De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind finanțarea ARACIP, veniturile din tarife și costurile evaluării externe pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat

Stimate domnule Ministru,

Vă aduc în atenție necesitatea clarificării publice a modului de finanțare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, precum și a impactului financiar pe care procedurile de autorizare, acreditare și evaluare externă periodică îl au asupra unităților de învățământ preuniversitar de stat și asupra bugetelor publice locale sau centrale.

Potrivit datelor publice, ARACIP este instituție publică de interes național, aflată în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, cu personalitate juridică și buget propriu de venituri și cheltuieli, având atribuții de evaluare externă a calității educației în vederea autorizării, acreditării, evaluării periodice și monitorizării în învățământul preuniversitar.

Tarifele publicate de ARACIP, valabile de la 1 ianuarie 2022, sunt de 12.796 lei pentru autorizare, 19.194 lei pentru acreditare și 9.597 lei pentru evaluare externă periodică. În cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat, sarcina financiară se reflectă, direct sau indirect, în bugetele publice, fie prin bugetele unităților școlare, fie prin bugetele autorităților locale sau prin alte mecanisme de finanțare publică.

Raportul de activitate al președintelui Consiliului ARACIP pentru perioada 15 martie 2022 – 15 martie 2023 menționează 654 de rapoarte de evaluare externă a calității, ceea ce arată existența unui volum semnificativ de activitate și de fluxuri financiare asociate procedurilor de evaluare. Cu toate acestea, datele publice disponibile nu permit stabilirea clară a numărului mediu anual de unități evaluate, a sumelor plătite de unitățile de stat, a veniturilor totale realizate de ARACIP din tarife, a subvențiilor sau alocărilor primite de la bugetul de stat și a structurii cheltuielilor agenției.

Clarificarea acestor date este necesară inclusiv pentru fundamentarea unei inițiative legislative prin care cheltuielile aferente evaluării externe în vederea autorizării de funcționare provizorie, acreditării și evaluării externe periodice a unităților de învățământ preuniversitar de stat să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, fără perceperea de tarife către unitățile publice de învățământ, autoritățile administrației publice locale sau alte instituții publice implicate în organizarea și finanțarea lor.

Având în vedere interesul public privind transparența finanțării ARACIP, precum și necesitatea evaluării corecte a sarcinii bugetare suportate de școlile de stat și de autoritățile publice, vă rog să precizați:

1. Care au fost veniturile totale ale ARACIP pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, defalcate pe venituri din tarife de autorizare, acreditare și evaluare periodică, venituri din contracte de evaluare externă, subvenții sau alocări de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile, donații, sponsorizări și alte surse legal constituite?
2. Care au fost cheltuielile totale ale ARACIP pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, defalcate pe cheltuieli de personal, indemnizații sau plăți către evaluatori externi, bunuri și servicii, chirii sau utilități, deplasări, servicii informatice, investiții, proiecte cu finanțare externă și alte categorii relevante?
3. Câte proceduri de autorizare, acreditare și evaluare externă periodică a derulat ARACIP în fiecare dintre anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, defalcat pe unități de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional, precum și pe tipul procedurii?
4. Care ar fi impactul bugetar anual estimat pentru Ministerul Educației și Cercetării dacă tarifele aferente autorizării, acreditării și evaluării externe periodice pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ar fi suportate direct de la bugetul de stat, fără plata lor de către unitățile școlare de stat, autoritățile locale sau alte instituții publice, și dacă ministerul apreciază că nivelul actual al finanțării ARACIP este proporțional cu volumul efectiv de activitate și cu cheltuielile agenției?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Clarificări privind finanțarea ARACIP, veniturile din tarife și costurile evaluării externe pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat appeared first on AUR.

                  Domnului Mihai DIMIAN, Ministru al Educației și Cercetării

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Necesitatea clarificării veridicității studiilor și a datelor biografice ale consulului general al României la Montréal, doamna Tullia Balla.

Doamnă ministru, domnule ministru,

Prin întrebarea parlamentară nr. 1023/A din 25 februarie 2026, adresată Ministerului Afacerilor Externe, am solicitat clarificări cu privire la anumite aspecte legate de activitatea și numirea în funcție a unor reprezentanți ai diplomației române. Până la această dată nu am primit niciun răspuns oficial din partea ministerului.

Între timp, în spațiul public au apărut noi informații care ridică semne de întrebare serioase privind veridicitatea datelor biografice și a studiilor prezentate de doamna Tullia-Imola Balla, consul general al României la Montréal (Canada).

Potrivit unor investigații jurnalistice publicate în presa din România, există suspiciuni că doamna Tullia Balla ar fi prezentat în mod inexact sau ambiguu studiile sale universitare, fiind prezentată în anumite contexte drept „absolventă a Facultății de Drept a Universității din București”, deși diploma de licență ar proveni, conform documentelor citate, de la Universitatea „Spiru Haret”. 

Articolul menționat susține că formulările utilizate în prezentările oficiale ar putea crea impresia că ar fi absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, fapt care ridică întrebări legitime privind corectitudinea informațiilor prezentate în CV-urile oficiale și în documentația aferentă numirii în funcție. 

De asemenea, aceeași sursă jurnalistică evocă și alte aspecte controversate privind parcursul profesional și eventuale incompatibilități politice sau administrative, precum și modul în care ar fi fost realizată numirea în funcții publice și diplomatice de-a lungul timpului. 

Având în vedere faptul că reprezentarea României în străinătate presupune standarde ridicate de integritate, transparență și profesionalism, iar corectitudinea datelor biografice și academice este esențială pentru credibilitatea corpului diplomatic român, consider necesară clarificarea oficială a acestor informații.

Date fiind acestea, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă Ministerul Afacerilor Externe a verificat autenticitatea și exactitatea datelor privind studiile universitare ale doamnei Tullia-Imola Balla la momentul încadrării sale în structurile diplomatice și la momentul numirii în funcția de consul general al României la Montréal.

2.Care este forma exactă a studiilor universitare absolvite de doamna Tullia-Imola Balla, instituția de învățământ superior emitentă a diplomei de licență și anul absolvirii, potrivit documentelor aflate în dosarul profesional al acesteia.

3.Dacă Ministerul Educației și Cercetării poate confirma, pe baza evidențelor oficiale, instituția universitară care a emis diploma de licență în drept a doamnei Tullia-Imola Balla și dacă există situații în care aceasta ar fi fost prezentată public într-o formă diferită de cea din realitate.

4.Dacă, în cazul în care se constată neconcordanțe între datele reale și prezentările oficiale, există proceduri administrative sau disciplinare aplicabile personalului diplomatic.

5.Ce proceduri utilizează Ministerul Afacerilor Externe pentru verificarea veridicității studiilor și a datelor biografice ale persoanelor numite în funcții diplomatice, în special în cazul numirilor politice sau al diplomaților care nu provin din corpul diplomatic de carieră.

6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe a analizat eventualele situații de incompatibilitate politică ale persoanelor numite în funcții diplomatice, având în vedere interdicțiile prevăzute de legislația în vigoare privind apartenența la partide politice.

The post Costache Chertif – Întrebare – Necesitatea clarificării veridicității studiilor și a datelor biografice ale consulului general al României la Montréal, doamna Tullia Balla appeared first on AUR.

                Domnului Mihai DIMIAN, Ministru al Educației și Cercetării

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificări privind posibile influențe politice și rețele de influență în mediul universitar din Cluj-Napoca.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

În spațiul public au apărut recent o serie de informații și acuzații care vizează mediul academic și politic din municipiul Cluj-Napoca, precum și posibile relații de influență între anumite grupuri de interese și structuri universitare sau politice.

Într-un material publicat în presa online, autorul și fostul parlamentar Valer Marian susține existența unei rețele informale de influență în jurul unor cercuri academice și politice din Cluj-Napoca, rețea pe care o descrie ca având conexiuni cu structuri de putere politică, mediul universitar și anumite inițiative politice prezentate drept „suveraniste”. 

Materialul menționează, între altele, organizarea la Cluj-Napoca a unor evenimente și lansări editoriale cu tematică geopolitică și politică, la care ar fi participat persoane din mediul universitar, din cercuri politice și din mediul publicistic, sugerând existența unor relații de influență între mediul academic și proiecte politice aflate în curs de constituire. 

Având în vedere importanța majoră a autonomiei universitare, a neutralității instituțiilor de învățământ superior față de competiția politică și a transparenței finanțării și organizării evenimentelor academice, consider necesar ca autoritățile competente să clarifice dacă astfel de situații au existat și dacă au fost respectate toate normele legale și etice aplicabile.

În acest context, pornind de la cele prezentate în materialul de presă citat și considerând că lămurirea acestor aspecte este esențială pentru menținerea credibilității mediului universitar românesc, pentru protejarea autonomiei academice și pentru asigurarea unei separări clare între activitatea universitară și competiția politică, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă Ministerul Educației și Cercetării are cunoștință despre organizarea, în cadrul unor instituții de învățământ superior din Cluj-Napoca, a unor evenimente sau activități care ar putea avea caracter politic sau de promovare a unor proiecte politice ori partide aflate în constituire.

2.Dacă există proceduri sau controale prin care ministerul verifică modul în care spațiile și resursele universităților publice sunt utilizate pentru evenimente cu caracter politic, ideologic sau de lobby.

3.Dacă au fost semnalate, în ultimii ani, situații în care cadre universitare sau structuri universitare au fost implicate în mod direct în proiecte politice sau în promovarea unor formațiuni politice, utilizând prestigiul sau infrastructura universitară.

4.Dacă Guvernul României sau instituțiile din subordinea sa au realizat evaluări privind posibile rețele informale de influență politico-academică în mediul universitar din Cluj-Napoca sau din alte centre universitare din țară.

5.Dacă Ministerul Educației intenționează să elaboreze norme mai clare privind delimitarea dintre activitatea academică și activitatea politică, astfel încât universitățile să rămână spații de dezbatere academică liberă, dar neinstrumentalizate politic.

6.Ce măsuri instituționale sunt avute în vedere pentru a garanta transparența finanțării evenimentelor academice și pentru a preveni folosirea instituțiilor de învățământ superior în scopuri politice sau de influență.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificări privind posibile influențe politice și rețele de influență în mediul universitar din Cluj-Napoca. appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: nefasta performanță din educație: 17.470 de posturi a pierdut educația numai în primele șase luni din mandatul guvernului Bolojan.

Stimate domnule prim-ministru,  

Potrivit datelor analizate de jurnaliștii români, educația a pierdut 17.470 de posturi numai în primele șase luni din mandatul guvernului pe care îl conduceți. Pentru a „compensa” deficitul crunt de personal, a fost mărită norma didactică, într-o manieră frauduloasă am putea spune având în vedere că fostul ministru al educației, Daniel David, a manipulat datele care arătau că norma didactică din România nu era sub media Uniunii Europene, acesta fiind unul dintre principalele argumente care ar fi justificat creșterea normei profesorilor din România, care și așa erau nevoiți să gestioneze multiple provocări.

Având în vedere informațiile de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Puteți comunica în cifre absolute și relative, numărul cadrelor didactice care și-au pierdut locul de muncă în primele șase luni din mandatul guvernului condus de dumneavoastră?  

2.Odată implementată, considerați că măsura reducerii personalului educațional a fost o decizie înțeleaptă?

3.A rezolvat această măsură criza din educație? Vă rog să prezentați impactul social și economic pe care l-au generat acțiunile în cauză.

4.Considerați că în contextul actual, se mai poate vorbi despre sprijinirea performanței educaționale? Care sunt măsurile care ar putea susține un eventual răspuns afirmativ?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Nefasta performanță din educație: 17.470 de posturi a pierdut educația numai în primele șase luni din mandatul guvernului Bolojan appeared first on AUR.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Raportul de control de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța appeared first on AUR.

De către:  Senator Eugen-Cristian ȘIPOȘ

Circumscripția electorală nr.13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării:  Clarificări privind creșterea alarmantă a cazurilor de violență în unitățile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare

Stimate domnule, Ministru 

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la  art. 178 alin. 1 și alin. 2 din Regulamentul Senatului României  vă adresez următoarea interpelare parlamentară:

În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu creșterea alarmantă a cazurilor de violență în unitățile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare.

În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost semnalate mai multe cazuri extrem de grave de violență în școli din municipiul Cluj-Napoca, care au generat îngrijorare profundă în rândul părinților, elevilor, cadrelor didactice și al comunității locale.

Conform informațiilor apărute în presă:

• La Liceul “Nicolae Bălcescu” a fost raportat un incident grav de violență, victima fiind un elev agresat de un coleg.
• La Colegiul Național “George Coșbuc”, o elevă a fost rănită cu un pistol de tip airsoft, pe care un alt coleg l-ar fi introdus în incinta școlii.
• Într-o altă unitate de învățământ, o învățătoare a ajuns la spital cu umărul dislocat, în urma unui incident provocat de un copil de doar 9 ani.
• Aceste situații sunt de o gravitate deosebită și pun în discuție nu doar siguranța în școli, ci și eficiența mecanismelor instituționale de monitorizare, prevenire și intervenție în cazurile de violență.

În contextul obligației Ministerului Educației de a asigura un mediu educațional sigur, predictibil și sănătos pentru toți copiii, vă solicit respectuos să îmi comunicați următoarele:

• Ce soluții și măsuri concrete are în vedere Ministerul Educației pentru prevenirea și combaterea violenței în unitățile de învățământ, atât în cele din Cluj-Napoca, cât și la nivel național?
• În ce măsură consilierii Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Cluj își exercită atribuțiile în vederea prevenirii acestor cazuri?
• Care este numărul de consilieri școlari alocați unităților de învățământ din Cluj-Napoca și care este raportul elev/consilier?
• Realizează specialiștii CJRAE evaluări psihopedagogice ale fiecărui copil, în special în situațiile semnalate.
• Ce măsuri a dispus Ministerul Educației în urma incidentelor recente de la Cluj-Napoca?
• Ce programe naționale de formare a cadrelor didactice pentru gestionarea situațiilor de criză comportamentală sunt în derulare sau planificate?

Interpelarea este formulată într-un mod concret și clar, iar informațiile solicitate sunt relevante pentru activitatea parlamentară.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Clarificări privind creșterea alarmantă a cazurilor de violență în unitățile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare appeared first on AUR.

                DOMNULUI RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

                DOMNULUI DANIEL DAVID, MINISTRUL EDUCAȚIEI

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: “ROMÂNIA ONESTĂ” CONDUSĂ DE UN GUVERN MEDIOCRU, CĂPUȘAT DE OPORTUNISM ȘI ÎNȘELĂCIUNE.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați domni miniștrii,

Cu o săptămână în urmă, societatea românească era zdruncinată de apariția în spațiul public a CV-urilor numitului fost ministru al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu.

După discuții îndelungate din care românii au înțeles că poți fi ministru al apărării ocolind în mod dubios satisfacerea stagiului militar obligatoriu, am aflat că CV-urile imaginate de domnul Moșteanu apar și dispar după nevoi.

Nu o să fac istoricul studiilor nesatisfăcătoare ale numitului Moșteanu, deoarece acesta este deja cunoscut. Remarc însă că, de la o vreme încoace, un prim-ministru – domnul Marcel Ciolacu, miniștri ca domnul Moșteanu sau domnul Miruță, purtători de cuvânt ca doamna Dogioiu, după cum spun gurile rele – însuși președintele țării și cine știe câți alți demnitari, au probleme serioase în a îndeplini condiții elementare de studii. Și, ca și cum asta nu ar fi suficient, astfel de politicieni de rit nou apelează la minciună și impostură intelectuală, contribuind din plin la falimentul clasei noastre politice, al coaliției de guvernare și al „României oneste”.

În timp ce românii se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la aproape toate criteriile relevante, Guvernul României și premierul ei „reformator”, se complac într-o mlaștină morală în care indivizi fără școală, fără profesii, fără cultură și viziune s-au cățărat ostil și agresiv pe destinul acestui neam, preocupați fiind doar de satisfacerea intereselor și orgoliilor personale, ale clicilor din care fac parte și ale stăpânilor lor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ați sesizat instituțiile abilitate ale statului cu privire la prezentarea de către numitul Liviu-Ionuț Moșteanu a unui CV falsificat în vederea obținerii unor poziții în statul român?
2. Cum justificați faptul că o persoană care a mințit cu privire la pregătirea sa profesională a ajuns să facă parte din CSAT și a avut acces la informații clasificate? Ați analizat urmările acestei situații și care sunt acestea?
3. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru ca astfel de situații să nu mai existe în scurta perioadă a carierei dumneavoastră politice?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – “ROMÂNIA ONESTĂ” CONDUSĂ DE UN GUVERN MEDIOCRU, CĂPUȘAT DE OPORTUNISM ȘI ÎNȘELĂCIUNE appeared first on AUR.

Stimate domnule, Ministru

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 178 alin. 1 și alin. 2 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea interpelare parlamentară:
În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu derularea proiectului „Renovare energetică a Bibliotecii Centrale Universitare «Lucian Blaga» în vederea asigurării condițiilor de studiu și de păstrare și conservare a publicațiilor”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 5 – Valul Renovării, Operațiunea Renovare energetică moderată a clădirilor publice – Autorități centrale (PNRR 2022/C5 B2.1b).
Înțeleg amploarea și complexitatea lucrărilor desfășurate în clădirea centrală a bibliotecii, implicând colaborarea bibliotecarilor, a personalului administrativ și a firmelor contractate. Totodată, solicit să mă informați care sunt eforturile depuse până în prezent pentru menținerea accesului utilizatorilor în contextul restrângerii temporare a spațiilor disponibile, aspect extrem de important mai ales în sesiunile din anul universitar trecut.
Cu toate acestea, în spațiul public au apărut informații conform cărora lucrările ar fi fost temporar sistate din cauza lipsei de finanțare, precum și că ar exista o atitudine pasivă din partea autorității finanțatoare, situație ce afectează atât studenții și utilizatorii bibliotecii, cât și personalul și activitățile desfășurate în interiorul clădirii.
Având în vedere aceste aspecte, solicit să îmi să mă informați în mod specific:
 Urgentarea reluării și finalizării lucrărilor, astfel încât impactul asupra activităților academice și asupra conservării fondului bibliotecii să fie minimizat;
 Transmiterea unei informări oficiale privind stadiul real al proiectului, cauzele eventualelor întârzieri și măsurile adoptate pentru remedierea acestora;
 Precizarea dacă, în evaluarea dumneavoastră, există sau nu elemente care ar putea constitui fapte de neglijență în serviciu, în contextul gestionării finanțării, supravegherii și monitorizării lucrărilor din cadrul proiectului.
În cazul în care termenele nu pot fi respectate, ce riscuri există privind pierderea finanțării europene și ce soluții are ministerul pentru a evita acest scenariu?
Consider că o comunicare transparentă cu privire la acest proiect de importanță majoră pentru comunitatea academică este esențială pentru recâștigarea încrederii publice și pentru asigurarea unei bune gestionări a fondurilor PNRR.

Interpelarea este formulată într-un mod concret și clar, iar informațiile solicitate sunt relevante pentru activitatea parlamentară.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Care este stadiul real al lucrărilor de renovare energetică a Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” în vederea asigurării condițiilor de studiu, de păstrare și conservare a publicațiilor, finanțat prin PNRR appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Desființarea Institutul Național al Patrimoniului (INP)

Stimate domnule ministru

Institutul Național al Patrimoniului (INP) se află în acest moment într-o situație delicată, datorită deciziei domnului Ministru al Culturii, Andras-Istvan Demeter, din partea UDMR de a-l desființa, atribuțiile urmând sa fie preluate de către Ministerul Culturii.

Activitatea Institutului constă în aplicarea politicilor publice privind patrimoniul cultural prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare şi promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial şi digital. Institutul este continuatorul Comisiunii Monumentelor Istorice, înființat în anul 1892.

Prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, experții si specialiștii gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice. 

Din cauza acestei desființări,  activitatea specialiștilor privind proiectele și programele de investiții dedicate monumentelor istorice, implementarea reformelor structurale din domeniul patrimoniului ar fi compromisă.

Ministerul Culturii nu poate îndeplini  rolul de finanțator și implementator sau avizator al proiectelor, desființarea Institutului ar putea duce la pierderea finanțării de aproximativ 15 milioane de euro și la o penalizare de peste 100 de milioane de euro, ceea ce ar afecta bugetul de 2,2 miliarde de euro alocat Componentei 5 – Valul Renovării.

La nivel internațional, credibilitatea României în relațiile cu UNESCO și partenerii europeni din domeniul culturii, ar fi afectata.  La nivel intern s-ar bloca sau întârzia procesele de digitalizare și de inventariere a patrimoniului,  importante atât pentru protecție, cât și pentru securitatea națională.

Transformarea Institutului într-un departament al Ministerului Culturii nu este o decizie corectă, patrimoniul cultural național ar fi afectat ireversibil, și ar fi în avantajul dezvoltatorilor imobiliari, a autorităților locale care ar obține mai ușor avizele, prin încălcarea legislației din domeniul patrimoniului, fără a lua în calcul distrugerea patrimoniului.

Un alt aspect important îl constituie pierderea specialiștilor, un specialist necesită o perioadă îndelungată de pregătire, fiind și cei mai valoroși în cadrul instituției. Personalul de care dispune Institutului în acest moment este de peste 100 de angajați

Academia Română și-amanifestat dezacordul față de propunerea domnului Ministru de a desființa Institutul Național al Patrimoniului (INP), și insistă să fie menținut în forma actuală, subliniind  importanța pe care o are în protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural al României.

Academia Română amintește că desființarea instituțiilor similare din trecut — având ca exemplu Direcția Monumentelor Istorice, desființată în anul 1977 de regimul comunist — a dus la pierderi ireparabile de patrimoniu, printre care se numără mănăstirile Văcărești și Pantelimon, precum și bisericile Sfânta Vineri și Schitul Maicilor.

Academia recomandă autorităților decidente păstrarea și sprijinirea Institutului, subliniind rolul său istoric de instituție-cheie în conservarea identității și memoriei culturale a României.

Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Știind că este singura instituție la nivel național a cărei activitate este de a  proteja și valorifica patrimoniului cultural național, de ce se dorește desființarea ?

2. Cum veți împiedica pierderea finanțării de aproximativ 15 milioane de euro și  penalizarea de peste 100 de milioane de euro pentru Componenta 5 – Valul Renovării, care ar afecta bugetul de 2,2 miliarde de euro ?

3. Care este motivul pentru care se urmărește această desființare — total nepotrivită — ce ar duce la eliminarea specialiștilor din domeniu, având în vedere că formarea acestora a necesitat perioade îndelungate pentru a ajunge la nivelul actual de competență profesională?

4. Considerați că, prin această desființare, mai poate fi asigurat un control profesionist în emiterea avizelor de construcție, în special atunci când este vorba despre situri arheologice sau clădiri de patrimoniu?

The post Lavric Sorin – Interpelare – Desființarea Institutul Național al Patrimoniului (INP) appeared first on AUR.

Obiect: Reforma învățământului profesional și dual – între promisiuni și realitate !

Domnule Ministru,

România se află într-un paradox dureros: avem mii de tineri care nu își găsesc un loc de muncă și mii de companii care nu găsesc oameni pregătiți să muncească. Într-o țară cu potențial industrial, agricol și tehnic uriaș, sistemul de învățământ profesional este aproape inexistent.

De ani de zile ni se vorbește despre „reforma învățământului dual” — despre parteneriate între școală și mediul privat, despre dotarea atelierelor, despre orientarea tinerilor către meserii. În realitate, aceste reforme au rămas la nivel de discurs.  Multe școli profesionale funcționează cu ateliere din anii ’80, fără materiale, fără echipamente moderne și, uneori, fără profesori specializați.

Domnule Ministru, copiii noștri nu pot învăța meserie din teorie, iar economia nu poate merge mai departe fără meseriași.  România nu se poate ridica doar cu diplome și vorbe frumoase — are nevoie de oameni care știu să construiască, să repare, să producă.

În acest context, vă solicit să răspundeți clar și concret la următoarele întrebări:

1. De ce programele de învățământ dual nu sunt funcționale la nivel național, deși au fost lansate de ani buni?
2. Ce investiții reale — nu doar anunțate — s-au făcut în ultimii 3 ani în modernizarea atelierelor și laboratoarelor școlilor profesionale?
3. Care este strategia ministerului pentru a încuraja tinerii să aleagă învățământul profesional, fără să fie stigmatizați că nu merg „la liceu teoretic”?
4. Cum intenționați să implicați mediul economic, autoritățile locale și camerele de comerț în formarea practică a elevilor?
5. Ce garanții le oferă statul român tinerilor care finalizează o școală profesională, astfel încât să nu fie obligați să plece în străinătate pentru a-și valorifica munca?

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția că sistemul de învățământ profesional și tehnic din România se află într-o criză profundă, rupt de realitățile economice și de nevoile pieței muncii. În timp ce mii de companii duc lipsă de forță de muncă calificată, școlile profesionale sunt subfinanțate, neatractive și lipsite de parteneriate solide cu mediul economic.

„A venit timpul să redăm demnitatea muncii și să construim o legătură reală între școală și economie. Reforma învățământului profesional trebuie să pornească de la respectul pentru meserie, pentru tinerii care aleg să muncească cinstit și pentru companiile care produc valoare în România”, așa cum susțin membrii AUR.

AUR propune un plan concret pentru revitalizarea învățământului profesional și dual:

• dezvoltarea parteneriatelor reale între școli, întreprinderi și autorități locale, astfel încât elevii să aibă acces la practică în domenii relevante;
• stimulente fiscale pentru firmele care formează ucenici și participă activ la programe duale;
• modernizarea atelierelor și laboratoarelor școlare, pentru ca elevii să învețe pe echipamente actuale, nu pe relicve;
• promovarea învățământului profesional ca opțiune de prestigiu, nu ca soluție de avarie;
• implicarea comunităților locale și a mediului economic în adaptarea programelor la nevoile pieței muncii regionale.
• Organizarea de ore practice în ateliere specializate.

„România are nevoie de zidari, electricieni, mecanici, bucătari, croitori și meseriași mândri de munca lor — nu doar de diplome fără valoare. Fără meseriași, nu există industrie, construcții, agricultură sau servicii de calitate. AUR va lupta pentru un sistem educațional care să formeze oameni pregătiți pentru viață, nu doar pentru examene”

De prea mult timp, România vorbește despre reforme în educație, dar nu reușește să le ducă până la capăt. În timp ce în birourile ministeriale se schimbă legi, denumiri și concepte, realitatea din teren rămâne aceeași: școlile profesionale sunt tot mai puține, dotările sunt învechite, iar tinerii noștri pleacă din țară în căutarea unui rost. În același timp, firmele românești – mici, mijlocii și mari – se plâng că nu găsesc oameni calificați. În construcții, în industrie, în agricultură, în servicii – lipsa forței de muncă devine o criză națională. În loc să ne pregătim propriii meseriași, importăm lucrători din Asia. Este un semnal de alarmă pe care nu  avem voie să-l ignorăm !

În viziunea AUR, reforma învățământului profesional și dual trebuie să fie una reală, profundă și ancorată în nevoile economiei românești.  Nu avem nevoie de teorii sterile, ci de o reconectare a școlii la viața reală. Trebuie să redăm respectul pentru meserie și demnitatea muncii.

Soluțiile sunt clare și posibile:

• parteneriate adevărate între școli și mediul economic, în care companiile să fie implicate direct în formarea elevilor;
• stimulente fiscale și administrative pentru întreprinderile care oferă locuri de practică și formare profesională;
• modernizarea atelierelor școlare și adaptarea curriculei la cerințele actuale ale pieței muncii;
• consiliere profesională serioasă pentru elevi, din clasele gimnaziale, astfel încât alegerea unei meserii să fie o opțiune de mândrie, nu o soluție de avarie;
• implicarea autorităților locale în crearea de centre de formare regională, conectate la potențialul economic specific fiecărei zone.

În multe țări europene, sistemul dual de învățământ este cheia succesului economic. Germania, Elveția, Austria sunt exemple clare: tinerii învață în școală și practică în companii, iar la final au o meserie, un venit și un viitor sigur. România poate face același lucru, dacă renunțăm la demagogie și la birocratizarea excesivă. Trebuie să spunem răspicat: un stat care nu își respectă meseriașii este un stat condamnat la dependență și sărăcie.
Adevărata reconstrucție a României începe cu muncă, cu educație practică și cu oameni care știu să facă lucruri concrete.

AUR va susține toate inițiativele legislative care pun accent pe dezvoltarea învățământului profesional și dual, pe colaborarea dintre școală și mediul privat și pe crearea unui sistem de formare adaptat economiei reale. Ne vom opune, însă, oricărei reforme făcute doar pentru imagine, fără rezultate pentru tineri și pentru piața muncii.

România are nevoie de tineri pregătiți, de meseriași respectați și de școli care formează caractere, nu doar diplome.
Numai așa putem reda speranța unei generații care astăzi nu mai crede că are viitor în propria țară.  AUR va lupta pentru o Românie în care meseria este cinstită, tinerii sunt sprijiniți, iar școala este din nou puntea către un viitor sigur.

În acest sens, vă solicit să luați act de prezenta interpelare și să reveniți cu modificări  adecvate sistemului de educație. În același timp vă solicit să răspundeți prezentei interpelării conform procedurilor parlamentare în vigoare!

The post Barcari Dorina – Interpelare – Reforma învățământului profesional și dual – între promisiuni și realitate ! appeared first on AUR.