De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor       

Obiectul întrebării: Starea de conservare și protecție a monumentului istoric Brazda lui Novac (Troianul) aflat în pericol și măsurile întreprinse de autoritățile competente în perioada 2016-2026.

Domnule Secretar de stat,

Vă adresez dumneavoastră această întrebare parlamentare în condițiile în care ministrul interimar al Culturii, domnul Demeter, și-a prezentat demisia din Guvern, iar dumneavoastră, în calitate de Secretar de stat în Ministerul Culturii, aveți în aria de coordonare domeniul patrimoniului cultural al României.

Brazda lui Novac (cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de Troianul sau Valul lui Constantin) reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente arheologice de pe teritoriul României și unul dintre cele mai ample sisteme defensive din spațiul european, întinzându-se pe sute de kilometri de la Dunăre până spre zona Siretului. Specialiștii apreciază că această fortificație liniară, alcătuită din valuri de pământ și șanțuri de apărare, a fost realizată în epoca romană târzie, fiind asociată de numeroși cercetători cu sistemul defensiv organizat de Imperiul Roman la nordul Dunării în secolul al IV-lea. 

Din păcate, numeroase sectoare ale monumentului sunt afectate de lucrări agricole intensive, eroziune, dezvoltări de infrastructură și lipsa unor măsuri sistematice de protecție. Chiar fișele oficiale din Repertoriul Arheologic Național semnalează, în unele cazuri, stări de conservare precare și riscuri antropice majore generate de agricultura intensivă și de intervențiile asupra terenului. 

În ultimii ani, cercetători și specialiști în patrimoniu au atras atenția asupra faptului că numeroase segmente ale Brazdei lui Novac sunt insuficient cercetate, insuficient monitorizate și expuse degradării continue, ceea ce pune în pericol conservarea acestui monument excepțional al patrimoniului cultural național.

Având în vedere caracterul excepțional al acestui monument și degradarea continuă a unor segmente ale sale, consider că este necesară o evaluare completă a stării de conservare și elaborarea unui program coerent de salvare, cercetare și valorificare a Brazdei lui Novac, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură militară antică de pe teritoriul României. Date fiind importanța istorică, arheologică și identitară a acestui monument, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1.Care este situația actuală a clasării în Lista Monumentelor Istorice a segmentelor cunoscute ale Brazdei lui Novac/Troianului. Vă rog să indicați:

a)codurile din Lista Monumentelor Istorice (LMI) aferente diferitelor sectoare clasate;

b)codurile din Repertoriul Arheologic Național (RAN);

c)județele și unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora acestea sunt amplasate.

Menționez, cu titlu exemplificativ, existența unor sectoare clasate precum fortificația „Brazda lui Novac” de la Bârla, județul Argeș, având codul LMI AG-I-m-A-13353, respectiv sectorul „Troianul/Brazda lui Novac” de la Cleanov, județul Dolj, cod LMI DJ-I-s-B-07887. 

2.Ce măsuri de conservare, protecție, monitorizare, cercetare arheologică, restaurare, delimitare, împrejmuire, semnalizare sau punere în valoare au fost realizate în perioada 2016-2026 pentru monumentul Brazda lui Novac. Vă rog să prezentați informațiile defalcat pentru fiecare an al perioadei, indicând:

a)instituția responsabilă;

b)natura intervenției;

c)localizarea exactă a sectorului vizat;

d)rezultatele obținute.

3.Care au fost sumele alocate și efectiv cheltuite pentru conservarea, protecția, cercetarea și punerea în valoare a Brazdei lui Novac în perioada 2016-2026. Vă rog să prezentați situația anuală, indicând:

a)sursa finanțării;

b)beneficiarul fondurilor;

c)valoarea alocată;

d)valoarea efectiv cheltuită;

e)obiectivul finanțat.

4.Ce activități au desfășurat, în perioada 2016-2026, Direcțiile Județene pentru Cultură din județele traversate de Brazda lui Novac în vederea:

a)monitorizării stării de conservare;

b)prevenirii distrugerilor;

c)aplicării legislației privind protejarea patrimoniului arheologic;

d)sancționării eventualelor intervenții neautorizate?

Vă rog să indicați și numărul controalelor efectuate anual.

5.Câte sesizări, constatări sau procese-verbale privind afectarea ori distrugerea unor segmente ale Brazdei lui Novac au fost întocmite în perioada 2016-2026 de către Ministerul Culturii, Direcțiile Județene pentru Cultură, Institutul Național al Patrimoniului sau alte autorități competente. Vă rog să prezentați situația defalcată pe ani și județe.

6.Dacă există în prezent o strategie națională de inventariere, cartografiere, monitorizare și conservare a întregului traseu al Brazdei lui Novac. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele obiective și termene de implementare. Dacă nu, vă rog să precizați motivele pentru care un asemenea program nu a fost elaborat până în prezent.

7.Ce intervenții, proiecte, cercetări arheologice sau lucrări de conservare sunt planificate pentru perioada 2026-2030. Vă rog să indicați:

a)localizarea acestora;

b)instituțiile responsabile;

c)sursele de finanțare;

d) valoarea estimată a investițiilor.

8.Dacă au fost analizate posibilitățile includerii Brazdei lui Novac într-un program național prioritar de conservare și valorificare a patrimoniului arheologic ori inițierea demersurilor necesare pentru promovarea sa în cadrul unor programe europene și internaționale dedicate patrimoniului cultural. Dacă da, vă rog să prezentați stadiul acestor demersuri.

The post Costache Chertif – Întrebare –  Starea de conservare și protecție a monumentului istoric Brazda lui Novac (Troianul) aflat în pericol și măsurile întreprinse de autoritățile competente în perioada 2016-2026 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani și posibilitatea finanțării lucrărilor de restaurare

Stimate domnule Ministru,

Fundația Sofian din municipiul Botoșani, situată pe strada I.C. Brătianu nr. 59, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015 cu codul BT-II-m-A-01867, grupa valorică A, sub denumirea „Fundația Sofian, azi Centrul Cultural Ecumenic”.

Clădirea are valoare arhitecturală și istorică pentru municipiul Botoșani, dar starea sa actuală nu corespunde rangului de monument istoric de importanță națională. În lipsa unei intervenții coerente de conservare, restaurare și introducere într-un circuit cultural, imobilul riscă să rămână încă un patrimoniu clasat, cu valoare pe documente și degradare în realitate.

Vă rog să precizați:

1. Care este situația juridică și tehnică actuală a monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani, cu indicarea proprietarului, administratorului, obligațiilor legale ale acestuia, ultimelor verificări efectuate de Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani și măsurilor dispuse pentru conservarea imobilului.
2. Ce finanțări au fost solicitate, aprobate, respinse sau nefinalizate pentru Fundația Sofian în perioada 2015–2026, prin Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Programul Național de Restaurare, fonduri europene, buget local, buget județean sau alte surse publice.
3. Ce pași administrativi sunt necesari pentru includerea Fundației Sofian într-un program de restaurare finanțat din fonduri publice, cu indicarea documentațiilor necesare, avizelor, estimării de cost, sursei de finanțare posibile și calendarului realist pentru inițierea lucrărilor.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea documentelor disponibile privind statutul juridic, starea tehnică, verificările efectuate, finanțările solicitate și posibilitatea includerii monumentului într-un program de restaurare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani și posibilitatea finanțării lucrărilor de restaurare appeared first on AUR.

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Îndepărtarea statuii lui Octavian Goga din Parcul Copou, Iași – încălcarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și atitudinea Ministerului Culturii appeared first on AUR.

   DOAMNEI OANA-SILVIA ȚOIU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

                 DOMNULUI DEMETER ANDRAS ISTVAN, MINISTRUL CULTURII

                 DOMNULUI RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: PATRIMONIUL ROMÂNIEI, SUBIECT DE JAF DE PESTE 36 DE ANI.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Doanmă ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) a împrumutat mai multor instituții din România, în ultimii zeci de ani, sute de lucrări de artă, în special tablouri.

Printre aceste instituții se regăsesc Ministerul Afacerilor Externe, Senatul României, Societatea Română de Radiodifuziune și Partidul Social Democrat.

MNAC, la solicitarea Curții de Conturi, încearcă de mulți ani clarificarea situației acestor lucrări de artă.

O parte a lor a fost recuperată – unele tablouri aflându-se în stare de degradare –, dar o mare parte este dispărută.

MNAC a intentat procese în toate aceste cazuri.

O situație foarte gravă o reprezintă cele 904 lucrări împrumutate MAE, dintre care doar o mică parte a fost recuperată. MNAC a solicitat ca, în cazul în care operele de artă nu vor fi returnate, să primească despăgubiri.

Aflăm din presă că pentru o parte a lucrărilor nu există dovezi clare de predare-primire, altele au rămas abandonate în clădirile ambasadelor închise, multe se regăsesc înregistrate la MAE cu valori derizorii, modul în care au fost păstrate ridică semne serioase de întrebare ținând seama de starea lor de degradare, iar cel puțin 226 de obiecte de artă sunt de negăsit.

Situația expusă în presă și datele din dosarul aflat pe rolul Secției civile a Tribunalului București de mai mult de 5 ani ne arată că administrarea și respectul pentru patrimoniul cultural românesc sunt inexistente la nivelul unor instituții fundamentale ale statului nostru. Ne aflăm de 36 de ani într-un plin proces de jaf național.

Nu este prima dată când obiecte din patrimoniul cultural și istoric al României sunt furate sau degradate. Constatăm însă că, deși astfel de fapte sunt semnalate permanent, instituțiile abilitate ale statului nu iau măsurile drastice care se impun pentru sancționarea severă și prevenirea acestor situații.

Ca urmare a celor prezentate vă rog să răspundeți la urmatoarele întrebări:

1. Vă rog să îmi transmiteți listele cu toate obiectele de patrimoniu împrumutate, cu cele degradate și cu cele dispărute la nivelul tuturor instituțiilor aflate în subordinea dumneavoastră.
2. Care sunt măsurile pe care le-ați luat cu privire la inventarierea tuturor obiectelor și clădirilor de patrimoniu din România?

Vă precizez că, în cazul în care invocați lipsa fondurilor, această motivație este echivalentă cu participarea dumneavoastră la jaful național.

3. Există anchete pe rolul parchetelor pentru a stabili cine sunt persoanele/instituțiile care au contribuit la acest jaf al patrimoniului românesc?

Sunt sigur că nu este nevoie de plângeri penale și că parchetele trebuiau să se autosesizeze în aceste situații.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – PATRIMONIUL ROMÂNIEI, SUBIECT DE JAF DE PESTE 36 DE ANI appeared first on AUR.

                DOMNULUI CIPRIAN-CONSTANTIN ȘERBAN, MINISTRUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: MODERNIZAREA PORTULUI SULINA, CAP MOL-BAZIN MARITIM.

Stimați Domni Miniștrii,

Prima atestare documentară a Sulinei apare în anul 950 d.Hr. în lucrarea „Administratio Imperio” a împăratului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul. În 1327, Sulina apare pentru prima dată pe o hartă în lucrarea cartografului genovez Pietro Vesconti.

Aparținând Țării Moldovei, Sulina cade pentru 3 secole și jumătate sub stăpânire otomană și apoi, din 1829, prin Pacea de la Adrianopol, sub stăpânire rusească (la acel moment Rusia a anexat oficial Delta Dunării în întregime).

După Războiul Crimeei, prin Pacea de la Berlin din 1856, navigația a fost încredințată Comisiei Europene a Dunării, organism transnațional care a amenajat navigația pe canal la cele mai înalte standarde, construind pentru prima oară canalul de vărsare la adâncimea de 7 metri, precum și un far modern.

După 1940, această entitate a revenit statului român care, odată cu înaintarea în mare a uscatului, a investit masiv în dragaj, extinderea digurilor, construirea unui nou far și săparea unui nou bazin portuar.

În 1993, statul român a creat Administrația Zonei Libere Sulina.

În perioada 1970-1980 s-a săpat bazinul mare cu o suprafață de 330.850 m², activitate în cursul căreia s-au scos diferite resturi de elemente de arhitectură navală, dar, în contextul socio-economic din acea epocă, acestea nu au fost documentate de autorități.

În anul 2015, Asociația Club Marine Explorer a descoperit în această zonă 3 epave de corăbii care prezintă caracteristici ale unor nave construite în perioada secolelor al XVII-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Una dintre aceste epave pare a fi contemporană cu celebra epavă suedeză Vasa, scufundată în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în conservarea căreia statul suedez a investit aproximativ 1 miliard de dolari, creând un reper în muzeografia navală mondială.

Valoarea deosebită a acestei descoperiri a fost confirmată de clasarea de către Ministerul Culturii a acestui perimetru ca sit arheologic de categorie A în anul 2018, beneficiind astfel de protecție specială din partea statului român.

În anul 2023, Administrația Zonei Libere Sulina a demarat 2 proiecte pentru modernizarea Portului Sulina în valoare de 220 milioane lei, cu finanțare din fonduri europene, cu scopul transformării acestuia într-un hub modern. Astfel, orașul Sulina poate începe o perioadă de redresare economică cu adevărat binevenită. Se vor înființa minimum 300 de locuri de muncă, iar volumele de mărfuri vor aduce fonduri importante din concesiune, operare și taxe de transport. Astfel, Sulina va fi reașezată pe harta traficului naval, facilitându-se transportul de mărfuri din România, Moldova și Ucraina către piețele din Africa, Orientul Mijlociu și Asia.

Pentru realizarea proiectului „Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol – Bazin Maritim” era necesară și obligatorie obținerea avizului de descărcare arheologică. Acesta poate fi dat în mod legal prin studierea în amănunt, prin săpătura arheologică, a epavelor menționate anterior. În cadrul săpăturii arheologice sistematice se poate lua una dintre următoarele decizii: conservarea sitului – care nu este posibilă datorită necesității realizării proiectului – sau scoaterea și conservarea acestor epave – care era obligatorie.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Vă rugăm să ne transmiteți avizul de descărcare arheologică pentru suprafața aferentă lucrărilor la Bazinul Maritim Port Sulina și documentele care au stat la baza emiterii acestuia.
2. Care sunt rațiunile de natură tehnică ce au stat la baza deciziei de a stabili adâncimea bazinului la 11 metri, în condițiile în care gura de vărsare a Dunării în mare – locul prin care navele maritime pot intra – nu are mai mult de 7 metri, datorită unor formațiuni geologice care împiedică săparea la o adâncime superioară?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – MODERNIZAREA PORTULUI SULINA, CAP MOL-BAZIN MARITIM appeared first on AUR.

De către domnul senator:  Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar:  ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile Ministerului Culturii pentru protejarea sitului arheologic Argedava

Stimate Domnule Ministru,

În ultimii ani, o serie de situri arheologice extrem de importante au fost fie distruse, fie afectate iremediabil, de proiecte de infrastructură de tip drumuri expres sau autostradă. Printre acestea se numără Șibot, Tărtăria, Turda și multe altele, situri cu un potențial fantastic de cercetare, care aparțin unor perioade istorice diverse, de la neolitic până la epoca geto-dacă, ulterior cea română si medievală.

Este mai mult decât evident că România are nevoie de proiecte de infrastructură, dar uneori acestea sunt realizate cu pierderi culturale irecuperabile.În multe situații, așa cum s-a demonstrat, aceste proiecte puteau fi modificate pentru a nu afecta zonele cu potențial arheologic, însă nu s-a întreprins nimic în acest sens.

În viitorul apropiat, un alt sit de importanță națională urmează să fie afectat de construirea unei autostrăzi. Este vorba despre Argedava, așezare antică și una dintre reședințele regelui dac Burebista, localizată în localitatea Popești din județul Giurgiu. Concret, la doar 10 metri de una dintre extremitățile acropolei antice urmează să treacă viitoarea autostradă București-Alexandria, astfel că se ignoră și se încalcă perimetrul legal de protecție.

Luând în considerare cele expuse mai sus, vă solicit, domnule ministru, să ne informați cu privire la următoarele:

1. Cum a fost posibil ca ministerul pe care îl conduceți să emită avizele necesare proiectului autostrăzii, știindu-se că aceasta tranzitează aria protejată?
2. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Culturii pentru a proteja așezarea antică Argedava?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Măsurile Ministerului Culturii pentru protejarea sitului arheologic Argedava appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind starea Muzeului Național „George Enescu”.  

Stimate domnule ministru,  

O investigație realizată de „Cultura la dubă” – o platformă de jurnalism independent, dezvăluie sau readuce în atenția publicului o serie de nereguli grave ce privesc starea patrimoniului marelui compozitor George Enescu, între care:

1. Faptul că manuscrisele marelui compozitor George Enescu, inclusiv cel al operei Oedipe, precum și obiectele personale, piese de mobilier, fotografii și numeroase alte bunuri mobile clasate în Tezaur sau în fondul Patrimoniului Național sunt ținute de patru ani și jumătate în containere în aer liber, fiind expuse la variațiunile climatice extreme. Acestea au fost mutate odată cu deschiderea șantierului de la Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, monument clasat în Patrimoniul European, care găzduiește Muzeul Național „George Enescu”. 
2. Faptul că procesul de consolidare și restaurare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul Cantacuzino și Casa Memorială George Enescu – a început în 2021 și ar fi trebuit să se încheie la finalul lui 2023. Însă, după termenul de 2 ani, firma a executat doar 25% din lucrări, iar Ministerul Culturii a închis șantierul. În 2021, firma Eldiclau din județul Dolj, a câștigat licitația organizată de Ministerul Culturii, deși înregistra la stat datorii de milioane de lei.
3. Faptul că în 2021, casa de licitații Historic scotea la vânzare o presupusă parte a patrimoniului enescian, fără a oferi vreo explicație legată de proveniența obiectelor. Printre acestea erau o filă din partitura-manuscris a operei Oedipe, ce cuprinde motivele principale ale operei, o vioară ce a fost primită de compozitor din partea familiei regale a României, fotografii cu dedicație, manuscrise, corespondențe și documente personale. Istoricul Eugen Ciurtin descoperea atunci o situație uluitoare – doar o mică parte a manuscriselor lui George Enescu erau clasate ca bunuri de patrimoniu. Într-un răspuns pentru Cultura la dubă, conducerea Muzeului Enescu susținea în 2021 că a început clasarea lor abia din 2019, fiindcă până atunci nu ar fi existat niciun expert autorizat de Ministerul Culturii, de asemenea, că Ministerul Culturii ar trebui să aloce fonduri pentru inventariere.

Având în vedere cele semnalate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Întrucât ați trimis corpul de control la Muzeul Național „George Enescu”, puteți să-mi puneți la dispoziție raportul reieșit în urma acestui demers? 
2. Presa vehiculează că  suma încasată de firma Edinclau se ridică la 6 milioane de euro, banii fiind împrumutați de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Puteți confirma această informație? Dacă nu cum stau lucrurile de fapt?
3. Având în vedere că firma Edinclau a încasat o oarecare sumă de bani, executând în cei doi ani numai 25% din lucrări, considerați necesară demararea unor proceduri de recuperare a prejudiciului creat? Dacă da, care este orizontul de timp așteptat în vederea soluționării acestui aspect? Dacă nu, vă rog să argumentați răspunsul dumneavoastră.
4. Luați în calcul demararea procedurilor necesare în vederea inventarierii corecte și integrale a manuscriselor lui George Enescu? Dacă da, când, dacă nu, de ce?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Clarificări privind starea Muzeului Național „George Enescu” appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Solicitare de documente administrative privind interpelările parlamentare nr. 924d și nr. 741c rămase fără răspuns în termenul legal

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În exercitarea atribuțiilor constituționale de control parlamentar și având în vedere interpelările parlamentare și nr. 741c, adresate Ministerului Culturii, pentru care termenul legal de răspuns a fost depășit, vă solicit transmiterea documentelor administrative aferente aspectelor semnalate în aceste interpelări, în special în ceea ce privește situația lucrărilor de infrastructură desfășurate în zona sitului UNESCO Biertan.

          Prezenta solicitare este formulată în temeiul art. 111 din Constituția României, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și documentele necesare exercitării controlului parlamentar.

          În acest sens, vă rog să transmiteți documentele solicitate în termenul legal:

1. Documentele și procedurile administrative prin care Ministerul Culturii asigură monitorizarea și controlul lucrărilor de infrastructură desfășurate în zone cu statut UNESCO;
2. Rapoartele de control, notele de constatare sau alte documente oficiale realizate de Ministerul Culturii ori de instituțiile subordonate privind lucrările desfășurate în situl UNESCO Biertan;
3. Situația actualizată a specialiștilor arheologi autorizați disponibili pentru supravegherea lucrărilor în județul Sibiu și în regiunea Centru, precum și documentele care reglementează desemnarea acestora pe șantierele din zone protejate;
4.  Documentele sau analizele realizate la nivelul Ministerului Culturii privind implementarea unui sistem de monitorizare a intervențiilor asupra patrimoniului cultural, inclusiv în siturile UNESCO.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Solicitare de documente administrative privind interpelările parlamentare nr. 924d și nr. 741c rămase fără răspuns în termenul legal appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării:Măsurile privind pregătirea și organizarea manifestărilor dedicate zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, în anul 2026, potrivit Legii nr. 36/2017.

Stimați membri ai Guvernului,
Stimate Domnule Președinte al Academiei Române,

Prin adoptarea Legii nr. 36/2017, Parlamentul României a consacrat data de 27 martie drept Ziua Unirii Basarabiei cu România, consacrând astfel, la nivel legislativ, unul dintre momentele fundamentale ale istoriei moderne a statului român. Această zi are o profundă semnificație istorică, identitară și simbolică pentru întreaga națiune română, pentru românii din Republica Moldova, precum și pentru comunitățile românești din afara granițelor țării.

Actul Unirii din 27 martie 1918 reprezintă o expresie legitimă a voinței de unitate națională și constituie o bornă esențială în procesul de desăvârșire a statului național român. În acest sens, marcarea corespunzătoare a acestei zile nu reprezintă doar o obligație derivată din lege, ci și o responsabilitate instituțională și morală față de memoria istorică, educația civică a tinerei generații și consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni.

În anul 2026 se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, ceea ce conferă un caracter aparte manifestărilor care urmează a fi organizate. Consider că este necesară o abordare coordonată, coerentă și vizibilă la nivel național și internațional, astfel încât această zi să fie marcată cu demnitatea și amploarea cuvenite.

În temeiul dispozițiilor Legii nr. 36/2017 și al atribuțiilor fiecărei instituții pe care o reprezentați, vă rog să îmi comunicați, în mod detaliat și pe domeniul propriu de competență, următoarele:

1.Ce măsuri concrete au fost adoptate sau urmează a fi adoptate la nivel guvernamental pentru organizarea și coordonarea manifestărilor oficiale dedicate zilei de 27 martie 2026.

2.Ce demersuri au fost întreprinse pentru informarea și implicarea autorităților administrației publice locale în vederea marcării acestei sărbători naționale, inclusiv prin transmiterea de instrucțiuni, recomandări sau ghiduri organizatorice.

3.Care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al instituțiilor prefectului în asigurarea cadrului logistic, organizatoric și de ordine publică necesar desfășurării în bune condiții a manifestărilor dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România.

4.Ce acțiuni concrete întreprinde Ministerul Afacerilor Externe pentru ca misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate – în special cele din Republica Moldova și din statele din vecinătatea estică – să marcheze această zi prin evenimente dedicate comunităților românești, mediului academic și publicului larg.

5.Ce instituții muzeale și culturale aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Culturii vor organiza în martie 2026 manifestări tematice (expoziții, conferințe, lansări editoriale, programe educaționale etc.) dedicate Unirii Basarabiei cu România și în ce constau acestea.

6.În ce mod Academia Română, filialele și institutele sale de cercetare vor contribui, prin manifestări științifice, dezbateri, sesiuni comemorative sau publicații, la marcarea împlinirii a 108 ani de la actul istoric din 27 martie 1918.

7.Dacă la nivel național există un calendar orientativ al manifestărilor dedicate zilei de 27 martie 2026 și un mecanism de sprijin financiar, material sau logistic – în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 36/2017 – destinat autorităților locale, instituțiilor de cultură, unităților de învățământ și organizațiilor neguvernamentale care doresc să organizeze evenimente dedicate acestei zile. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să detaliați structura, calendarul și criteriile de accesare a acestor forme de sprijin.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Măsurile privind pregătirea și organizarea manifestărilor dedicate zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, în anul 2026, potrivit Legii nr. 36/2017 appeared first on AUR.

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – EXPORTUL TEMPORAR al tezaurului appeared first on AUR.