DOAMNEI OANA GHEORGHIU, VICEPRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

               DOMNULUI BOGDAN GRUIA IVAN, MINISTRUL ENERGIEI

               DOMNULUI AMBROZIE IRINEU DARĂU, MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII,

    ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI  

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Începând cu 1990, guvernele succesive ale României au folosit pârghiile politice, administrative și legislative pentru a transforma economia statului socialist multilateral dezvoltat într-o economie de piață.

Pe parcursul acestui proces, o serie de decizii, cel puțin discutabile, au condus la distrugerea multor companii românești care, restructurate responsabil, ar fi putut aduce reală plusvaloare României și, de asemenea, la înstrăinarea unor active critice pentru orice stat, în condiții complet defavorabile poporului român (exemplu: OMV Petrom).

Joi, 16 aprilie 2026, viceprim-ministrul „ONG-ist” Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului un raport amplu privind situația a 22 de companii de stat și a propus măsuri drastice de reorganizare: închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.

Doamna viceprim-ministru ne vorbește despre pierderi și datorii bugetare cumulate care se ridică la aproximativ 5,32 miliarde lei.

Guvernul are de 10 luni un vicepremier care trebuia să se ocupe de restructurarea companiilor cu capital majoritar de stat, având în vedere jalonul 443 din PNRR, care prevedea restructurarea a minimum 3 astfel de companii până la 30 iunie 2026, plus listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica. Trebuie să recunosc că este o realizare importantă faptul că doamna vicepremier Oana Gheorghiu a aflat, în sfârșit, care este fișa postului.

Faptul că ne vorbește despre lichidarea unor companii care nu mai există decât într-un birou (CFR Marfă, SNCSR), despre fuzionarea unor companii deja fuzionate, listarea unor companii care, în situația în care se află, nu pot fi listate (Poșta Română) sau despre listarea unor titluri deja listate la Bursa de Valori București (Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica etc.) nu este de mirare.

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că acest guvern nu a înțeles nimic din experiența ultimelor 3 decenii și jumătate, care ne-au demonstrat că absența unor praguri minime obligatorii privind participația statului la capitalul întreprinderilor publice care administrează infrastructură critică generează vulnerabilități structurale de ordin strategic.

Sistemul bancar românesc aparține majoritar unor entități străine. Acum, guvernul de neînlocuit (în viziunea domnului Bolojan) vrea să scape țara și de singura bancă asupra căreia statul mai avea controlul deplin: CEC Bank.

Conflictul din Ucraina, ca și cel din Orientul Mijlociu, ne arată cât de importantă este posibilitatea statului de a avea un cuvânt de spus în domeniul energetic. În timp ce state dezvoltate europene (Franța, Italia) își mențin sau chiar recapătă, inclusiv prin naționalizare, controlul asupra companiilor energetice, guvernul României vrea să mai înstrăineze puținul pe care îl mai avem.

După ce 49% din Salrom a fost transferat cu ani în urmă către Fondul Proprietatea, acum ne gândim să mai înstrăinăm încă 49%.

Exemplele pot continua.

Important este însă faptul că, deși obligația Guvernului este de a adopta măsuri pentru protejarea intereselor de securitate în ceea ce privește sectoarele critice (energia, transporturile, infrastructura de comunicații, prelucrarea datelor sensibile și accesul la resurse strategice), fapt ce se integrează deplin în ansamblul instrumentelor juridice adoptate la nivel european (Regulamentul UE 2019/452 al PE și CE), supușii ascultători de la București nu fac altceva decât să pună la dispoziția stăpânilor care i-au investit tot ceea ce mai are săraca noastră țară bogată, continuând procesul de distrugere a economiei, învățământului, sănătății și, practic, a vieții fiecărui român.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În viziunea dumneavoastră, care sunt domeniile strategice unde statul trebuie să păstreze controlul pentru asigurarea securității naționale?
2. Cum veți înlocui sumele importante pe care companiile strategice din energie și exploatarea de resurse le aduc anual, prin dividendele lor, bugetului de stat?
3. Nu credeți că atenția dumneavoastră, în ceea ce privește restructurarea și privatizarea, ar trebui îndreptată către companiile a căror existență este strict necesară statului în procesul de asigurare a securității naționale, dar care se află în situații economice critice? Și care sunt aceste companii, în viziunea dumneavoastră?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Măsurile privind situația concedierilor din sectorul minier și energetic

STIMATE DOMNULE  MINISTRU,

Asistăm, în aceasta perioadă, la o situație de criză în ceea ce privește disponibilizările și reducerile de personal din sectorul energetic, unul dintre cazurile emblematice fiind cel de la Complexul Energetic Oltenia. Aici, aproximativ 2000 de persoane urmează să își piardă locurile de muncă, numai în cazul amintit mai sus, situație care ca va afecta mii de familii, al căror venit se va diminua ori va dispărea complet.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

Care sunt măsurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le are în vedere pentru protejarea persoanelor care vor deveni vulnerabile ca urmare a pierderii locului de muncă?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Măsurile privind situația concedierilor din sectorul minier și energetic appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Contextul economic și social național și internațional a creat mai multe crize privind aprovizionarea cu carburanți dar și cu produse necesare agriculturii, industriei. De asemenea, a creat oportunități, pe care Guvernul nu dă semne că le observă.
Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile pe care le-ați adoptat în vederea sprijinirii industriei românești de producție a îngrășămintelor chimice pentru agricultură. Capacitățile deținute de România pot acoperi necesarul intern, dar și o parte din cererea de pe piața europeană, creând oportunități de afaceri pe plan național atât în aval cât și în amonte de această ramură economică.
Ați inițiat discuții cu producătorii de îngrășăminte chimice, cu ministerul Energiei și al Finanțelor pentru a găsi soluții de furnizare a gazelor naturale ieftine pentru combinatele de producție? Vă amintesc că motivul reducerii producției a fost prețul mare al gazelor naturale.
În condițiile în care multe afaceri din zona industriei chimice își închid porțile, generând șomaj și cheltuieli suplimentare din partea statului, revigorarea acestor combinate ar putea degreva statul de cheltuieli pentru plata ajutoarelor de șomaj.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Valorificarea oportunităților din situația de criză appeared first on AUR.

De către domnul Senator Nicolae VLAHU
Circumscripția Electorala Nr. 14 Constanța
Obiectul interpelării: Măsuri de sprijin pentru economie.
Domnule ministru,
Contextul economic și social în care se află România, amplificat de lipsa măsurilor guvernamentale, a condus, așa cum era de așteptat, la un declin grav al industriei. Pentru a exemplifica, mass-media prezintă situația mai multor companii importante care sunt nevoite să-și regândească strategia și să facă reduceri de personal. Combinatul Chimcomplex, va disponibiliza peste 1.200 de angajați în următoarea perioadă și va opri linii de fabricație. Industria conexă din amonte și aval, industriile aflate pe același palier economic, vor disponibiliza și ele, peste 5000 de oameni. În condițiile în care industria chimică este una cu tradiție veche în România, care beneficiază de o piață de desfacere importantă, în care există competitivitate din partea firmelor Românești, lipsa de măsuri a Guvernului și a ministerului pe care temporar îl coordonați, nu reprezintă o reașezare pe baze sănătoase ci mai degrabă, o acțiune voită de subminare a economiei naționale.
Invocarea unei retorici din partea noastră de tip naționalist în această situație, ar reprezenta o mascare a lipsei de competență și o confirmare a faptului că nu există niciun plan de protejare a intereselor economiei românești, ci mai degrabă de distrugere.
Ținând cont de faptul că industria chimică reprezintă un sector extrem de important al economiei, solicit să îmi comunicați care sunt programele de sprijin pe care le-ați dezvoltat, care se află în derulare și care sunt sumele de bani accesate.
Vă rog să detaliați, pentru o informare corectă, toate aspectele relevante prin care să demonstrați viziunea și tendința de creștere generată de măsurile pe care le-ați adoptat.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Măsuri de sprijin pentru economie appeared first on AUR.

Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Consfințirea în Constituția României a utilizării banilor în numerar.

Domnilor miniștri,

Elveția a decis prin referendum să protejeze utilizarea numerarului, după ce 73% dintre alegători au susținut o inițiativă care obligă statul să asigure disponibilitatea constantă a plăților cash. Votul a avut loc duminică, iar rezultatul va fi introdus direct în Constituția țării. Decizia vine într-un context în care plățile digitale se extind rapid în Europa, creând dificultăți care momentan nu pot fi soluționate.

Având în vedere că limitarea plăților în numerar a generat probleme și românilor, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

1. Ați susține inițierea unui referendum pe această temă la noi în țară? Dacă da, care este orizontul de timp așteptat în vederea demarării procedurilor aferente? Dacă nu, care sunt rațiunile care justifică poziționarea dumneavoastră.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Consfințirea în Constituția României a utilizării banilor în numerar appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin SILEGEANU – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: nr. 07 Botoșani

Obiectul: Bugetarea fără finanțare efectivă a programelor de sprijin pentru IMM

Stimate domnule Ministru,

În bugetul pentru anul 2026, Programul „Start-Up Nation 2024” este prevăzut cu 898,362 milioane lei, după o execuție de numai 14,777 milioane lei până în 2025 și în condițiile în care au rămas neocupate 11.851 locuri la cursurile de antreprenoriat, în timp ce programe precum „Digi Local” (20 milioane lei credite de angajament), Programul de microindustrializare (50 milioane lei credite de angajament) și programul pentru Târgul IMM (5 milioane lei credite de angajament) nu au credite bugetare pentru plăți în 2026, deși au înregistrat cerere semnificativă în edițiile anterioare.

În paralel, Programul „Sprijinirea transformării digitale a societății și economiei” este bugetat la 2,801,897 miliarde lei, iar pentru dezvoltarea capacității instituționale sunt alocate 326,045 milioane lei, în timp ce în fundamentarea programului de promovare turistică apare în continuare referirea la campanii din 2021.

Vă rog să precizați care este logica de alocare a resurselor în aceste condiții și dacă ministerul intenționează lansarea programelor fără credite bugetare în 2026, în absența posibilității de a efectua plăți către beneficiari.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Bugetarea fără finanțare efectivă a programelor de sprijin pentru IMM appeared first on AUR.

De la: Cătălin Silegeanu, senator AUR – Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Măsurile Ministerului Economiei de prevenire a accentuării recesiunii tehnice

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere datele macroeconomice recente privind scăderea Produsului Intern Brut în două trimestre consecutive, ținând cont de impactul major al modificărilor fiscale succesive asupra mediului privat și de efectele directe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și competitivității economiei naționale, în temeiul art. 112 din Constituția României și al Regulamentului Senatului, adresez Ministerului Economiei următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Economiei privind starea economiei, în special în ceea ce privește producția industrială, comenzile interne și externe, precum și capacitatea de menținere a locurilor de muncă în sectoarele industriale strategice?
2. Ce măsuri concrete și cuantificabile a inițiat sau intenționează să inițieze Ministerul Economiei pentru prevenirea extinderii șomajului tehnic și a concedierilor colective în marile unități industriale, inclusiv în cazul companiilor cu rol sistemic pentru economia națională?
3. În ce măsură au fost analizate efectele cumulative ale modificărilor fiscale recente asupra mediului antreprenorial, iar dacă această analiză există, vă rog să precizați concluziile și măsurile de corecție avute în vedere pentru relansarea investițiilor private și stabilizarea mediului economic?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Măsurile Ministerului Economiei de prevenire a accentuării recesiunii tehnice appeared first on AUR.

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Blocaje investiționale, pierderi financiare și decizii greșite în mod intenționat privind patrimoniul Companiei Naționale ”Poșta Română”-S.A. appeared first on AUR.

De la: Cătălin Silegeanu, senator AUR – Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Situația actuală a capacităților industriale din România și evoluția închiderii fabricilor în ultimul deceniu

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, structura economiei românești s-a modificat fără ca statul să ofere o imagine publică clară asupra bazei sale productive. Închiderea unor unități de producție, degradarea platformelor industriale și dispariția unor ramuri întregi din anumite zone ale țării au devenit fapte acceptate tacit, fără o inventariere oficială și fără o asumare explicită a consecințelor economice și sociale.

În lipsa unei situații centralizate privind capacitățile industriale existente, statul operează cu politici economice fragmentare, iar dezbaterea publică se bazează pe estimări, percepții și date incomplete. Nu există o imagine clară asupra numărului real de fabrici funcționale, asupra celor închise definitiv și asupra modului în care proprietatea industrială s-a transferat în ultimul deceniu, inclusiv către investitori străini, cu efecte directe asupra menținerii sau relocării producției.

În lumina aspectelor menționate, vă rog să răspundeți, în scris, la următoarele întrebări:

1. Care este situația actualizată a capacităților industriale din România aflate în funcțiune, cu indicarea numărului de unități de producție, a principalelor ramuri industriale și a distribuției regionale a acestora?
2. Câte unități de producție industrială și-au încetat definitiv activitatea în ultimii 10 ani, cu defalcare anuală și pe sectoare economice, conform datelor deținute sau centralizate de Ministerul Economiei și instituțiile din subordine?
3. Din totalul unităților industriale închise în această perioadă, câte au fost dezmembrate sau demolate, câte se află în stare de conservare ori degradare și câte au fost reconvertite pentru alte utilizări economice sau imobiliare?
4. Câte unități de producție industrială au fost preluate, integral sau majoritar, de investitori străini în ultimii 10 ani, cu indicarea domeniului de activitate și a statului de origine al investitorului, precum și a situației actuale a activității de producție?
5. Ce impact estimat a avut închiderea unităților industriale asupra numărului de locuri de muncă la nivel național în ultimii 10 ani, inclusiv efectele indirecte asupra furnizorilor și activităților conexe?

Având în vedere interesul public major al acestor informații, vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, cu anexarea datelor statistice disponibile sau cu indicarea instituțiilor și documentelor publice din care acestea pot fi consultate.

Solicit, de asemenea, ca prezenta interpelare să fie comunicată instituțiilor relevante aflate în coordonarea sau subordinea ministerului și să fie adusă în atenția comisiei parlamentare competente.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația actuală a capacităților industriale din România și evoluția închiderii fabricilor în ultimul deceniu appeared first on AUR.

În atenția: domnului ministru RADU MIRUȚĂ

De la: Cătălin Silegeanu, senator AUR – Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Situația rezervărilor turistice din perioada sărbătorilor și comparația cu anul precedent

Stimate domnule ministru,

În ultimele săptămâni, numeroși operatori din turism au semnalat că sezonul de iarnă nu se ridică la nivelul anilor trecuți, iar informațiile pe care le primim din teritoriu conturează aceeași imagine. Pensiuni, hoteluri și structuri mici de cazare se confruntă cu un grad de rezervare mult sub cel pe care îl anticipau pentru o perioadă în mod tradițional aglomerată. Mulți dintre cei care lucrează în industrie vorbesc despre un interes redus al turiștilor români, explicat prin presiunea financiară crescută și prin atenția tot mai mare la costurile oricărei deplasări. Ministerul pe care îl conduceți are obligația de a analiza în profunzime aceste tendințe.

În acest moment, efectul scăderii rezervărilor se vede în indicatori economici pe care industria îi urmărește constant: cheltuiala medie per turist este în declin, vânzările din HoReCa sunt mai slabe decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar furnizorii locali raportează comenzi reduse în perioada care, în mod obișnuit, asigura o parte importantă din veniturile lor anuale. Sunt dovezi clare că lanțul valoric din turism funcționează sub capacitate.

Pentru o imagine clară și pentru a evalua corect necesitatea unor măsuri, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Cum arată, la nivel național, gradul mediu de ocupare în perioada sărbătorilor 2024–2025 în comparație cu sezonul 2023–2024?
2. Ce schimbări au fost identificate în structura cererii turistice interne în ultimele două sezoane și ce impact au asupra sectorului?
3. Care sunt principalele explicații oferite de reprezentanții industriei privind scăderea rezervărilor, în condițiile în care în multe zone tarifele nu au crescut semnificativ?
4. Ce intervenții pregătește ministerul pentru anul 2026 pentru a sprijini turismul intern și pentru a evita continuarea acestui trend descendent?
5. Există programe în lucru pentru stimularea circulației turistice, fie în sezon, fie în extrasezon, în special pentru familiile cu venituri medii și reduse?

Având în vedere rolul pe care turismul îl joacă în economia națională, consider necesar un răspuns complet și un set de măsuri concrete care să ajute acest sector să depășească dificultățile momentului.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația rezervărilor turistice din perioada sărbătorilor și comparația cu anul precedent appeared first on AUR.