De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Intrebării: Eșecul statului român în protejarea spațiului național și a cetățenilor în fața amenințărilor cu drone

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Două incidente grave produse într-un interval foarte scurt ridică o întrebare pe care milioane de români și-o pun astăzi: mai este statul român capabil să își protejeze propriul teritoriu?

O dronă se prăbușește peste un bloc de locuințe din Galați și rănește cetățeni români. O altă dronă încărcată cu explozibil ajunge în apropierea Portului Constanța, unul dintre cele mai importante obiective strategice ale țării. Nu mai vorbim despre ipoteze, exerciții sau scenarii. Vorbim despre incidente reale, produse pe teritoriul României.

Ani la rând, românilor li s-a spus că securitatea națională este garantată, că bugetele pentru apărare cresc constant și că instituțiile statului sunt pregătite să facă față noilor amenințări. Realitatea arată însă că obiecte cu potențial distructiv ajung pe teritoriul României, în zone locuite și în proximitatea unor infrastructuri critice.

România riscă să transmită imaginea unui stat în care se poate intra, tranzita și opera fără ca autoritățile să fie capabile să prevină la timp amenințările care pun în pericol cetățenii.

Mai grav, conflictul din Ucraina sau programele anunțate recent de Guvern nu pot constitui scuze pentru această situație. Amenințarea reprezentată de drone este cunoscută de ani de zile. Statul român a avut timpul, informațiile și resursele necesare pentru a se pregăti.

În acest context, DOMNULE MINISTRU, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Apărării că incidentele de la Galați și Constanța reprezintă un eșec al măsurilor adoptate de statul român pentru protejarea spațiului național?

2. Ce măsuri concrete au fost implementate în ultimii cinci ani pentru prevenirea pătrunderii neautorizate a dronelor pe teritoriul României?

3. Ce sume au fost alocate pentru dezvoltarea sistemelor de detectare și neutralizare a dronelor și care sunt rezultatele concrete obținute?

4. Cum explică ministerul faptul că astfel de aparate continuă să ajungă în apropierea populației și a unor infrastructuri strategice?

5. Cine își asumă responsabilitatea pentru incidentele care au pus în pericol cetățeni români și obiective de interes național?

6. Ce măsuri urgente vor fi adoptate pentru ca asemenea situații să nu se repete?

Cetățenii nu au nevoie de noi promisiuni și nici de explicații despre programe viitoare. Ei au nevoie de răspunsuri privind modul în care au fost folosite resursele alocate securității naționale și de garanția că România nu devine un stat în care amenințările externe ajung nestingherite deasupra caselor oamenilor și în apropierea infrastructurilor strategice.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Eșecul statului român în protejarea spațiului național și a cetățenilor în fața amenințărilor cu drone appeared first on AUR.

Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Domnule ministru,
Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

La data de 5 iunie 2026, un dispozitiv de tip dronă, de proveniență externă, a pătruns în acvatoriul Portului Constanța, în zona Danei 78, unde a fost ulterior neutralizat prin detonare.
Incidentul a impus evacuarea a peste o mie de persoane de pe plajele învecinate și s-a produs în imediata apropiere a unor obiective de infrastructură critică din port.
În spațiul public, modul în care s-a pierdut sau s-a menținut controlul asupra dispozitivului și împrejurările detonării au fost prezentate în mod parțial contradictoriu, inclusiv cu privire la existența unui mecanism de temporizare, la natura comenzii de detonare și la momentul și conținutul comunicării cu partea ucraineană. Aceste neclarități, raportate la gravitatea situației, justifică
solicitarea unor lămuriri oficiale.
Subliniez că un incident de această natură, produs pe teritoriul național și în proximitatea unor instalații sensibile, ridică probleme directe de securitate națională și de protecție a vieții cetățenilor, ceea ce impune transparență deplină din partea autorităților competente.
Clarificarea acestor împrejurări este cu atât mai necesară cu cât, în spațiul public, au fost vehiculate numeroase ipoteze contradictorii privind acest incident, iar cetățenii au dreptul la o informare corectă și completă din partea instituțiilor statului.
Având în vedere cele de mai sus, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. A fost dispozitivul prevăzut cu un mecanism de temporizare (timer) sau de autodistrugere și au avut structurile Ministerului Apărării Naționale cunoștință despre existența unui astfel de mecanism înainte de momentul detonării?
2. Detonarea s-a produs prin comandă transmisă de la distanță de către partea care controla dispozitivul sau printr-un mecanism local de temporizare ori autodistrugere aflat la bordul dronei?
3. Partea ucraineană a comunicat autorităților române informații despre acest dispozitiv și, în cazul în care detonarea s-a produs printr-un mecanism local de temporizare, a comunicat ora exactă la care urma să se producă explozia?
4. Care este cronologia exactă a evenimentului: la ce oră a fost descoperit și identificat dispozitivul, la ce oră s-a realizat contactul cu partea ucraineană, la ce oră s-a produs detonarea și cât timp a trecut între momentul descoperirii și momentul detonării?
5. Evacuarea civililor și a personalului din zonă s-a realizat pe baza unei avertizări primite de la partea ucraineană sau pe baza evaluării proprii a autorităților române?
6. Cum caracterizează Ministerul Apărării Naționale controlul asupra dispozitivului în intervalul premergător detonării, respectiv control pierdut, de exemplu prin bruiaj electronic, ori control menținut de operator, și cum se reconciliază această caracterizare cu o detonare controlată și, după caz, cu o comunicare prealabilă a orei detonării?
7. Personal român, militar sau civil, s-a aflat în imediata apropiere a dispozitivului înainte de detonare și ce proceduri de protecție și de punere în siguranță au fost aplicate?
8. Cine a decis și a autorizat detonarea dispozitivului pe teritoriul României, în acvatoriul portuar, și cum a fost coordonată această operațiune cu autoritățile române competente?
9. Care a fost evaluarea de risc privind proximitatea dispozitivului față de instalațiile cu materiale periculoase sau inflamabile din port și care erau consecințele potențiale în cazul unei detonări necontrolate?
10. A evaluat Ministerul Apărării Naționale care ar fi fost consecințele în cazul în care drona ar fi detonat în proximitatea depozitelor de produse petroliere sau a instalațiilor care stochează amoniac, azotat de amoniu ori alte substanțe periculoase din Portul Constanța? În caz afirmativ, vă rog să comunicați nivelul estimat al pagubelor materiale, impactul asupra
    mediului, impactul asupra funcționării portului, numărul potențial al victimelor și efectele care s-ar fi putut produce asupra municipiului Constanța și a localităților învecinate în ipoteza producerii unor explozii secundare sau a unui accident tehnologic major.
11. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Apărării Naționale pentru prevenirea unor incidente similare și pentru consolidarea capacităților de detectare, monitorizare și neutralizare a dronelor maritime care pot pătrunde în apele teritoriale și în infrastructurile portuare ale României?
    Având în vedere gravitatea incidentului, proximitatea față de infrastructura critică și dreptul cetățenilor la o informare corectă, consider necesară clarificarea publică, fără echivoc, a tuturor acestor aspecte.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Circumstanțele tehnice și cronologia neutralizării prin detonare a dronei descoperite în Portul Constanța la data de 5 iunie 2026 appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Deficiențele grave în rețeaua națională de apărare antiaeriană și managementul sistemelor anti-dronă, în contextul incidentului recent din municipiul Galați

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

          Incidentul recent din municipiul Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, a generat o stare de alertă justificată în rândul populației civile și a ridicat semne de întrebare legitime cu privire la eficacitatea scutului nostru de protecție antiaeriană în zonele urbane critice din proximitatea frontierei.

          În calitate de senator, consider că siguranța cetățenilor români nu poate fi negociată și nici lăsată pradă unor breșe de coordonare sau de management tehnic. Surse din spațiul public și analize de specialitate indică faptul că România a investit sume considerabile în securizarea spațiului aerian. Mai exact, în ultimii ani, au fost achiziționate sisteme anti-dronă în valoare de milioane de euro, echipamente destinate unor puncte strategice precum Deveselu, Aeroportul Militar Otopeni, Dej și Tuzla, multe dintre acestea fiind realizate în parteneriat cu industria de apărare autohtonă. De asemenea, Armata Română are în dotare sistemele antiaeriene mobile de tip Gepard, recunoscute la nivel internațional pentru eficiența lor împotriva țintelor la înălțimi mici.

          Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că municipiul Galați – un nod strategic teritorial și economic – a rămas vulnerabil.

          O dimensiune și mai îngrijorătoare a acestei spețe este semnalată de publicația Politico, care invocă deficiențe structurale de coordonare internă ce au fost trecute sub tăcere în comunicatele oficiale ale MApN. Surse aliate susțin că arhitectura defensivă MEROPS, aflată în posesia României, este exploatată într-un mod atât de deficitar încât structurile euro-atlantice iau în calcul măsuri fără precedent:

          „Alianța analizează opțiunile actuale pentru optimizarea rețelei integrate de senzori și sisteme de interceptare deținute de România și NATO, cu scopul de a contracara în siguranță aceste riscuri. Printre soluții se numără posibilitatea transferării tehnologiei anti-dronă MEROPS din gestiunea României direct sub autoritatea de comandă a NATO.”

          Acest mod de exprimare sugerează disfuncționalități severe în internalizarea și operarea echipamentelor de înaltă tehnologie, aspect care știrbește autoritatea și credibilitatea armatei noastre.

          Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicit, stimate domnule ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1.  Care este valoarea financiară reală a contractelor semnate de MApN în ultimii ani pentru tehnică specifică anti-dronă? Câte dintre aceste sisteme au finalizat procedurile de recepție și sunt oficial integrate în patrimoniul defensiv?
2. Care este numărul exact de blindate antiaeriene Gepard funcționale în prezent și ce rezerve logistice au împiedicat poziționarea lor temporară sau permanentă în jurul orașului Galați?

Care este stadiul curent de implementare a sistemului MEROPS la nivel național? Cum răspunde ministerul față de aserțiunile aliaților externi privind managementul ineficient al acestei tehnologii și posibila pierdere a controlului operațional în favoarea structurilor NATO?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Deficiențele grave în rețeaua națională de apărare antiaeriană și managementul sistemelor anti-dronă, în contextul incidentului recent din municipiul Galați appeared first on AUR.

Daniel Radu Miruță

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul interpelării: Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare

            Domnule Ministru interimar,

Informațiile apărute în spațiul public privind situația generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, în legătură cu un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, impun o reacție instituțională clară, sobră și proporțională cu importanța funcției pe care acesta o ocupă în structura de comandă a Armatei Române.

Nu ne pronunțăm asupra aspectelor care țin de activitatea organelor judiciare și nu anticipăm concluziile unei anchete aflate în desfășurare. Prezumția de nevinovăție trebuie respectată fără rezerve. Cu toate acestea, dincolo de dimensiunea juridică a cauzei, există o dimensiune administrativă și instituțională pe care Ministerul Apărării Naționale are obligația să o trateze cu maximă responsabilitate.

Funcția de șef al Statului Major al Apărării presupune nu doar autoritate militară, ci și un nivel excepțional de încredere publică, disciplină instituțională și integritate profesională. Orice suspiciune care privește o asemenea poziție poate produce efecte asupra percepției publice, asupra prestigiului Armatei Române și asupra încrederii în capacitatea sistemului de apărare de a funcționa cu rigoare și coerență.

Armata Română nu trebuie confundată cu eventuale fapte individuale și nu trebuie expusă unei judecăți publice nedrepte. În același timp, prestigiul unei instituții fundamentale nu se apără prin tăcere, ci prin claritate, asumare și verificarea fermă a tuturor vulnerabilităților administrative care pot afecta autoritatea sa.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Ce măsuri administrative a dispus Ministerul Apărării Naționale în urma situației privind generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, pentru a verifica respectarea procedurilor interne referitoare la suplimentarea locurilor bugetate, recrutarea, selecția și încadrarea personalului?

2.Ce garanții instituționale poate oferi Ministerul Apărării Naționale că această situație nu afectează stabilitatea lanțului de comandă militară, capacitatea decizională a structurii de conducere și credibilitatea Armatei Române în fața cetățenilor și a partenerilor strategici ai României?

În materia apărării naționale, orice ambiguitate instituțională devine vulnerabilitate, iar orice întârziere în clarificarea unor situații de asemenea gravitate poate afecta autoritatea statului. Ministerul Apărării Naționale trebuie să dovedească, prin măsuri concrete și printr-o comunicare responsabilă, că prestigiul Armatei Române, coerența lanțului de comandă și integritatea proceselor interne nu sunt lăsate în zona incertitudinii, ci sunt apărate cu fermitate, disciplină și deplină responsabilitate instituțională.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români?

Stimate domnule viceprim-ministru,

Presa națională semnalează că în septembrie 2025, la capătul a doi ani de discuții cu Forţele Navale Române, Damen Galaţi se angaja să construiască patru nave militare pentru 457 milioane de euro. Oferta nu a primit nici până azi un răspuns. În schimb, prin SAFE sunt alocate 920 de milioane de euro pentru patru nave similare. MApN susținea însă că nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cât costa oferta Damen Galați?
2. Ce navă a cumpărat MApN din Turcia?
3. De ce SAFE a ajuns la 920 milioane?
4. De ce nu a fost trimis niciun răspuns din partea MApN referitor la oferta Damen?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români? appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au fost formulate frecvent afirmații, recunoscute de altfel de toți factorii de
decizie de la nivel guvernamental, cu privire la modalitatea greșită de calcul a unor drepturi salariale
stabilite pentru personalul militar și polițiștii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională – disfuncționalitate intervenită ca urmare a neaplicării corespunzătoare a prevederilor Legiicadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare.
Astfel, prin Decizia nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că elementul salarial „majorare pentru lucrări de
excepție sau misiuni speciale”, prevăzut la art. 15 din cap. II al anexei nr. 6 la Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările și completările ulterioare, a fost calculat în mod greșit începând cu anul
2019, fiind „înghețat” în mod nelegal la nivelul din luna decembrie 2018.
Menționez că, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost
modificat prin Legea nr. 310/2018, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice care au competență
în gestionarea și aplicarea prevederii legale dezlegate.
Consultând site-ul Ministerului Apărării Naționale, secțiunea „Proiecte de acte normative
aflate în circuitul de adoptare/aprobare”, am observat că la data de 06.02.2025, deci acum mai bine
de un an, a fost postată o Ordonanță de urgență privind plata unor diferențe de drepturi salariale
cuvenite personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională,
act normativ elaborat în conformitate cu Decizia nr. 75/2024 a ICCJ, pentru îndreptarea gravelor erori
de calcul ale unor drepturi salariale cuvenite personalului militar și polițiștilor.
În contextul în care până în prezent proiectul în discuție nu a fost adoptat de Guvernul României,
vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care un proiect de act normativ care are de mult timp toate avizele și
   aprobările necesare nu a intrat în ședință de Guvern pentru adoptare? Cine se opune aprobării
   acestui act normativ?
2. Care este perioada estimată până la adoptarea acestui proiect de act normativ?
3. Care sunt motivele legale pentru care ați elaborat un astfel de proiect, dat fiind că, în opinia
   mea, nu era necesar ca, pentru a îndrepta, conform legii și deciziei ICCJ, un mod de calcul
   greșit al unui drept salarial, să se inițieze un act normativ, acest lucru putându-se face prin
   simple măsuri administrative dispuse la nivelul fiecărei instituții din familia ocupațională
   apărare și ordine publică?
4. Cât mai trageți de timp pentru a pune în aplicare o decizie a ICCJ – Completul pentru
   dezlegarea unor chestiuni de drept, dat fiind că aveți obligația legală de a o pune în executare?
   Atrag atenția că nepunerea în aplicare a acestei decizii a ICCJ atrage vătămarea drepturilor
   patrimoniale ale personalului și pensionarilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și
   siguranță națională.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Stadiul elaborării și adoptării proiectului de Ordonanță de urgență privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în aplicarea Deciziei nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

În data de 28 aprilie 2026, în ședința reunită a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și
siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților a fost avizat un pachet de 15 contracte și
achiziții comune finanțate prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), cu o
valoare cumulată de peste 10 miliarde de euro.
Documentația aferentă a fost transmisă membrilor Comisiilor cu mai puțin de 15 ore înainte
de începerea ședinței — în seara zilei de 27 aprilie 2026 — interval insuficient pentru o evaluare
aprofundată a unui pachet de o asemenea complexitate și valoare. Am sperat ca toate clarificările și
documentele necesare să fie puse la dispoziția membrilor Comisiilor de către reprezentanții
Guvernului în cadrul ședinței reunite și ca votul să fie exprimat doar după lămurirea integrală a acestor
aspecte. A existat însă o majoritate care a impus exprimarea votului fără prezentarea clarificărilor și
a documentelor necesare, motiv pentru care votul meu a fost de abținere.
B/AUR/132/04.05.2026
Programul SAFE reprezintă cea mai amplă finanțare europeană destinată modernizării
Armatei României după 1989. Tocmai din acest motiv, modul de implementare trebuie să respecte
strict principiile de legalitate, transparență, concurență și protejare a interesului strategic național.
Analiza documentelor aferente pachetului de înzestrare propus Parlamentului relevă existența
unor disfuncționalități majore, de natură procedurală, juridică, financiară și strategică, care riscă să
compromită atât eficiența utilizării fondurilor europene, cât și interesul național pe termen lung.
Din rezultatele datelor analizate, referitor la pachetul SAFE-MApN care însumează
aproximativ 8,33 miliarde euro, distribuite în 15 programe de înzestrare, se conturează o serie de
anomalii grave, dintre care evidențiez următoarele:

1. Concentrare contractuală excesivă și risc strategic:
   Din totalul contractelor propuse, 5,69 miliarde euro (68,3%) sunt atribuite unui singur
   grup industrial extern, iar 7 din 15 programe sunt concentrate la același furnizor.
   Această situație depășește pragurile de risc acceptate în practica NATO (în medie 40%),
   creează dependență logistică și operațională pe termen mai mare de 30 ani și reduce capacitatea de
   negociere a statului român în fazele de mentenanță și modernizare.
2. Restrângerea competiției și posibile încălcări ale dreptului european
   Pentru 9 din 15 contracte s-a utilizat procedura de negociere fără publicare prealabilă. În
   acest context, există indicii că: cererile de informații (RFI) nu au fost transmise tuturor furnizorilor
   relevanți; nu există analize comparative documentate; procedurile au fost orientate către un rezultat
   prestabilit. Această abordare poate încălca: Directiva 2009/81/CE (achiziții în apărare); principiile de
   tratament egal și concurență efectivă; obligațiile din Regulamentul SAFE.
3. Creșteri de preț nejustificate și afectarea bugetului public
   În perioada ianuarie – aprilie 2026, unele programe au înregistrat creșteri de până la +47,4%
   (programul MLI a crescut cu +10,9% per unitate, iar sistemele Skynex au înregistrat creșteri de
   aproximativ +36%). Aceste variații de prețuri: nu sunt susținute de factori economici obiectivi; indică
   o posibilă negociere deficitară sau lipsa concurenței reale; contravin principiului utilizării eficiente a
   fondurilor publice și europene.
4. Reducerea capacității operaționale a Armatei
   Programul MLI: necesar inițial: 298 unități (aprobat CSAT), finanțat prin SAFE: 232
   unități (78%). Diferența de 66 unități: va necesita finanțare ulterioară de aproximativ 738,6 milioane
   B/AUR/132/04.05.2026
   euro; generează un cost suplimentar estimat de 650–775 milioane euro; creează riscul unei
   capabilități militare incomplete (-22%).
5. Transferul nejustificat al programului SAI
   Programul de armament individual care a fost inițiat de către MApN pentru necesarul Armatei,
   a fost transferat ulterior la MAI. Această decizie: ridică probleme privind eligibilitatea finanțării
   SAFE; contrazice logica operațională (MApN este utilizatorul principal); generează suspiciuni
   privind legalitatea procedurii.
6. Localizare industrială incertă și potențial fictivă
   Declarațiile oficiale indică procente diferite de producție în România: 40%, 50% și 60%, fără
   fundament documentar. În lipsa: defalcării pe contracte; indicelui de conținut local (LCI); listei
   subcontractorilor, există riscul ca „localizarea industrială” să fie agregată artificial și/sau concentrată
   pe activități non-strategice.
7. Posibilă utilizare improprie a fondurilor SAFE (caz Mangalia)
   În cadrul programului naval, valoarea contractelor: ≈ 836 milioane euro, iar datoria istorică
   a șantierului: ≈ 760 milioane euro. Suprapunerea valorică ridică suspiciunea că fondurile SAFE ar
   putea fi utilizate indirect pentru acoperirea unor datorii istorice sau că obiectivul economic prevalează
   asupra celui militar.
8. Eliminarea mecanismelor de protecție a industriei naționale
   Excluderea mecanismului de offset conduce la: pierderi estimate de 0,5 – 0,9 miliarde euro
   în transfer tehnologic; marginalizarea industriei românești de apărare; pierderea unor pârghii esențiale
   de negociere.
   Având în vedere atât valoarea fondurilor angajate, cât și impactul strategic, industrial și
   economic al acestui pachet asupra României, în temeiul art. 112 din Constituția României și al
   prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă solicit, domnule Ministru, să îmi comunicați
   documentele și clarificările expuse mai jos, structurate pe cele opt teme de îngrijorare identificate în
   analiza pachetului SAFE-MApN:
   I. Procedura de selecție și negociere fără publicare prealabilă
9. Lista tuturor operatorilor economici identificați inițial pentru fiecare program SAFE.
10. Cererile de Informații (RFI) transmise, cu destinatari, date de transmitere și termene de răspuns.
11. Răspunsurile primite de la operatorii economici, anonimizate dacă este necesar.
    B/AUR/132/04.05.2026
12. Documentul de analiză al Grupului de lucru SAFE pentru fiecare program, semnat de membrii
    Grupului.
13. Grila de evaluare 40% termen de livrare / 60% preț, acolo unde au existat mai mulți operatori
    potențiali.
14. Justificarea formală a selecției unui singur operator, acolo unde RFI-ul a fost transmis unui număr
    restrâns de furnizori, precum și motivele concrete pentru care nu au fost organizate proceduri
    competitive complete pentru cele 9 contracte atribuite prin negociere fără publicare prealabilă.
    II. Concentrarea contractuală și riscul strategic (Rheinmetall — 68,3%)
15. Analiza formală de risc privind concentrarea pe un singur grup industrial (Rheinmetall — 68,3%
    din valoarea pachetului) și planul de diversificare a furnizorilor pe orizontul 2026–2035, inclusiv
    măsurile concrete propuse pentru reducerea acestei dependențe strategice.
    III. Creșterile de preț (10–47%) și răspunderea financiară
16. Analiza de preț comparativă cu achiziții similare din state NATO/UE în intervalul 2024–2026,
    pentru programele cu creșteri de preț peste 5%, însoțită de identificarea cauzelor concrete ale acestor
    variații.
17. Clarificarea modului în care sunt asumate aceste depășiri de costuri — la nivel de buget al MApN,
    prin realocări din alte capitole, prin împrumuturi suplimentare sau prin reducerea altor capabilități
    militare.
    IV. Programul MLI — reducerea capacității operaționale
18. Planul de finanțare pe orizontul 2026–2035 pentru cele 66 de unități MLI rămase în afara SAFE
    (necesar CSAT 298, finanțat 232), cu aviz al Ministerului Finanțelor, inclusiv costul total estimat și
    sursele concrete de finanțare pentru completarea programului.
    V. Programul SAI — transferul de la MApN la MAI
19. Justificarea instituțională, tehnică și juridică a transferului Programului de armament individual
    (SAI) de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Afacerilor Interne, însoțită de:
    a) valoarea finală oficială a programului;
    b) procedura de selecție aplicată după transfer;
    c) avizul/punctul de vedere privind eligibilitatea programului pentru finanțare prin mecanismul
    SAFE, având în vedere că utilizatorul principal vizat inițial era MApN.
    VI. Localizarea industrială și conținutul local
20. Defalcarea localizării industriale per contract (nu media pe portofoliu), cu coduri NACE/CPV —
    astfel încât să poată fi verificat procentul real de producție în România declarat (40%, 50% sau 60%,
    în funcție de sursă).
21. Lista exhaustivă a sub-furnizorilor români per contract, cu cod fiscal, valoare contractată și
    descrierea obiectivului.
    B/AUR/132/04.05.2026
22. Indicele de Conținut Local (LCI) calculat după metodologia EU EDA, per contract și per fază a
    programului.
23. Clauzele de penalitate și garanțiile de performanță contractuale pentru neîndeplinirea localizării
    declarate.
24. Matricea de conformitate cu art. 16 din Regulamentul SAFE pentru fiecare contractant și
    subcontractant relevant — control corporativ, localizarea infrastructurii, originea componentelor,
    screening FDI.
    VII. Programul naval (cazul Mangalia)
25. Structura juridică a joint venture-ului Mangalia — participații, drepturi de veto, administrare,
    securitate, clauze de retragere — cu explicarea modului în care componenta militară a programului
    naval este separată de componenta economică (datoria istorică a șantierului ≈ 760 milioane euro,
    valoarea contractelor ≈ 836 milioane euro).
26. Avizul Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru programul naval Mangalia, dacă acesta
    a fost solicitat și obținut, sau, în caz contrar, justificarea instituțională a poziției adoptate cu privire la
    această procedură.
    VIII. Cerințe operaționale și avizele utilizatorilor finali
27. Avizele tehnico-operative ale utilizatorilor finali — Forțele Terestre, Navale, Aeriene,
    Comandamentul Logistic Întrunit — pentru fiecare program, inclusiv punctul de vedere al Statului
    Major al Apărării, însoțit de motivele pentru care aceste avize nu au fost prezentate public până la
    acest moment.
28. Statement of Operational Requirements (SOR) sau cerințele operaționale pentru programele MLI,
    SAI, OPV, Skynex, Skyranger, IRIS-T, NSM, H225M, Piranha 5.
    Solicit ca aceste documente — în măsura în care nu conțin informații clasificate — să fie făcute
    publice, în spiritul transparenței datorate cetățenilor români și al răspunderii instituționale față de
    modul în care sunt cheltuite fondurile publice. Pentru documentele care, prin natura lor, conțin
    informații clasificate, solicit acces în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
    clasificate, prin proceduri specifice ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
    Considerentele acestei interpelări țin atât de exercitarea controlului parlamentar asupra
    modului de utilizare a fondurilor publice angajate prin Programul SAFE, cât și de respectarea
    principiilor transparenței, eficienței și echivalenței prevăzute de Directiva 2009/81/CE și de
    jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia achizițiilor în domeniul apărării și
    securității.

The post <font dir="auto" style="vertical-align: inherit;"><font dir="auto" style="vertical-align: inherit;">Ramona Bruynseels – Interpelare – Transparența procedurilor de atribuire a celor 15 contracte și cele comune finanțate prin Programul SAFE și transmiterea documentelor de fundamentare a deciziilor luate.</font></font> appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au fost formulate frecvent afirmații, recunoscute de altfel de toți factorii de decizie de la nivel guvernamental, cu privire la modalitatea greșită de calcul a unor drepturi salariale stabilite pentru personalul militar și polițiștii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – disfuncționalitate intervenită ca urmare a neaplicării corespunzătoare a prevederilor Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, prin Decizia nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că elementul salarial „majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, prevăzut la art. 15 din cap. II al anexei nr. 6 la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, a fost calculat în mod greșit începând cu anul
2019, fiind „înghețat” în mod nelegal la nivelul din luna decembrie 2018.
Menționez că, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice care au competență în gestionarea și aplicarea prevederii legale dezlegate.
Consultând site-ul Ministerului Apărării Naționale, secțiunea „Proiecte de acte normative aflate în circuitul de adoptare/aprobare”, am observat că la data de 06.02.2025, deci acum mai bine de un an, a fost postată o Ordonanță de urgență privind plata unor diferențe de drepturi salariale cuvenite personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, act normativ elaborat în conformitate cu Decizia nr. 75/2024 a ICCJ, pentru îndreptarea gravelor erori de calcul ale unor drepturi salariale cuvenite personalului militar și polițiștilor.
În contextul în care până în prezent proiectul în discuție nu a fost adoptat de Guvernul României, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care un proiect de act normativ care are de mult timp toate avizele și aprobările necesare nu a intrat în ședință de Guvern pentru adoptare? Cine se opune aprobării acestui act normativ?
2. Care este perioada estimată până la adoptarea acestui proiect de act normativ?
3. Care sunt motivele legale pentru care ați elaborat un astfel de proiect, dat fiind că, în opinia mea, nu era necesar ca, pentru a îndrepta, conform legii și deciziei ICCJ, un mod de calcul greșit al unui drept salarial, să se inițieze un act normativ, acest lucru putându-se face prin simple măsuri administrative dispuse la nivelul fiecărei instituții din familia ocupațională apărare și ordine publică?
4. Cât mai trageți de timp pentru a pune în aplicare o decizie a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dat fiind că aveți obligația legală de a o pune în executare?
   Atrag atenția că nepunerea în aplicare a acestei decizii a ICCJ atrage vătămarea drepturilor patrimoniale ale personalului și pensionarilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Stadiul elaborării și adoptării proiectului de Ordonanță de urgență privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în aplicarea Deciziei nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

În data de 28 aprilie 2026, în ședința reunită a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților a fost avizat un pachet de 15 contracte și achiziții comune finanțate prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), cu o valoare cumulată de peste 10 miliarde de euro.
Documentația aferentă a fost transmisă membrilor Comisiilor cu mai puțin de 15 ore înainte de începerea ședinței — în seara zilei de 27 aprilie 2026 — interval insuficient pentru o evaluare aprofundată a unui pachet de o asemenea complexitate și valoare. Am sperat ca toate clarificările și documentele necesare să fie puse la dispoziția membrilor Comisiilor de către reprezentanții
Guvernului în cadrul ședinței reunite și ca votul să fie exprimat doar după lămurirea integrală a acestor aspecte. A existat însă o majoritate care a impus exprimarea votului fără prezentarea clarificărilor și a documentelor necesare, motiv pentru care votul meu a fost de abținere.
Programul SAFE reprezintă cea mai amplă finanțare europeană destinată modernizării Armatei României după 1989. Tocmai din acest motiv, modul de implementare trebuie să respecte strict principiile de legalitate, transparență, concurență și protejare a interesului strategic național. Analiza documentelor aferente pachetului de înzestrare propus Parlamentului relevă existența unor disfuncționalități majore, de natură procedurală, juridică, financiară și strategică, care riscă să compromită atât eficiența utilizării fondurilor europene, cât și interesul național pe termen lung.
Din rezultatele datelor analizate, referitor la pachetul SAFE-MApN care însumează aproximativ 8,33 miliarde euro, distribuite în 15 programe de înzestrare, se conturează o serie de anomalii grave, dintre care evidențiez următoarele:

1. Concentrare contractuală excesivă și risc strategic:
   Din totalul contractelor propuse, 5,69 miliarde euro (68,3%) sunt atribuite unui singur
   grup industrial extern, iar 7 din 15 programe sunt concentrate la același furnizor.
   Această situație depășește pragurile de risc acceptate în practica NATO (în medie 40%),
   creează dependență logistică și operațională pe termen mai mare de 30 ani și reduce capacitatea de
   negociere a statului român în fazele de mentenanță și modernizare.
2. Restrângerea competiției și posibile încălcări ale dreptului european
   Pentru 9 din 15 contracte s-a utilizat procedura de negociere fără publicare prealabilă. În
   acest context, există indicii că: cererile de informații (RFI) nu au fost transmise tuturor furnizorilor
   relevanți; nu există analize comparative documentate; procedurile au fost orientate către un rezultat
   prestabilit. Această abordare poate încălca: Directiva 2009/81/CE (achiziții în apărare); principiile de
   tratament egal și concurență efectivă; obligațiile din Regulamentul SAFE.
3. Creșteri de preț nejustificate și afectarea bugetului public
   În perioada ianuarie – aprilie 2026, unele programe au înregistrat creșteri de până la +47,4%
   (programul MLI a crescut cu +10,9% per unitate, iar sistemele Skynex au înregistrat creșteri de
   aproximativ +36%). Aceste variații de prețuri: nu sunt susținute de factori economici obiectivi; indică
   o posibilă negociere deficitară sau lipsa concurenței reale; contravin principiului utilizării eficiente a
   fondurilor publice și europene.
4. Reducerea capacității operaționale a Armatei
   Programul MLI: necesar inițial: 298 unități (aprobat CSAT), finanțat prin SAFE: 232
   unități (78%). Diferența de 66 unități: va necesita finanțare ulterioară de aproximativ 738,6 milioane
   B/AUR/132/04.05.2026
   euro; generează un cost suplimentar estimat de 650–775 milioane euro; creează riscul unei
   capabilități militare incomplete (-22%).
5. Transferul nejustificat al programului SAI
   Programul de armament individual care a fost inițiat de către MApN pentru necesarul Armatei,
   a fost transferat ulterior la MAI. Această decizie: ridică probleme privind eligibilitatea finanțării
   SAFE; contrazice logica operațională (MApN este utilizatorul principal); generează suspiciuni
   privind legalitatea procedurii.
6. Localizare industrială incertă și potențial fictivă
   Declarațiile oficiale indică procente diferite de producție în România: 40%, 50% și 60%, fără
   fundament documentar. În lipsa: defalcării pe contracte; indicelui de conținut local (LCI); listei
   subcontractorilor, există riscul ca „localizarea industrială” să fie agregată artificial și/sau concentrată
   pe activități non-strategice.
7. Posibilă utilizare improprie a fondurilor SAFE (caz Mangalia)
   În cadrul programului naval, valoarea contractelor: ≈ 836 milioane euro, iar datoria istorică
   a șantierului: ≈ 760 milioane euro. Suprapunerea valorică ridică suspiciunea că fondurile SAFE ar
   putea fi utilizate indirect pentru acoperirea unor datorii istorice sau că obiectivul economic prevalează
   asupra celui militar.
8. Eliminarea mecanismelor de protecție a industriei naționale
   Excluderea mecanismului de offset conduce la: pierderi estimate de 0,5 – 0,9 miliarde euro
   în transfer tehnologic; marginalizarea industriei românești de apărare; pierderea unor pârghii esențiale
   de negociere.
   Având în vedere atât valoarea fondurilor angajate, cât și impactul strategic, industrial și
   economic al acestui pachet asupra României, în temeiul art. 112 din Constituția României și al
   prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă solicit, domnule Ministru, să îmi comunicați
   documentele și clarificările expuse mai jos, structurate pe cele opt teme de îngrijorare identificate în
   analiza pachetului SAFE-MApN:
   I. Procedura de selecție și negociere fără publicare prealabilă
9. Lista tuturor operatorilor economici identificați inițial pentru fiecare program SAFE.
10. Cererile de Informații (RFI) transmise, cu destinatari, date de transmitere și termene de răspuns.
11. Răspunsurile primite de la operatorii economici, anonimizate dacă este necesar.
    B/AUR/132/04.05.2026
12. Documentul de analiză al Grupului de lucru SAFE pentru fiecare program, semnat de membrii
    Grupului.
13. Grila de evaluare 40% termen de livrare / 60% preț, acolo unde au existat mai mulți operatori
    potențiali.
14. Justificarea formală a selecției unui singur operator, acolo unde RFI-ul a fost transmis unui număr
    restrâns de furnizori, precum și motivele concrete pentru care nu au fost organizate proceduri
    competitive complete pentru cele 9 contracte atribuite prin negociere fără publicare prealabilă.
    II. Concentrarea contractuală și riscul strategic (Rheinmetall — 68,3%)
15. Analiza formală de risc privind concentrarea pe un singur grup industrial (Rheinmetall — 68,3%
    din valoarea pachetului) și planul de diversificare a furnizorilor pe orizontul 2026–2035, inclusiv
    măsurile concrete propuse pentru reducerea acestei dependențe strategice.
    III. Creșterile de preț (10–47%) și răspunderea financiară
16. Analiza de preț comparativă cu achiziții similare din state NATO/UE în intervalul 2024–2026,
    pentru programele cu creșteri de preț peste 5%, însoțită de identificarea cauzelor concrete ale acestor
    variații.
17. Clarificarea modului în care sunt asumate aceste depășiri de costuri — la nivel de buget al MApN,
    prin realocări din alte capitole, prin împrumuturi suplimentare sau prin reducerea altor capabilități
    militare.
    IV. Programul MLI — reducerea capacității operaționale
18. Planul de finanțare pe orizontul 2026–2035 pentru cele 66 de unități MLI rămase în afara SAFE
    (necesar CSAT 298, finanțat 232), cu aviz al Ministerului Finanțelor, inclusiv costul total estimat și
    sursele concrete de finanțare pentru completarea programului.
    V. Programul SAI — transferul de la MApN la MAI
19. Justificarea instituțională, tehnică și juridică a transferului Programului de armament individual
    (SAI) de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Afacerilor Interne, însoțită de:
    a) valoarea finală oficială a programului;
    b) procedura de selecție aplicată după transfer;
    c) avizul/punctul de vedere privind eligibilitatea programului pentru finanțare prin mecanismul
    SAFE, având în vedere că utilizatorul principal vizat inițial era MApN.
    VI. Localizarea industrială și conținutul local
20. Defalcarea localizării industriale per contract (nu media pe portofoliu), cu coduri NACE/CPV —
    astfel încât să poată fi verificat procentul real de producție în România declarat (40%, 50% sau 60%,
    în funcție de sursă).
21. Lista exhaustivă a sub-furnizorilor români per contract, cu cod fiscal, valoare contractată și
    descrierea obiectivului.
    B/AUR/132/04.05.2026
22. Indicele de Conținut Local (LCI) calculat după metodologia EU EDA, per contract și per fază a
    programului.
23. Clauzele de penalitate și garanțiile de performanță contractuale pentru neîndeplinirea localizării
    declarate.
24. Matricea de conformitate cu art. 16 din Regulamentul SAFE pentru fiecare contractant și
    subcontractant relevant — control corporativ, localizarea infrastructurii, originea componentelor,
    screening FDI.
    VII. Programul naval (cazul Mangalia)
25. Structura juridică a joint venture-ului Mangalia — participații, drepturi de veto, administrare,
    securitate, clauze de retragere — cu explicarea modului în care componenta militară a programului
    naval este separată de componenta economică (datoria istorică a șantierului ≈ 760 milioane euro,
    valoarea contractelor ≈ 836 milioane euro).
26. Avizul Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru programul naval Mangalia, dacă acesta
    a fost solicitat și obținut, sau, în caz contrar, justificarea instituțională a poziției adoptate cu privire la
    această procedură.
    VIII. Cerințe operaționale și avizele utilizatorilor finali
27. Avizele tehnico-operative ale utilizatorilor finali — Forțele Terestre, Navale, Aeriene,
    Comandamentul Logistic Întrunit — pentru fiecare program, inclusiv punctul de vedere al Statului
    Major al Apărării, însoțit de motivele pentru care aceste avize nu au fost prezentate public până la
    acest moment.
28. Statement of Operational Requirements (SOR) sau cerințele operaționale pentru programele MLI,
    SAI, OPV, Skynex, Skyranger, IRIS-T, NSM, H225M, Piranha 5.
    Solicit ca aceste documente — în măsura în care nu conțin informații clasificate — să fie făcute
    publice, în spiritul transparenței datorate cetățenilor români și al răspunderii instituționale față de
    modul în care sunt cheltuite fondurile publice. Pentru documentele care, prin natura lor, conțin
    informații clasificate, solicit acces în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
    clasificate, prin proceduri specifice ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
    Considerentele acestei interpelări țin atât de exercitarea controlului parlamentar asupra
    modului de utilizare a fondurilor publice angajate prin Programul SAFE, cât și de respectarea
    principiilor transparenței, eficienței și echivalenței prevăzute de Directiva 2009/81/CE și de
    jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia achizițiilor în domeniul apărării și
    securității.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Transparența procedurii de atribuire a celor 15 contracte și achiziții comune finanțate prin Programul SAFE și transmiterea documentelor de fundamentare a deciziilor luate appeared first on AUR.