În atenția, Administrației, Doamnei Mihaela-Rodica Suciu, Director general, Distribuție Energie Electrică

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

          Obiectul întrebării: Situația gravă a unor familii din comuna Laslea, județul Sibiu, rămase fără alimentare cu energie electrică din cauza lipsei infrastructurii edilitare și a blocajelor administrative

Stimate Domnule Ministru,

Stimată Doamnă Director,

          Relația directă cu cetățenii din județul Sibiu îmi aduce constant în atenție cazuri revoltătoare de nepăsare administrativă, unde comunități întregi devin captive între birocrația instituțiilor și indolența autorităților locale.

          Potrivit unei sesizări primite,  11 familii, între care se află copii, bebeluși și persoane vârstnice, locuiesc de aproximativ patru luni fără energie electrică, deși și-au construit locuințele cu aprobările autorităților locale. În perioada executării construcțiilor, alimentarea s-a realizat prin intermediul unui branșament provizoriu de șantier, însă după desființarea acestuia familiile respective nu au mai putut fi racordate la rețeaua de distribuție, deși o linie electrică de medie tensiune se află la mică distanță de locuințe. Cetățenii reclamă faptul că sunt trimiși succesiv între Primăria Laslea și operatorul de distribuție, fără ca vreuna dintre instituții să își asume responsabilitatea pentru soluționarea situației.

          Vorbind despre 11 familii, vorbim în fapt despre copii de vârstă școlară, bebeluși și bătrâni bolnavi, forțați să trăiască în secolul XXI, într-o țară membră a Uniunii Europene, la lumânare și fără posibilitatea de a-și asigura condiții minime de igienă, încălzire sau păstrare a alimentelor și medicamentelor. Este inadmisibil ca administrația locală să emită autorizații de construire fără a se asigura de dezvoltarea infrastructurii utilitare de bază și ulterior să abandoneze cetățenii.

          Având în vedere că accesul la rețeaua de energie electrică reprezintă un serviciu public de interes general, iar distincția dintre responsabilitățile operatorului de distribuție (DEER) și cele ale UAT-ului nu trebuie să transforme românii în victime captive, vă solicit, domnule Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce obligații legale revin autorităților administrației publice locale în situația în care emit autorizații de construire pentru locuințe aflate în zone care nu beneficiază de infrastructura necesară pentru racordarea la utilități?
2. A solicitat Primăria comunei Laslea finanțare prin programele Ministerului Dezvoltării pentru extinderea rețelelor de utilități publice, inclusiv a infrastructurii electrice? Dacă da, care este stadiul acestor proiecte?
3. Există posibilitatea finanțării, prin programele ministerului, a extinderii infrastructurii edilitare în această zonă astfel încât cele 11 familii să poată fi racordate la rețeaua de energie electrică?
4. Ce măsuri poate dispune Ministerul Dezvoltării pentru verificarea modului în care autoritatea locală și-a exercitat atribuțiile privind dezvoltarea infrastructurii publice și coordonarea investițiilor în utilități?
5. În colaborare cu Ministerul Energiei și operatorul de distribuție competent, ce soluții urgente pot fi identificate pentru ca aceste familii să beneficieze cât mai rapid de alimentare permanentă cu energie electrică?

Consider că este inadmisibil ca, într-un stat membru al Uniunii Europene, familii cu copii și persoane vulnerabile să fie lipsite luni de zile de energie electrică din cauza unor blocaje administrative și a lipsei de coordonare între autoritățile competente. Astfel de situații afectează grav calitatea vieții cetățenilor și încrederea acestora în instituțiile statului.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Situația gravă a unor familii din comuna Laslea, județul Sibiu, rămase fără alimentare cu energie electrică din cauza lipsei infrastructurii edilitare și a blocajelor administrative appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Situația investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din comuna Mihăileni, județul Sibiu

Stimate Domnule Ministru, stimată doamnă Președinte,

            Accesul la apă potabilă și la servicii de canalizare reprezintă un drept esențial și o condiție minimă pentru un trai decent. Cu toate acestea, în comuna Mihăileni, județul Sibiu, numeroși locuitori sunt încă privați de aceste servicii, deși pentru realizarea investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare au fost alocate și utilizate fonduri publice importante.

Potrivit documentelor oficiale, contractul de execuție pentru acest obiectiv a fost încheiat în anul 2019, iar în perioada 2021–2023 au fost efectuate plăți în valoare de 14.637.952,08 lei pentru această investiție. Cu toate acestea, lucrările nu sunt nici în prezent finalizate, iar beneficiile pentru care a fost finanțat proiectul nu sunt resimțite pe deplin de comunitatea locală. 

În același timp, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Sibiu, a identificat nereguli privind implementarea investiției, constatând, între altele, neconstituirea integrală a garanției de bună execuție, efectuarea unor plăți nejustificate și deficiențe privind controlul financiar preventiv și sistemul de control intern. Raportul de follow-up întocmit ulterior de Curtea de Conturi arată că o parte dintre recomandările dispuse au fost implementate doar parțial, inclusiv cele referitoare la garanția de bună execuție și la recuperarea integrală a prejudiciilor constatate. 

În aceste condiții, situația ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la monitorizarea investiției finanțate din fonduri publice, cât și cu privire la măsurile întreprinse pentru finalizarea lucrărilor și asigurarea serviciilor pentru cetățeni.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul fizic și financiar actual al investiției „Înființarea sistemelor de ape uzate și alimentare cu apă în localitățile comunei Mihăileni” și care este termenul estimat pentru finalizarea și recepția acesteia?
2. Ce sume au fost decontate de Ministerul Dezvoltării pentru acest obiectiv de investiții până în prezent și ce verificări au fost efectuate de minister privind modul de utilizare a acestor fonduri?
3. Ce măsuri au fost dispuse de Ministerul Dezvoltării în urma constatărilor Curții de Conturi și care este stadiul implementării acestora?
4. Au fost recuperate integral sumele considerate nejustificate de Curtea de Conturi? În cazul unui răspuns negativ, care este valoarea rămasă de recuperat și care este stadiul demersurilor pentru recuperarea acesteia?
5. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Dezvoltării pentru ca locuitorii comunei Mihăileni să beneficieze, într-un termen cât mai scurt, de serviciile de alimentare cu apă și canalizare pentru care au fost alocate fonduri publice?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Situația investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din comuna Mihăileni, județul Sibiu appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Întârzieri în finalizarea Spitalului municipal de boli cronice și îngrijiri paliative, județul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Spitalul municipal de boli cronice și îngrijiri paliative din Botoșani reprezintă o investiție importantă pentru dezvoltarea infrastructurii medicale și asigurarea serviciilor specializate pentru pacienții care necesită îngrijiri paliative.

Conform ultimei informări transmise de Compania Națională de Investiții în data de 23 aprilie 2026, termenul de dare în folosință a obiectivului a fost prelungit ca urmare a necesității realizării unor intervenții suplimentare, situație care ridică semne de întrebare cu privire la ritmul de execuție a lucrărilor, respectarea termenelor contractuale și măsurile dispuse pentru finalizarea investiției.

Vă rog să îmi comunicați punctul de vedere al ministerului privind situația actuală a acestui obiectiv de investiții și să precizați:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la Spitalul municipal de boli cronice și îngrijiri paliative din Botoșani, care sunt intervențiile suplimentare identificate și care au fost cauzele care au determinat prelungirea termenului de finalizare și dare în folosință?
2. Ce măsuri au fost aplicate antreprenorului executant pentru întârzierile înregistrate, care a fost data la care a fost aplicată prima sancțiune sau penalitate de întârziere, care este valoarea penalităților aplicate până în prezent și dacă antreprenorul și-a schimbat modul de organizare a activității pentru recuperarea întârzierilor acumulate?
3. Care este termenul realist estimat pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a spitalului și ce măsuri de monitorizare sunt implementate pentru respectarea acestuia?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Întârzieri în finalizarea Spitalului municipal de boli cronice și îngrijiri paliative, județul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Reconstrucția infrastructurii și sprijinul acordat localității Broșteni după inundațiile din 2025

Stimate domnule Ministru,

Inundațiile produse în vara anului 2025 au provocat distrugeri majore în orașul Broșteni, afectând grav infrastructura rutieră, rețelele de apă și canalizare, podurile, locuințele și alte obiective de interes public. Guvernul a alocat fonduri pentru sprijinirea populației și a anunțat măsuri pentru refacerea infrastructurii, iar autoritățile locale au evaluat pagubele și au inițiat demersuri pentru accesarea finanțărilor necesare reconstrucției.

Vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul obiectivelor de infrastructură critică afectate (drumuri, poduri, rețele de apă și canalizare, școli, unități medicale, alte obiective de utilitate publică), ce măsuri concrete a întreprins Primăria orașului Broșteni pentru reconstrucția infrastructurii afectate după inundațiile din 2025 și care este stadiul lucrărilor pentru fiecare dintre acestea?
2. Câte proiecte de investiții au fost depuse de autoritățile locale pentru reconstrucție și modernizare, care este valoarea acestora și câte au fost aprobate și finanțate până în prezent, care sunt sumele alocate efectiv și calendarul estimativ pentru finalizarea lucrărilor?
3. Ce măsuri prioritare are în vedere ministerul pentru creșterea rezilienței infrastructurii din zonă, astfel încât efectele unor viitoare inundații să fie diminuate?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Reconstrucția infrastructurii și sprijinul acordat localității Broșteni după inundațiile din 2025 appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Deficitul de personal din sistemul sanitar, inechitățile din noua lege a salarizării și măsurile necesare pentru stabilizarea sistemului medical

            STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Sistemul public de sănătate din România traversează o criză structurală fără precedent, adusă la limita colapsului de politici de austeritate haotice, decizii contradictorii și o lipsă cronică de viziune privind resursa umană.

            Semnalele de alarmă trase repetat de sindicatele din sănătate, care se pregătesc de proteste masive și grevă generală, confirmă o realitate dramatică: în timp ce spitalele din țară sunt dotate cu aparatură modernă din fonduri europene sau publice, pacienții români nu pot fi tratați pentru că nu mai are cine să lucreze.

            Recent, cazuri șocante din țară — precum cel de la Spitalul Județean de Urgență Reșița, unde conducerea a fost împinsă să facă angajări de asistenți, infirmieri și brancardieri prin contracte de Persoană Fizică Autorizată (PFA) — demonstrează că blocarea posturilor scoate sistemul în afara cadrului firesc de funcționare. A transforma actul medical și personalul de îngrijire în „prestatori de servicii pe PFA” este o improvizație periculoasă, care vulnerabilizează drepturile de muncă ale angajaților și periclitează siguranța pacienților.

            Totodată, discriminările salariale majore, neaplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul TESA, infirmieri și brancardieri, alături de plafonarea arbitrară a sporurilor pentru condiții de muncă, împing medicii și asistenții spre epuizare sau spre exodul în străinătate.

            Sănătatea nu este o simplă cifră într-un tabel de deficit bugetar, ci un pilon esențial de siguranță națională.

            Față de cele expuse, domnule Ministru, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1.  Câte posturi vacante (medici, asistenți, personal auxiliar și TESA) există în prezent în spitalele publice din România și care este calendarul concret aprobat de Guvern pentru deblocarea și scoaterea la concurs a acestora?
2.  Ce măsuri concrete intenționează Ministerul să adopte pentru eliminarea inechităților semnalate de organizațiile sindicale în proiectul noii legi a salarizării și pentru evitarea diminuării veniturilor personalului medical?
3.  Care este poziția Ministerului Sănătății față de utilizarea contractelor de tip PFA pentru acoperirea deficitului de personal din spitalele publice? Apreciați că această practică poate reprezenta o soluție sustenabilă pentru sistemul sanitar?
4. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru fidelizarea medicilor, asistenților medicali, infirmierilor și celorlalte categorii de personal, astfel încât să fie redus exodul resursei umane către clinicile private sau din afara țării și să fie asigurată continuitatea serviciilor medicale în toate regiunile țării?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Deficitul de personal din sistemul sanitar, inechitățile din noua lege a salarizării și măsurile necesare pentru stabilizarea sistemului medical appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Blocajul ANCPI și impactul asupra cetățenilor

Stimate domnule Ministru,

În contextul blocajelor înregistrate în activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), generate de indisponibilitatea sistemelor informatice, există riscul ca numeroase tranzacții imobiliare aflate în etapa finală de perfectare să nu poată fi încheiate înainte de data de 1 august, moment de la care cota de TVA aplicabilă anumitor livrări de locuințe urmează să crească de la 9% la 21%. Pentru persoanele care au achitat deja avansuri, inclusiv de 20% din valoarea imobilului, imposibilitatea eliberării extraselor de carte funciară și a altor documente necesare autentificării contractelor poate conduce la suportarea unor costuri suplimentare semnificative, fără ca acestea să fie imputabile cumpărătorilor sau vânzătorilor.

Pentru clarificarea cauzelor care au generat blocajul, a efectelor produse asupra cetățenilor și a măsurilor necesare pentru remedierea situației, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt cauzele care au determinat blocajul în activitatea ANCPI, care este situația actuală a sistemelor informatice și care este termenul estimat pentru reluarea integrală a serviciilor, inclusiv pentru migrarea aplicațiilor utilizate de ANCPI în Cloudul Guvernamental?
2. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru sprijinirea persoanelor afectate de imposibilitatea eliberării extraselor de carte funciară și a documentelor necesare finalizării contractelor imobiliare înainte de data de 1 august, în condițiile în care întârzierea poate genera costuri suplimentare semnificative prin aplicarea cotei de TVA de 21%, precum și ce soluții sunt analizate pentru acoperirea prejudiciilor produse de această situație?

Vă solicit să îmi transmiteți un răspuns scris la întrebările formulate, precum și punctul de vedere al structurilor tehnice responsabile de infrastructura digitală. Vă mulțumesc!

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Blocajul ANCPI și impactul asupra cetățenilor appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR        

          Obiectul întrebării: Transparența, legalitatea și oportunitatea achizițiilor directe derulate de instituțiile și autoritățile publice locale din județul Sibiu

Stimate Domnule Ministru, stimată doamnă Președinte,

            Cheltuirea eficientă și transparentă a banului public reprezintă un pilon fundamental al bunei guvernări și o obligație legală și morală față de cetățeni. În conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, achiziția directă este concepută ca o excepție simplificată pentru bunuri, servicii sau lucrări de valoare redusă, nicidecum ca o regulă de ocolire a procedurilor competitive de licitație.

            Investigațiile și semnalele din presa locală (Sibiu Independent, iulie 2026) aduc în atenția publică practica frecventă a atribuirii directe a contractelor de către diverse autorități și instituții publice din județul Sibiu. Această practică ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor concurenței loiale, tratamentului egal și utilizării raționale a fondurilor publice.

            Există suspiciunea rezonabilă că, în anumite cazuri, se apelează la divizarea sau fragmentarea intenționată a achizițiilor („spargerea contractelor”) pentru a nu depăși plafoanele legale și pentru a evita derularea procedurilor transparente de licitație deschisă sau simplificată.

            Cazul cel mai relevant prezentat de presă este primăria orașului Miercurea Sibiului care a atribuit, în perioada martie 2024–iunie 2026, cel puțin 12 achiziții directe societății MUNDO CONSTRUCT SRL din județul Alba. Valoarea totală comunicată oficial este de 2.291.170 de lei fără TVA, toate contractele fiind finanțate din bugetul local.

            Având în vedere rolul de supraveghere și control al autorităților centrale asupra pieței achizițiilor publice, vă solicit respectuos să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Câte controale de fond au derulat structurile de specialitate din subordinea dumneavoastră la nivelul autorităților și instituțiilor publice din județul Sibiu, în ultimii doi ani, privind încadrarea în limitele legale ale achizițiilor directe?
2.  Au fost depistate situații de fragmentare artificială a contractelor de achiziție publică la nivelul administrațiilor locale din județul Sibiu? Dacă da, care sunt instituțiile vizate, ce sancțiuni au fost aplicate și ce măsuri de remediere s-au dispus?
3.  A derulat Corpul de Control sau structurile de specialitate din subordinea ANAP/MLDPA vreo inspecție privind Registrul Achizițiilor Directe la Primăria Miercurea Sibiului pentru ultimul exercițiu financiar?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Transparența, legalitatea și oportunitatea achizițiilor directe derulate de instituțiile și autoritățile publice locale din județul Sibiu appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR       

Obiectul întrebării: Blocarea și nefuncționarea unor proiecte majore de digitalizare și prevenție în sănătate, în ciuda fondurilor publice deja cheltuite

            STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Presa economică a semnalat recent că trei mari „reforme” anunțate cu fast în sănătatea românească în ultimii ani au rămas, în fapt, eșecuri: dosarul electronic de sănătate al pacientului, care a costat 80 de milioane de lei din bani publici, nu este funcțional; Planul național de combatere a cancerului nu are, până astăzi, normele de aplicare necesare implementării; iar România nu mai are, din anul 2020, niciun program național de screening funcțional pentru vreo formă de cancer. Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a confirmat că această lege „zace” în Ministerul Sănătății fără amendamentele necesare punerii ei în practică, alături de alte acte normative aflate în aceeași situație — legea diabetului, legea sănătății mintale și legea infecțiilor nosocomiale.

            În paralel, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate dezvoltă în prezent o nouă platformă de programări, menită să simplifice accesul pacienților în sistemul medical. Deși oficialii promiteau, în toamna anului 2025, funcționarea platformei până în august 2026, aceiași responsabili au amânat între timp termenul până la finalul anului 2026 — ceea ce ridică întrebarea legitimă dacă acest nou proiect va avea aceeași soartă ca precedentele trei. Pacienții, medicii și sistemul medical în ansamblu suportă costurile acestor eșecuri: absența screening-ului național înseamnă diagnosticare tardivă și costuri de tratament mai mari; lipsa dosarului electronic funcțional subminează coordonarea îngrijirilor, în ciuda banilor deja cheltuiți; iar legile fără norme de aplicare rămân literă moartă pentru pacienții cărora ar trebui să le garanteze drepturi concrete.

            Față de cele expuse, domnule Ministru, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Ce sumă totală a fost cheltuită până în prezent, din bugetul de stat și din fonduri europene/PNRR, pentru dosarul electronic de sănătate, Planul național de combatere a cancerului și programele naționale de screening și care este stadiul actual de funcționare al fiecăruia?
2. Care sunt motivele concrete pentru care dosarul electronic de sănătate, care a costat 80 de milioane de lei, nu este funcțional, și care este termenul asumat de Minister pentru remedierea acestei situații?
3. În ce stadiu se află elaborarea normelor de aplicare pentru legea diabetului, legea sănătății mintale și legea infecțiilor nosocomiale și care este termenul-limită pentru finalizarea acestora?
4. Care este motivul amânării termenului de finalizare a platformei de programări de la august 2026 la finalul anului 2026 și ce garanții oferă Ministerul Sănătății că acest nou termen va fi respectat?
5.  Ce măsuri de responsabilizare instituțională sau administrativă intenționează Ministerul Sănătății să aplice pentru eșecul sau întârzierea semnificativă a acestor proiecte finanțate din bani publici?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Blocarea și nefuncționarea unor proiecte majore de digitalizare și prevenție în sănătate, în ciuda fondurilor publice deja cheltuite appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Epidemia tăcută a alimentelor ultra-procesate: Riscul dublu de cancere digestive și lipsa cronică de informare a populației

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Mass-media internațională aduce la cunoștința publicului concluziile alarmante ale unui studiu recent realizat de Universitatea Miguel Hernández (UMH) și publicat în prestigioasa revistă științifică „Frontiers in Nutrition”, care demonstrează legătura directă și devastatoare dintre consumul de alimente ultra-procesate și riscul de a dezvolta afecțiuni oncologice grave.

Conform cercetătorilor, marii consumatori de astfel de produse (care consumă peste 148 de grame zilnic) prezintă un risc de 2,3 ori mai mare de a dezvolta cancer esofagian și de 1,56 ori mai mare de a dezvolta cancer la stomac, comparativ cu cei care au o dietă curată. Produsele pe care românii le consumă zilnic, fără a cunoaște adevăratul pericol – lactate ultra-procesate, mezeluri, înghețată, produse de patiserie și băuturi răcoritoare cu zahăr adăugat – sunt direct asociate cu aceste tipuri de cancer.

Mai mult, din cauza densității calorice mari și a valorii nutritive reduse, aceste produse sunt responsabile și de creșterea obezității, diabetului zaharat tip 2 și bolilor cardiovasculare. În contextul în care alimentele ultra-procesate ajung să reprezinte între 50% și 60% din consumul zilnic în țările dezvoltate, este evident că ne confruntăm cu o epidemie tăcută, susținută de marketing agresiv și de lipsa de educație nutrițională.

Având în vedere obligația constituțională a statului de a proteja sănătatea publică, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce campanii naționale de informare și educare a populației (în special în școli și în rândul părinților) are în plan Ministerul Sănătății pentru a explica clar și accesibil riscurile consumului de alimente ultra-procesate (inclusiv mezeluri, dulciuri sau băuturi carbogazoase)?

2. Cum intenționează Ministerul Sănătății să protejeze sănătatea cetățenilor și să reducă povara pe sistemul oncologic? Aveți în vedere propunerea unei legislații (similare cu cea din alte state europene) care să oblige producătorii să aplice pe partea frontală a ambalajului etichete de avertizare clare (de tipul „Atenție: Produs ultra-procesat” sau „Conținut ridicat de zaharuri/grăsimi”), astfel încât românii să nu mai fie păcăliți de ambalajele înșelătoare?

3. Colaborează Ministerul Sănătății cu Ministerul Educației pentru a interzice strict comercializarea produselor ultra-procesate și a băuturilor cu zahăr adăugat în incinta unităților de învățământ, protejând astfel generațiile viitoare?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Epidemia tăcută a alimentelor ultra-procesate: Riscul dublu de cancere digestive și lipsa cronică de informare a populației appeared first on AUR.

In atentia: Doamnei Nicoara Florentma-Denisa, director general al CAS Sibiu

De catre domnul senator: Cristian VANTU

Circumscripția electorală: 28 Mureș

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul întrebării: Iemciul Segal al aprobării celei de-a doua norme de medic de familie în localitatea Barghiș și al introducerii criteriului vârstei de 65 de ani.

Stimata doamnă director general,

Comisia Mixtă constituită la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate Sibiu a aprobat cea de­a doua normă de medic de familie pentru localitatea Bârghiș, iar cel de-al doilea medic îsi desfășoară deja activitatea într-un cabinet situat la aproximativ 100 de metri de cabinetui medicului existent.

La momentul aprobării, medicul de famiiie care activa în localitate avea aproximativ 950 de pacienți înscriși pe listă. Aprobarea celei de-a doua norme ar fi fost solicitată de primarul comunei și justificată prin faptul că medicul existent are 71 de ani și s-ar putea pensiona.

CAS Sibiu a prezentat public, drept obiectiv pentru anul 2026, creșterea cu cel puțin un medic a numărului medicilor de familie care pot intra în relație contractuală în unitățile administrativ-teritoriale în care funcționează un singur medic cu vârsta de cel puțin 65 de ani.

Vârsta de 65 de ani nu figurează însă printre criteriile prevăzute de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.898/450/2023. Pentru mediul rural, actul normativ are în vedere populația unității administrativ-teritoriale, numărul persoanelor asigurate înscrise pe listele medicilor și numărul optim de 1.800 de persoane înscrise pe lista unui medic de familie.

În situația pensionării unui medic titular, continuitatea asistenței medicale se poate asigura prin preluarea praxisului și a listei de pacienți, în baza unui contract încheiat între medicul care își încetează activitatea și medicul care preia praxisul, în cadrul procedurii derulate prin Colegiul Medicilor.

Aprobarea anticipată a unei norme suplimentare, urmată de diminuarea treptată a listei medicului existent prin transferarea pacienților către noul medic, nu trebuie să devină o modalitate de înlocuire a procedurii legale de preluare a listei de pacienți. O asemenea practică ar putea afecta veniturile din capitație ale medicului existent, valoarea economică a praxisului și libertatea reală de alegere a pacienților, ridicând serioase probleme de etică profesională.

În aceste condiții, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care sunt numărul și data procesului-verbal și ale hotărârii Comisiei Mixte prin care a fost aprobată cea de-a doua normă de medic de familie pentru Bârghiș? Solicit transmiterea procesului-verbal integral, a cererii primarului, a notei de fundamentare și a rezultatului votului.
2. În baza cărui act normativ și a cărei dispoziții legale concrete a introdus CAS Sibiu vârsta de 65 de ani drept criteriu pentru aprobarea unei norme suplimentare de medic de familie?
3. Dacă vârsta de 65 de ani a fost considerată un criteriu suplimentar în temeiul art. 4 din Ordinul nr. 1.898/450/2023, care au fost condițiile specifice localității Bârghiș analizate de Comisie și prin ce documente au fost demonstrate?
4. Care au fost populația exactă și numărul persoanelor asigurate înscrise pe lista medicului existent luate în calcul și prin ce calcul s-a stabilit necesitatea a două norme, raportat la reperul legal de 1.800 de persoane pentru un medic de familie?
5. Medicul existent a notificat în scris intenția de pensionare sau încetare a activității și a indicat o dată certă? În lipsa unei asemenea notificări, de ce o eventuală pensionare viitoare a justificat aprobarea imediată a celei de-a doua norme?
6. De ce continuitatea asistenței medicale nu urma să fie asigurată la momentul pensionării efective, prin contractul de preluare a praxisului și a listei de pacienți încheiat între cei doi medici, în cadrul procedurii legale derulate prin Colegiul Medicilor?
7. Care este în prezent numărul pacienților înscriși pe lista fiecăruia dintre cei doi medici și câți pacienți s-au transferat de la medicul existent la noul medic după aprobarea celei de-a doua norme?
8. Au fost pacienții contactați, îndrumați sau încurajați de primărie, de noul medic ori de alte persoane să se transfere pe lista acestuia? În caz afirmativ, prin ce mijloace și în baza cărui temei?
9. Consideră CAS Sibiu că preluarea treptată a pacienților unui medic aflat încă în activitate reprezintă o modalitate legală și etică de substituire a procedurii de preluare a praxisului? Vă solicit să indicați dacă există un precedent similar în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
10. Va reanaliza CAS Sibiu legalitatea și temeinicia aprobării celei de-a doua norme în cazul în care se constată că aceasta a fost fundamentată pe criteriul vârstei de 65 de ani, fără un temei normativ expres și fără îndeplinirea criteriilor obiective prevăzute de Ordinul nr. 1.898/450/2023?
11. Solicit ca răspunsul să fie însoțit de toate documentele care au stat la baza aprobării celei de-a doua norme de medic de familie în localitatea Bârghiș.

The post Vântu Cristian – Întrebare – Temeiul Legal al aprobării celei de-a doua norme de medic de familie în localitatea Bârghiș și al introducerii criteriului vârstei de 65 de ani appeared first on AUR.