De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Fundamentarea și implementarea contractelor încheiate cu Rheinmetall prin programul SAFE

Stimate domnule Ministru,

La data de 29 iulie 2026, România a semnat contracte cu grupul Rheinmetall în cadrul Instrumentului SAFE, cu o valoare cumulată de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Dimensiunea financiară a acestor angajamente, precum și impactul preconizat asupra industriei naționale de apărare impun clarificarea criteriilor care au fundamentat alegerea companiei, a obligațiilor asumate privind producția și investițiile în România și a responsabilităților Ministerului Apărării Naționale în monitorizarea și implementarea contractelor.

Potrivit declarațiilor oficiale și informațiilor din presă, privind asumarea angajamentelor și impactul acestora asupra industriei naționale de apărare, este necesară clarificarea criteriilor tehnice și economice care au stat la baza deciziei, prin urmare vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care au fost criteriile tehnice, economice, financiare și industriale utilizate de Ministerul Apărării Naționale pentru evaluarea și selectarea Rheinmetall, ce analiză comparativă a fost realizată cu privire la alternativele disponibile și cum au fost evaluate capacitatea companiei, istoricul de implementare a unor proiecte similare și riscurile asociate realizării investițiilor și producției în România?
2. Care sunt obligațiile contractuale concrete privind producția și investițiile în România, inclusiv în ceea ce privește utilizarea capacităților industriale românești, transferul de tehnologie, integrarea furnizorilor locali și valoarea adăugată generată în economia națională, precum și ce indicatori, termene și mecanisme de verificare sunt prevăzute pentru monitorizarea îndeplinirii acestora?
3. Care sunt atribuțiile și responsabilitățile concrete asumate de Ministerul Apărării Naționale în etapa de implementare, inclusiv în ceea ce privește planificarea etapizată, coordonarea instituțiilor implicate, monitorizarea termenelor și condițiilor contractuale și gestionarea eventualelor întârzieri sau neîndepliniri ale obligațiilor asumate de contractor?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Fundamentarea și implementarea contractelor încheiate cu Rheinmetall prin programul SAFE appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Valorificarea investițiilor în retehnologizarea ROMARM prin programele de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale

Stimate domnule Ministru,

Ministerul Apărării Naționale este principalul beneficiar al programelor de înzestrare și are un rol esențial în susținerea industriei naționale de apărare prin politica de achiziții. Statul român a alocat fonduri pentru retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție ale ROMARM și este important ca aceste investiții să se reflecte într-o creștere a producției interne, în transfer de tehnologie și într-o implicare mai amplă a industriei românești în executarea contractelor de înzestrare.

Vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce procent din valoarea contractelor de achiziții militare semnate de Ministerul Apărării Naționale în ultimul an include clauze de offset, transfer de tehnologie sau producție sub licență în unități de producție din România?
2. Care sunt principalele categorii de muniție și echipamente militare achiziționate din import, deși există sau au existat capacități de producție în România?
3. Ce programe de achiziții aflate în derulare sau planificate prevăd implicarea directă a industriei românești prin producție, asamblare, mentenanță sau transfer de tehnologie?
4. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Apărării Naționale pentru reducerea dependenței de importurile de muniție și pentru creșterea capacității de producție în România?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Valorificarea investițiilor în retehnologizarea ROMARM prin programele de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul documentației tehnice pentru electrificarea și modernizarea liniei ferate Verești – Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Linia ferată Verești – Botoșani reprezintă o investiție strategică pentru dezvoltarea mobilității și a conectivității județului Botoșani cu rețeaua feroviară națională. În acest context, este necesară clarificarea stadiului pregătirii documentației tehnice aferente acestui obiectiv de investiții.

Prin urmare, vă rog să precizați:

• Care este stadiul actual al elaborării documentației tehnice (Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic) pentru electrificarea și modernizarea liniei ferate Verești – Botoșani?

• Care sunt sursele de finanțare avute în vedere și valoarea estimată a investiției și ce termene sunt estimate pentru finalizarea documentației tehnice și obținerea tuturor avizelor necesare?

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați: care este calendarul estimat pentru lansarea procedurii de execuție a lucrărilor și începerea efectivă a investiției.

The post Silegeanu Cătălin- Întrebare – Stadiul documentației tehnice pentru electrificarea și modernizarea liniei ferate Verești – Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Măsurile dispuse în urma incidentelor recente cu drone care au afectat teritoriul României

Stimate domnule Ministru,

Într-un interval foarte scurt de timp, s-au produs incidente grave care au implicat drone în zona de interes strategic a României, inclusiv incidentul în care o dronă maritimă a ajuns în Portul Constanța și a explodat, precum și incidentele înregistrate la Galați și Tulcea.

Ținând cont de importanța strategică a Portului Constanța, dar și de necesitatea protejării populației și a infrastructurilor critice, vă rog să precizați care sunt cauzele producerii acestor evenimente, ce vulnerabilități au fost identificate în sistemele de supraveghere și care este impactul lor asupra securității naționale, ce măsuri operative au fost întreprinse de autoritățile competente pentru prevenirea repetării unei astfel de situații, după fiecare dintre aceste incidente.

Vă rog, de asemenea, să îmi comunicați care este punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale cu privire la creșterea frecvenței acestor incidente și ce garanții pot avea cetățenii că sunt în siguranță pe teritoriul țării.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsurile dispuse în urma incidentelor recente cu drone care au afectat teritoriul României appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Intrebării: Eșecul statului român în protejarea spațiului național și a cetățenilor în fața amenințărilor cu drone

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Două incidente grave produse într-un interval foarte scurt ridică o întrebare pe care milioane de români și-o pun astăzi: mai este statul român capabil să își protejeze propriul teritoriu?

O dronă se prăbușește peste un bloc de locuințe din Galați și rănește cetățeni români. O altă dronă încărcată cu explozibil ajunge în apropierea Portului Constanța, unul dintre cele mai importante obiective strategice ale țării. Nu mai vorbim despre ipoteze, exerciții sau scenarii. Vorbim despre incidente reale, produse pe teritoriul României.

Ani la rând, românilor li s-a spus că securitatea națională este garantată, că bugetele pentru apărare cresc constant și că instituțiile statului sunt pregătite să facă față noilor amenințări. Realitatea arată însă că obiecte cu potențial distructiv ajung pe teritoriul României, în zone locuite și în proximitatea unor infrastructuri critice.

România riscă să transmită imaginea unui stat în care se poate intra, tranzita și opera fără ca autoritățile să fie capabile să prevină la timp amenințările care pun în pericol cetățenii.

Mai grav, conflictul din Ucraina sau programele anunțate recent de Guvern nu pot constitui scuze pentru această situație. Amenințarea reprezentată de drone este cunoscută de ani de zile. Statul român a avut timpul, informațiile și resursele necesare pentru a se pregăti.

În acest context, DOMNULE MINISTRU, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Apărării că incidentele de la Galați și Constanța reprezintă un eșec al măsurilor adoptate de statul român pentru protejarea spațiului național?

2. Ce măsuri concrete au fost implementate în ultimii cinci ani pentru prevenirea pătrunderii neautorizate a dronelor pe teritoriul României?

3. Ce sume au fost alocate pentru dezvoltarea sistemelor de detectare și neutralizare a dronelor și care sunt rezultatele concrete obținute?

4. Cum explică ministerul faptul că astfel de aparate continuă să ajungă în apropierea populației și a unor infrastructuri strategice?

5. Cine își asumă responsabilitatea pentru incidentele care au pus în pericol cetățeni români și obiective de interes național?

6. Ce măsuri urgente vor fi adoptate pentru ca asemenea situații să nu se repete?

Cetățenii nu au nevoie de noi promisiuni și nici de explicații despre programe viitoare. Ei au nevoie de răspunsuri privind modul în care au fost folosite resursele alocate securității naționale și de garanția că România nu devine un stat în care amenințările externe ajung nestingherite deasupra caselor oamenilor și în apropierea infrastructurilor strategice.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Eșecul statului român în protejarea spațiului național și a cetățenilor în fața amenințărilor cu drone appeared first on AUR.

Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Domnule ministru,
Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

La data de 5 iunie 2026, un dispozitiv de tip dronă, de proveniență externă, a pătruns în acvatoriul Portului Constanța, în zona Danei 78, unde a fost ulterior neutralizat prin detonare.
Incidentul a impus evacuarea a peste o mie de persoane de pe plajele învecinate și s-a produs în imediata apropiere a unor obiective de infrastructură critică din port.
În spațiul public, modul în care s-a pierdut sau s-a menținut controlul asupra dispozitivului și împrejurările detonării au fost prezentate în mod parțial contradictoriu, inclusiv cu privire la existența unui mecanism de temporizare, la natura comenzii de detonare și la momentul și conținutul comunicării cu partea ucraineană. Aceste neclarități, raportate la gravitatea situației, justifică
solicitarea unor lămuriri oficiale.
Subliniez că un incident de această natură, produs pe teritoriul național și în proximitatea unor instalații sensibile, ridică probleme directe de securitate națională și de protecție a vieții cetățenilor, ceea ce impune transparență deplină din partea autorităților competente.
Clarificarea acestor împrejurări este cu atât mai necesară cu cât, în spațiul public, au fost vehiculate numeroase ipoteze contradictorii privind acest incident, iar cetățenii au dreptul la o informare corectă și completă din partea instituțiilor statului.
Având în vedere cele de mai sus, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. A fost dispozitivul prevăzut cu un mecanism de temporizare (timer) sau de autodistrugere și au avut structurile Ministerului Apărării Naționale cunoștință despre existența unui astfel de mecanism înainte de momentul detonării?
2. Detonarea s-a produs prin comandă transmisă de la distanță de către partea care controla dispozitivul sau printr-un mecanism local de temporizare ori autodistrugere aflat la bordul dronei?
3. Partea ucraineană a comunicat autorităților române informații despre acest dispozitiv și, în cazul în care detonarea s-a produs printr-un mecanism local de temporizare, a comunicat ora exactă la care urma să se producă explozia?
4. Care este cronologia exactă a evenimentului: la ce oră a fost descoperit și identificat dispozitivul, la ce oră s-a realizat contactul cu partea ucraineană, la ce oră s-a produs detonarea și cât timp a trecut între momentul descoperirii și momentul detonării?
5. Evacuarea civililor și a personalului din zonă s-a realizat pe baza unei avertizări primite de la partea ucraineană sau pe baza evaluării proprii a autorităților române?
6. Cum caracterizează Ministerul Apărării Naționale controlul asupra dispozitivului în intervalul premergător detonării, respectiv control pierdut, de exemplu prin bruiaj electronic, ori control menținut de operator, și cum se reconciliază această caracterizare cu o detonare controlată și, după caz, cu o comunicare prealabilă a orei detonării?
7. Personal român, militar sau civil, s-a aflat în imediata apropiere a dispozitivului înainte de detonare și ce proceduri de protecție și de punere în siguranță au fost aplicate?
8. Cine a decis și a autorizat detonarea dispozitivului pe teritoriul României, în acvatoriul portuar, și cum a fost coordonată această operațiune cu autoritățile române competente?
9. Care a fost evaluarea de risc privind proximitatea dispozitivului față de instalațiile cu materiale periculoase sau inflamabile din port și care erau consecințele potențiale în cazul unei detonări necontrolate?
10. A evaluat Ministerul Apărării Naționale care ar fi fost consecințele în cazul în care drona ar fi detonat în proximitatea depozitelor de produse petroliere sau a instalațiilor care stochează amoniac, azotat de amoniu ori alte substanțe periculoase din Portul Constanța? În caz afirmativ, vă rog să comunicați nivelul estimat al pagubelor materiale, impactul asupra
    mediului, impactul asupra funcționării portului, numărul potențial al victimelor și efectele care s-ar fi putut produce asupra municipiului Constanța și a localităților învecinate în ipoteza producerii unor explozii secundare sau a unui accident tehnologic major.
11. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Apărării Naționale pentru prevenirea unor incidente similare și pentru consolidarea capacităților de detectare, monitorizare și neutralizare a dronelor maritime care pot pătrunde în apele teritoriale și în infrastructurile portuare ale României?
    Având în vedere gravitatea incidentului, proximitatea față de infrastructura critică și dreptul cetățenilor la o informare corectă, consider necesară clarificarea publică, fără echivoc, a tuturor acestor aspecte.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Circumstanțele tehnice și cronologia neutralizării prin detonare a dronei descoperite în Portul Constanța la data de 5 iunie 2026 appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Deficiențele grave în rețeaua națională de apărare antiaeriană și managementul sistemelor anti-dronă, în contextul incidentului recent din municipiul Galați

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

          Incidentul recent din municipiul Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, a generat o stare de alertă justificată în rândul populației civile și a ridicat semne de întrebare legitime cu privire la eficacitatea scutului nostru de protecție antiaeriană în zonele urbane critice din proximitatea frontierei.

          În calitate de senator, consider că siguranța cetățenilor români nu poate fi negociată și nici lăsată pradă unor breșe de coordonare sau de management tehnic. Surse din spațiul public și analize de specialitate indică faptul că România a investit sume considerabile în securizarea spațiului aerian. Mai exact, în ultimii ani, au fost achiziționate sisteme anti-dronă în valoare de milioane de euro, echipamente destinate unor puncte strategice precum Deveselu, Aeroportul Militar Otopeni, Dej și Tuzla, multe dintre acestea fiind realizate în parteneriat cu industria de apărare autohtonă. De asemenea, Armata Română are în dotare sistemele antiaeriene mobile de tip Gepard, recunoscute la nivel internațional pentru eficiența lor împotriva țintelor la înălțimi mici.

          Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că municipiul Galați – un nod strategic teritorial și economic – a rămas vulnerabil.

          O dimensiune și mai îngrijorătoare a acestei spețe este semnalată de publicația Politico, care invocă deficiențe structurale de coordonare internă ce au fost trecute sub tăcere în comunicatele oficiale ale MApN. Surse aliate susțin că arhitectura defensivă MEROPS, aflată în posesia României, este exploatată într-un mod atât de deficitar încât structurile euro-atlantice iau în calcul măsuri fără precedent:

          „Alianța analizează opțiunile actuale pentru optimizarea rețelei integrate de senzori și sisteme de interceptare deținute de România și NATO, cu scopul de a contracara în siguranță aceste riscuri. Printre soluții se numără posibilitatea transferării tehnologiei anti-dronă MEROPS din gestiunea României direct sub autoritatea de comandă a NATO.”

          Acest mod de exprimare sugerează disfuncționalități severe în internalizarea și operarea echipamentelor de înaltă tehnologie, aspect care știrbește autoritatea și credibilitatea armatei noastre.

          Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicit, stimate domnule ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1.  Care este valoarea financiară reală a contractelor semnate de MApN în ultimii ani pentru tehnică specifică anti-dronă? Câte dintre aceste sisteme au finalizat procedurile de recepție și sunt oficial integrate în patrimoniul defensiv?
2. Care este numărul exact de blindate antiaeriene Gepard funcționale în prezent și ce rezerve logistice au împiedicat poziționarea lor temporară sau permanentă în jurul orașului Galați?

Care este stadiul curent de implementare a sistemului MEROPS la nivel național? Cum răspunde ministerul față de aserțiunile aliaților externi privind managementul ineficient al acestei tehnologii și posibila pierdere a controlului operațional în favoarea structurilor NATO?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Deficiențele grave în rețeaua națională de apărare antiaeriană și managementul sistemelor anti-dronă, în contextul incidentului recent din municipiul Galați appeared first on AUR.

Daniel Radu Miruță

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul interpelării: Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare

            Domnule Ministru interimar,

Informațiile apărute în spațiul public privind situația generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, în legătură cu un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, impun o reacție instituțională clară, sobră și proporțională cu importanța funcției pe care acesta o ocupă în structura de comandă a Armatei Române.

Nu ne pronunțăm asupra aspectelor care țin de activitatea organelor judiciare și nu anticipăm concluziile unei anchete aflate în desfășurare. Prezumția de nevinovăție trebuie respectată fără rezerve. Cu toate acestea, dincolo de dimensiunea juridică a cauzei, există o dimensiune administrativă și instituțională pe care Ministerul Apărării Naționale are obligația să o trateze cu maximă responsabilitate.

Funcția de șef al Statului Major al Apărării presupune nu doar autoritate militară, ci și un nivel excepțional de încredere publică, disciplină instituțională și integritate profesională. Orice suspiciune care privește o asemenea poziție poate produce efecte asupra percepției publice, asupra prestigiului Armatei Române și asupra încrederii în capacitatea sistemului de apărare de a funcționa cu rigoare și coerență.

Armata Română nu trebuie confundată cu eventuale fapte individuale și nu trebuie expusă unei judecăți publice nedrepte. În același timp, prestigiul unei instituții fundamentale nu se apără prin tăcere, ci prin claritate, asumare și verificarea fermă a tuturor vulnerabilităților administrative care pot afecta autoritatea sa.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Ce măsuri administrative a dispus Ministerul Apărării Naționale în urma situației privind generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, pentru a verifica respectarea procedurilor interne referitoare la suplimentarea locurilor bugetate, recrutarea, selecția și încadrarea personalului?

2.Ce garanții instituționale poate oferi Ministerul Apărării Naționale că această situație nu afectează stabilitatea lanțului de comandă militară, capacitatea decizională a structurii de conducere și credibilitatea Armatei Române în fața cetățenilor și a partenerilor strategici ai României?

În materia apărării naționale, orice ambiguitate instituțională devine vulnerabilitate, iar orice întârziere în clarificarea unor situații de asemenea gravitate poate afecta autoritatea statului. Ministerul Apărării Naționale trebuie să dovedească, prin măsuri concrete și printr-o comunicare responsabilă, că prestigiul Armatei Române, coerența lanțului de comandă și integritatea proceselor interne nu sunt lăsate în zona incertitudinii, ci sunt apărate cu fermitate, disciplină și deplină responsabilitate instituțională.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Clarificări privind lipsa unui dialog instituțional efectiv cu producătorii români de armament și necesitatea valorificării capacităților naționale de producție pentru apărare appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români?

Stimate domnule viceprim-ministru,

Presa națională semnalează că în septembrie 2025, la capătul a doi ani de discuții cu Forţele Navale Române, Damen Galaţi se angaja să construiască patru nave militare pentru 457 milioane de euro. Oferta nu a primit nici până azi un răspuns. În schimb, prin SAFE sunt alocate 920 de milioane de euro pentru patru nave similare. MApN susținea însă că nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cât costa oferta Damen Galați?
2. Ce navă a cumpărat MApN din Turcia?
3. De ce SAFE a ajuns la 920 milioane?
4. De ce nu a fost trimis niciun răspuns din partea MApN referitor la oferta Damen?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români? appeared first on AUR.