele din urmă
3.să-mi transmiteți raportul reieșit în urma deplasării la fața locului.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru, Ministrul Apărării Naționale

                 DOMNULUI IRINEU AMBROZIE DARĂU, MINISTRUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

                  DOMNULUI ALEXANDRU NAZARE, MINISTRUL FINANȚELOR

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  GUVERNUL BOLOJAN  A TRANSFORMAT INSTRUMENTUL DE FINANȚARE “SAFE” ÎNTR-UN INSTRUMENT DE SABOTARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Marți, 28 aprilie 2026, comisiile de apărare reunite din Parlamentul României au aprobat cele 15 proiecte de înzestrare propuse de MApN spre finanțare prin instrumentul SAFE, în valoare totală de 833,42 milioane de euro, care au ca termen-limită pentru semnarea contractelor 30 mai 2026.

Instrumentul SAFE reprezintă cel mai important angajament de resurse financiare al UE pentru apărare din istoria sa. Scopul său declarat este consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, promovarea unor lanțuri de aprovizionare europene reziliente și construirea unei independențe strategice reale.

Încă dinaintea ședinței comisiilor de apărare, experții în domeniu au atenționat membrii acestora, dar și opinia publică, cu privire la deficiențele majore în derularea programului SAFE în România.

Nu o să enumăr aceste deficiențe, ele fiind deja arhicunoscute.

Pot însă să vă spun că alocarea acestor bani, împrumutați de țara noastră pentru 45 de ani, unui program care replică dependențele tehnologice externe contrazice flagrant scopul explicit al SAFE și expune România la aceleași vulnerabilități strategice: dependența de autorizare a exportului, riscuri ale lanțului de aprovizionare și control al unor terțe țări asupra platformelor critice pe care instrumentul a fost conceput să le elimine.

Deoarece Guvernul nu a răspuns la întrebările publice privitoare la criteriile care au condus la stabilirea Grupului de lucru interinstituțional pentru accesarea și implementarea instrumentului de finanțare SAFE (Decizia prim-ministrului din 21 noiembrie 2025), dar și a criteriilor care au stat la baza atribuirii preferențiale a contractelor, cu speranța – sper nu deșartă – că veți acorda respectul reprezentanților românilor în Parlamentul țării, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum justificați instituirea unei dependențe industriale și operaționale prin concentrarea a 7 din 15 contracte (68,3% din pachet) la un singur grup industrial (Rheinmetall AG), cu producția majoritară pe teritoriul Ungariei?
2. Cum explicați elementul evident de restrângere nejustificată a competiției: 9 din 15 contracte sunt atribuite prin negociere fără publicare prealabilă?
3. Cum explicați majorarea nejustificată a prețurilor (între 10,9% și 47,4%) pe parcursul a 3 luni (ianuarie – aprilie 2026)?
4. Cum explicați transferarea, în cadrul programului SAI, a calității de autoritate contractantă de la MApN la MAI, deși cerința originară este a MApN? Este evident faptul că structurile MAI și cele de ordine publică (Jandarmerie, Poliție, SRI, SPP) au cerințe operaționale mult mai mici pentru acest tip de armament decât MApN și, în plus, se pune problema eligibilității fondurilor pentru un program direcționat către alte structuri decât MApN.
5. Cum justificați structura controlului și predominanța lanțului de aprovizionare care pot depăși 35% componentă non-UE în cazul companiei SIG Sauer?
6. Care este suma exactă care va finanța industria de apărare românească?
7. Cum justificați absența din componența Grupului de lucru interinstituțional pentru SAFE a Consilierului Prezidențial pentru Securitate Națională, a Șefului Statului Major al Apărării și a comandanților categoriilor de forțe, cât și a reprezentanților direcți ai industriei naționale de apărare?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – GUVERNUL BOLOJAN  A TRANSFORMAT INSTRUMENTUL DE FINANȚARE “SAFE” ÎNTR-UN INSTRUMENT DE SABOTARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE appeared first on AUR.

În atenția, Domnului Adrian-Nicușor Nica, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30

Grupul Parlamentar:  A.U.R.

Obiectul Întrebării – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare

Stimate Domnule Ministru,

Prezenta interpelare are ca obiect clarificarea situației încasărilor realizate de statul român prin mecanismul IOSS (Import One-Stop Shop), precum și nivelul de transparență al acestor date, în contextul aplicării taxei logistice pentru coletele extracomunitare.

Mecanismul IOSS a fost instituit la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a facilita colectarea TVA pentru bunurile importate cu valoare redusă, în special în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic. În acest sens, eficiența colectării prin acest instrument reprezintă un element esențial în evaluarea politicilor fiscale aplicabile acestui segment.

Cu toate acestea, în prezent, datele publice privind nivelul efectiv al încasărilor prin mecanismul IOSS în România sunt limitate, iar informațiile aferente perioadelor recente nu sunt disponibile într-o formă detaliată și actualizată. Această situație ridică necesitatea unei clarificări privind performanța mecanismelor existente de colectare și utilizarea acestor date în procesul de fundamentare a măsurilor fiscale aplicate coletelor extracomunitare.

În acest context, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea totală a veniturilor colectate de statul român prin mecanismul IOSS în primul trimestru al anului 2025, respectiv în primul trimestru al anului 2026?

2. Care este evoluția lunară a acestor încasări (ianuarie, februarie, martie) pentru fiecare dintre cele două perioade menționate?

3. Care este numărul total de colete pentru care s-a aplicat mecanismul IOSS în cele două perioade și care este valoarea medie a TVA colectat per colet?

4. Care sunt principalele țări de origine ale bunurilor pentru care s-a colectat TVA prin IOSS în România, în primul trimestru al anului 2026?

5. Ce estimări inițiale au fost realizate de către Ministerul Finanțelor și ANAF cu privire la nivelul de colectare prin mecanismul IOSS și în ce măsură acestea au fost atinse în anul 2025 și începutul anului 2026?

6. Din ce motive datele aferente primului trimestru al anului 2026 nu au fost publicate până în prezent și dacă există un calendar pentru publicarea acestora?

7. În ce măsură datele colectate prin mecanismul IOSS au fost utilizate în analiza și fundamentarea taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare?

Clarificări privind aplicarea taxei logistice pentru colete extracomunitare

8. Cine poartă responsabilitatea finală pentru veridicitatea datelor declarate în legătură cu aplicarea taxei logistice (expeditor, furnizor, platformă digitală, operator poștal)?

9. Există în vedere dezvoltarea unui mecanism standardizat de transmitere a datelor (ex. API) între expeditori/platforme și furnizorii de servicii poștale pentru identificarea coletelor supuse taxei?

10. Cum este tratată situația coletelor pentru care formalitățile vamale sunt efectuate pe teritoriul României și dacă există în vedere exceptarea acestora de la plata taxei logistice, având în vedere veniturile deja generate la buget?

11. Care este momentul exact al exigibilității taxei logistice și cum se corelează acesta cu situațiile în care livrarea nu este finalizată?

12. Există în vedere instituirea unui mecanism de reconciliere între sumele colectate și cele datorate către bugetul de stat?

13. În ce măsură este avută în vedere posibilitatea acoperirii costurilor operaționale aferente colectării taxei (infrastructură IT, personal, comisioane bancare)?

14. Cum este reglementată răspunderea în situația în care sunt implicați mai mulți furnizori de servicii poștale în lanțul de livrare?

15. Obligația de colectare a taxei este una de rezultat sau una de diligență (mijloace), în situația în care taxa nu poate fi încasată efectiv de la destinatar?

16. Există în vedere o eventuală flexibilizare privind aplicarea sancțiunilor, în contextul implementării acestui mecanism?

17. Ce se va întâmpla de la 1 Iulie când va intra în vigoare taxa europeană de 3 euro/produs conform Regulamentului 382/2026?

18. Ce se va întâmpla dacă intra în vigoare la 1 Noiembrie taxa europeană de manipulare de 2 euro/produs și vom avea o triplă taxare pentru aceleași tipuri de colete?

19. Ați luat în calcul concedierile care au loc și vor mai avea în industria de curierat datorate scăderii volumelor non UE, datorate de aplicarea taxei logistice?

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Evidența arieratelor instituțiilor publice și oportunitatea unei platforme publice naționale privind obligațiile restante ale statului către terți

Stimate domnule Ministru,

Instituțiile publice încheie contracte, recepționează bunuri, servicii sau lucrări și acumulează obligații de plată față de operatori economici, persoane fizice ori alte entități. În lipsa unei evidențe publice nominale, obligațiile născute sunt greu de urmărit de contribuabili, creditori, Parlament și autoritățile de control, mai ales atunci când devin arierate, în sensul definit prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și întărit prin Legea nr. 273/2006.

Ministerul Finanțelor primește, centralizează și publică date privind execuția bugetară, plățile restante și arieratele bugetului general consolidat, inclusiv prin raportările transmise de ordonatorii de credite, prin Trezoreria Statului și prin sistemul național de raportare FOREXEBUG. Informațiile disponibile public sunt însă prezentate preponderent agregat, pe componente bugetare, categorii economice sau niveluri instituționale, fără o interfață nominală care să permită identificarea instituțiilor publice cu obligații restante către furnizori, prestatori, executanți ori alți creditori.

Diferența de tratament față de contribuabilii privați este relevantă. ANAF publică liste ale debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, inclusiv cuantumul obligațiilor, în funcție de plafoanele stabilite pentru marii contribuabili, contribuabilii mijlocii și celelalte categorii de debitori. Dacă obligațiile fiscale restante ale mediului privat sunt publicate în numele disciplinei fiscale, este justificată analizarea unui mecanism similar de transparență pentru obligațiile restante ale instituțiilor publice către mediul economic.

Întârzierea plăților de către instituțiile publice afectează lichiditatea furnizorilor, majorează costurile de finanțare ale firmelor, poate genera penalități, litigii și blocaje în derularea contractelor publice. Pentru buget, acumularea de plăți restante și arierate poate indica angajamente peste capacitatea reală de plată, presiuni reportate în anii următori și riscuri asupra țintelor de deficit. Lipsa unei evidențe publice nominale reduce capacitatea Parlamentului, a creditorilor, a contribuabililor și a autorităților de control de a evalua disciplina financiară a ordonatorilor de credite.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Finanțelor în administrarea execuției bugetare, coordonarea Trezoreriei Statului și centralizarea raportărilor financiare ale instituțiilor publice, vă rog să precizați:

1. Ce evidențe centralizate deține Ministerul Finanțelor privind plățile restante și arieratele instituțiilor publice, defalcate pe ordonatori principali, secundari și terțiari de credite, unități administrativ-teritoriale, instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii și alte entități publice?
2. Care a fost valoarea totală a plăților restante și a arieratelor instituțiilor publice în anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, defalcată pe buget de stat, bugete locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, instituții autofinanțate și alte componente ale bugetului general consolidat?
3. Care sunt primele 100 de instituții publice și unități administrativ-teritoriale după valoarea plăților restante și a arieratelor, cu indicarea sumei, vechimii obligației, categoriei economice a cheltuielii, existenței unui litigiu sau a unei contestații și evoluției în ultimii trei ani?
4. Ce date privind plățile restante și arieratele sunt raportate prin Trezoreria Statului, FOREXEBUG sau alte sisteme informatice administrate de Ministerul Finanțelor, cu ce periodicitate sunt actualizate, în ce format pot fi exportate și ce impedimente juridice sau tehnice există pentru publicarea lor într-o platformă publică interogabilă?
5. Ministerul Finanțelor consideră oportună dezvoltarea unei platforme publice naționale privind obligațiile restante ale instituțiilor publice către terți, după un standard comparabil cu publicarea obligațiilor fiscale restante ale contribuabililor, cu date defalcate pe instituție, creditor sau categorie de creditor, sumă, vechime, categorie bugetară, litigii și stadiul plății?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare -Evidența arieratelor instituțiilor publice și oportunitatea unei platforme publice naționale privind obligațiile restante ale statului către terți appeared first on AUR.

  Domnului RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

  DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE?

Stimați Domni Miniștrii,

Stimate Domn Viceprim-ministru,

În contextul celui mai scăzut nivel de colectare din Uniunea Europeană a sumelor datorate statului din taxe, impozite și contribuții, ceea ce este echivalent cu un real sabotaj al securității naționale, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este programul detaliat pe care îl aveți pentru a stăvili criminalitatea fiscală din România?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Veniturile încasate de la începutul anului din roviniete, accize la carburanți și TVA

Stimate domnule Ministru,

Execuția bugetară de la începutul anului trebuie citită și prin prisma sumelor încasate din taxarea circulației, a carburanților și a consumului. Rovinietele, accizele la carburanți și TVA-ul sunt surse relevante de venit bugetar, iar evoluția lor arată în ce măsură statul a încasat suplimentar din costurile suportate de populație și de economie.

Interesul public pentru aceste date este cu atât mai mare cu cât scumpirea carburanților se transmite în lanț în transport, în prețurile bunurilor și în cheltuielile curente, iar veniturile fiscale rezultate trebuie cunoscute exact.

Prin urmare, vă rog să precizați care este valoarea totală a veniturilor încasate de la 1 ianuarie 2026 până la data răspunsului din: roviniete, accize la benzină și motorină, TVA aferent vânzării de carburanți, precum și ce încasări estimează Ministerul Finanțelor din aceste surse până la 31 decembrie 2026.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Veniturile încasate de la începutul anului din roviniete, accize la carburanți și TVA appeared first on AUR.