De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Centre de colectare și procesare pentru produsele agricole din județul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Micii producători agricoli din județul Botoșani vând, de multe ori, în piețe, la poarta gospodăriei sau prin intermediari, deși marile lanțuri de magazine cer volume constante, sortare, calibrare, ambalare, depozitare frigorifică și trasabilitate. Fără centre de colectare și procesare primară, producția locală rămâne fragmentată, iar fermierii botoșăneni ajung să vândă ieftin, în timp ce rafturile magazinelor sunt ocupate de produse aduse de la sute sau mii de kilometri.

Vă rog să precizați ce programe, linii de finanțare sau măsuri administrative are Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru crearea unor centre de colectare, depozitare, sortare, ambalare și procesare primară a legumelor, fructelor și laptelui, astfel încât micii producători din județul Botoșani să poată livra către marile lanțuri de magazine.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați dacă ministerul are în vedere sprijin pentru cooperative agricole, asociații de producători, UAT-uri sau parteneriate locale în vederea realizării unor asemenea centre, ce condiții trebuie îndeplinite pentru finanțare și ce calendar estimați pentru lansarea sau continuarea programelor dedicate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Centre de colectare și procesare pentru produsele agricole din județul Botoșani appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: măsurile avute în vederea pentru reluarea exportului de ovine vii.

Stimate domnule ministru,

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS, care reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe, reiterează solicitarea de demisie a conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), începând cu președintele Alexandru Bociu și continuând cu toți cei „responsabili privind siguranța și sănătatea animală”. Reacția vine după interzicerea exporturilor de ovine în UE și în țările terțe. Cererea de demisie a președintelui ANSVSA nu este nouă, fiind formulată încă din luna martie 2026.

Conform federației, exportul de ovine vii este practic blocat în urma noilor decizii europene legate de gestionarea focarelor de PMR, în timp ce operatori economici din alte state membre preiau contractele și piețele tradiționale ale exportatorilor români, crescătorii autohtoni suportând integral consecințele economice.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când va fi reluat exportul și ce demersuri ați întreprins sau urmează să întreprindeți în acest sens?
2. Dacă luați în calcul primirea unei delegații în vederea unei discuții care să contribuie activ la rezolvarea situației semnalate?
3. Dacă luați în calcul solicitarea oierilor de a-l demite pe șeful ANSVSA? Dacă da, când? Dacă nu, de ce?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Măsurile avute în vederea pentru reluarea exportului de ovine vii appeared first on AUR.

                DOMNULUI AMBROZIE IRINEU DARĂU, MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

                 DOMNULUI BOGDAN GRUIA IVAN, MINISTRUL ENERGIEI

                 DOMNULUI FLORIN-IONUȚ BARBU, MINISTRUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

                 DOMNULUI VALERIU ȘTEFAN ZGONEA,PREȘEDINTE AUTORITATEA NAȚIONALĂ pentru administrație și reglementare în telecomunicații (ancom)

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII:  ROMÂNIA ÎN PLINĂ CRIZĂ FĂRĂ CONTROL ASUPRA INDUSTRIILOR STRATEGICE.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Stimate Domnule Președinte ANCOM,

După decembrie 1989, România a intrat într-o prolifică epocă de privatizare.

Politicienii, pe parcursul anilor, au considerat că firmele românești nu pot performa decât în condițiile în care statul nu este acționar majoritar. În mod ironic, multe companii românești au fost vândute unor firme aparținând majoritar sau chiar integral altor state.

Astăzi, în condițiile unei crize la nivel mondial, produsă de războiul din Ucraina, mai nou completată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de multiplele decizii eronate ale Comisiei Europene (Pactul Verde, Directivele privitoare la migrație, Acordul MERCOSUR etc.), constatăm că situația securității României în domeniile energetic, alimentar, sanitar, al apărării, al telecomunicațiilor etc. este catastrofală.

Privind tabloul economiei românești încă funcționale, constatăm că o parte majoritară a acesteia aparține unor companii austriece, maghiare, germane, franceze. Mai nou, investitori în industrii strategice sunt oligarhi ucraineni, unii dintre ei acuzați de corupție în propria țară.

În mod evident, toți acești investitori străini reprezintă interesele lor și ale țărilor lor. Ca urmare, interesele românești, în mod special cele legate de ramurile strategice, nu sunt reprezentate.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Aveți un program de refacere a industriilor strategice românești, ținând seama de instabilitatea majoră și evident de lungă durată la nivel mondial?
2. Considerați că este necesară constituirea unui grup de lucru format din cei mai buni specialiști români care să elaboreze o strategie pentru refacerea industriilor strategice și pentru ca statul român, în momente dificile de criză, să poată controla activitatea acestora?
3. Considerați că este necesar un proiect românesc elaborat și agreat de toate partidele parlamentare în vederea reconstrucției industriilor strategice?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – ROMÂNIA ÎN PLINĂ CRIZĂ FĂRĂ CONTROL ASUPRA INDUSTRIILOR STRATEGICE appeared first on AUR.

În atenția Dr. Alexandru Nicolae Bociu, Preşedinte al ANSVSA

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Măsuri de protecție a consumatorilor români în fața importurilor de alimente contaminate și riscurile Acordului Mercosur

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În ultimele zile, spațiul public a fost alarmat de rapoarte oficiale și investigații jurnalistice care indică o realitate sumbră: fructe cu reziduuri de pesticide depistate în mai multe județe din România și, mai grav, peste 62 de tone de carne de vită din Brazilia suspectate a fi contaminate cu hormoni interziși în Uniunea Europeană.

          În timp ce fermierii noștri sunt sufocați de standarde de producție extrem de stricte și de costuri ridicate, asistăm neputincioși la pătrunderea pe piață a unor produse care nu doar că distrug concurența loială, dar pun în pericol direct sănătatea publică. Această situație devine cu atât mai alarmantă în contextul negocierilor privind Acordul Mercosur, care ar putea deschide „cutia Pandorei” pentru produse tratate cu substanțe chimice interzise de decenii în Europa.

          Românii au dreptul să știe ce pun pe masă copiilor lor. Nu putem accepta ca România să devină groapa de gunoi a unor produse refuzate de alte piețe sau produse la standarde inferioare celor europene.         

          Având în vedere cele expuse, vă solicit, domnule Ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1.Care este frecvența controalelor efectuate de ANSVSA și autoritățile subordonate asupra loturilor de fructe și legume sau a produselor din carne din import, în primele două luni ale acestui an, și ce cantități de produse neconforme au fost retrase de la vânzare?

2. Cum intenționează Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să protejeze producătorii locali în fața valului de importuri ieftine și potențial periculoase din spațiul Mercosur, în condițiile în care producătorii noștri sunt obligați să respecte reguli de mediu mult mai severe?

3. Care este poziția oficială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la clauzele de siguranță alimentară din Acordul Mercosur? Veți solicita introducerea unor mecanisme de control suplimentare la frontieră pentru a preveni intrarea produselor contaminate cu hormoni sau pesticide interzise?

4. Există un plan de investiții pentru modernizarea laboratoarelor de control sanitar-veterinar, astfel încât depistarea acestor substanțe să se facă în timp real, înainte ca marfa să intre în circuitul comercial?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Măsuri de protecție a consumatorilor români în fața importurilor de alimente contaminate și riscurile Acordului Mercosur appeared first on AUR.

Circumscripția Electorala: nr. 14 Constanța.

Obiectul interpelării: Situația contractelor medicilor veterinari concesionari
Domnule ministru,
Menținerea unor evidențe clare ale efectivelor de animale, ovine, caprine, porcine, bovine, contribuie la obținerea unui control al răspândirii unor boli periculoase, care nu de puține ori devin epidemii și conduc ulterior la pierderi foarte mari pentru deținătorii acestora și pentru statul român. Aplicarea eficientă a tratamentelor se poate face dacă există acuratețe în evidențele efectivelor de animale, a mișcării acestor efective sub diverse forme (vânzare-cumpărare în viu, sacrificare etc.). Medicii veterinari concesionari sunt medici de liberă practică abilitați prin contracte cu DSVSA (Direcția Sanitară Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor) să presteze servicii de interes public, inclusiv identificarea și înregistrarea animalelor (crotaliere), vaccinări obligatorii și supravegherea sănătății în zone specifice. Ei realizează acțiunile sanitare veterinare contractate de stat, deservind în special crescătorii de animale și zonele rurale. Cu alte cuvinte, concesionarii răspund de acțiunile de biosecuritate, activitatea lor fiind reglementată prin legislația specifică veterinară.
Vă rog să îmi comunicați domnule ministru, câte localități nu dispun de serviciile unor medici veterinari concesionari și dacă există perioade de timp în care crescătorii de animale nu beneficiază de servicii din cauza întârzierii procedurilor de licitație pentru încheierea contractelor. Vă rog să îmi comunicați datele cerute, inclusiv pentru localitățile din județul Constanța și județele învecinate.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Situația contractelor medicilor veterinari concesionari appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Solicitare de informații privind Grupurile de Acțiune Locală din județul Maramureș.

Stimate domnule ministru,

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are un rol esenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, managementul fondurilor europene şi, indirect, funcţionarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), care reprezintă, conform legii, asociații nonprofit, apolitice, cu statut de persoană juridică română, create în scopul implementării strategiilor de dezvoltare locală, în bază de parteneriat teritorial stabilit la nivel local între sectoarele public, antreprenorial și civic.

De remarcat faptul că funcţionarea GAL-urilor este legată de programul european LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale) care promovează abordarea „de jos în sus” a dezvoltării rurale.

Din câte am reușit să aflăm, într-o documentare de teren, un număr important de localități rurale din județul Maramureș nu fac parte, din păcate, din Grupuri de Acțiune Locală, cu toate consecințele negative ce derivă din acest fapt.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.O listă la zi a GAL-urilor din județul Maramureș, cuprinzând: a) denumirea persoanei juridice și data înființării, b) acoperirea teritorială după localități, c) suprafața în kmp, d) populație/număr de locuitori, e) reprezentantul legal, f) datele de contact GAL, g) cuantumul finanțărilor obținute (fonduri guvernamentale și fonduri europene) pe fiecare an, din momentul înființării până în prezent.

2.O listă, defalcată localităților rurale din județul Maramureș care nu s-au asociat benevol în niciun Grup de Acțiune Locală.

The post Costache Chertif – Întrebare – Solicitare de informații privind Grupurile de Acțiune Locală din județul Maramureș appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală :  nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Cum intenționează Guvernul să sprijine implementarea unui program național de sprijin pentru procesarea locală a produselor agricole românești (lapte, carne, cereale — în special pentru transformarea materiei prime la nivel local)?

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere deficitul structural din balanța comercială agroalimentară, vulnerabilitățile lanțului valoric românesc și necesitatea urgentă de a transforma producția agricolă națională în produse cu valoare adăugată pe teritoriul României, vă rog să răspundeți punctual şi în scris la următoarele solicitări.

Date factuale (pentru contextualizare)

Valoarea sectorului procesării alimentare / context piaţă: estimările pieţei procesării alimentare plasează dimensiunea actuală a pieţei în jurul a ~€1.1–1.4 miliarde (valoare retail / industrie), cu o structură dominată încă de activităţi mici şi medii; există aproximativ 11.276 firme în industria fabricării produselor alimentare (statistică industrie).

Importuri agricole ridicate: conform raportului USDA/FAS, importurile agricole totale ale României în 2024 sunt estimate la ~15.3 miliarde USD, cu o creştere faţă de 2023, ceea ce evidențiază o dependenţă semnificativă de materia primă şi produsele procesate din import.

Evoluția producției de carne și lapte (2024): Datele INSSE și sintezele sectoriale indică, pentru anul 2024, o creștere a sacrificărilor în unitățile industriale (de exemplu, +7,9% la porcine), precum și majorări ale producției de carne bovină și porcină comparativ cu 2023. În același timp, sunt semnalate evoluții mai slabe ale colectării laptelui în anumite luni ale anului, sugerând vulnerabilități la nivelul acestui segment.

Aceste date susţin că există materie primă şi piaţă, dar o valoare adăugată insuficientă la nivel naţional — motiv pentru care solicit implementarea unui program național de sprijin pentru procesare.)

Solicitări de date și documente

Vă rog să transmiteţi, pentru fiecare dintre punctele de mai jos, date în format tabelar (Excel) şi, acolo unde e cazul, copii/legislaţie/decizii bugetare (PDF):

1) Inventarul capacităților de procesare (situaţie actuală). Tabel pentru anul curent (2025, dacă există) şi ultimii 5 ani (2021–2025) cu următoarele coloane: tip unitate (abator/soluţie de tranşare/firmă prelucrare carne, fabrică lactate, unitate procesare cereale — morărit/paine/fabricare furaje), locaţie (judeţ), capacitate instalată (tone/an), capacitate utilizată (%) în ultimul an, număr angajaţi. Indicaţi câte unităţi au fost închise definitiv şi câte au fost autorizate în fiecare an (cu numere şi hotărâri/avize ANSVSA /Autorizaţii).

2) Gap de capacitate — cifre exacte. Estimaţi (în tone/an) gap-ul între producţia internă medie anuală (ultimii 3 ani: 2022–2024) şi capacitatea de procesare internă pentru (a) lapte (echivalent tone lapte colectat), (b) carne de porc, (c) cereale (grâu/porumb) — pentru a determina cantitatea anuală care este exportată ca materie primă şi/sau care importăm procesată. Anexaţi metoda de calcul (sursa datelor: INSSE/ANSVSA/Eurostat/ Comtrade).

3) Numărul de facilităţi moderne (lanţ rece & cold chain). Câte unităţi de stocare frigorifică şi centre de distribuţie cu lanţ rece (capacitate totală m³) au fost puse în funcţiune în ultimii 5 ani la nivel public/privat şi ce investiţii publice (sumă EUR) le-au susţinut (PNRR, FEADR, buget naţional, programe regionale). Indicaţi lista proiectelor aprobate şi status (finalizat / în execuţie / neînceput).

4) PNRR & fonduri UE utilizate pentru procesare. Lista proiectelor finanţate din PNRR/FEADR/REACT-EU/Programul Regional în domeniul agroalimentar care vizează procesarea, cu valoarea totală alocată, suma efectiv plătită până la data curentă şi numărul de proiecte finalizate vs. în derulare. Furnizați referințele proiectelor (ID proiect, beneficiar, judeţ).

5) Stimulente fiscale şi ajutoare directe. Vă rog să comunicaţi actele normative (HG/OMF/ORDIN) şi sumele efectiv cheltuite în ultimii 24 de luni pentru: subvenţii, investiţii la procesare (ex.: scheme de minimis, granturi pentru modernizare), credite garantate, scutiri fiscale (dacă există) pentru unităţi de procesare; pentru fiecare mecanism indicaţi numărul beneficiari şi volumul de capacitate creată (tone/an).

6) Plan naţional propus (document-cadru). Dacă există un document oficial (strate-gie/plan) pentru dezvoltarea industriei de procesare agroalimentară, vă rog să îl ataşaţi integral. Dacă nu există vă rog comunicaţi un briefing interimar (2 pagini) care să conţină primele 6 măsuri implementabile în 90 de zile şi sursa de finanţare pentru fiecare.

7) Măsurile fiscale pentru produsul românesc. Există evaluări privind modificarea regimului TVA, accizelor sau a altor taxe pentru produse procesate locale (ex.: lapte procesat, carne ambalată, produse de panificaţie cu materie primă românească)? Dacă da, transmiteţi calculele de impact asupra preţului final şi a consumului pe 12 luni (model economic folosit).

8) Achiziţii publice şi clauze de preferinţă. Precizaţi dacă România aplică în prezent (sau intenţionează să aplice) clauze de preferinţă naţională în achiziţiile publice alimentare (cantine şcolare, spitale, penitenciare). Dacă da, ataşaţi actul normativ şi evaluatorul impactului; dacă nu, argumentaţi juridic motivaţia.

9) Trasabilitate & calitate. Ce investiţii publice şi programe de sprijin au fost alocate pentru sisteme de trasabilitate, laboratoare şi asigurarea calităţii produselor procesate (lapte, carne, produse cerealiere) în ultimii 3 ani? Precizaţi numărul de laboratoare publice/regionale şi bugetul alocat (EUR).

10) Relaţia exporturi-importuri procesate vs. materie primă. Furnizaţi cifre (tone şi EUR) pentru 2023–2024: export materie primă (grâu/porumb/lapte brut etc.), export pro-duse procesate (făină, produse lactate procesate, carne ambalată), import materie primă şi import produse procesate (în aceleaşi categorii). Exemplu: România exportă X tone materie primă dar importă Y tone produse procesate.

11) Indicatori de rezultat propuşi (KPIs). Propuneţi 6 indicatori cuantificabili şi verifi-cabili pentru un program naţional de sprijin al procesării (de ex: „creşterea capacităţii de procesare a laptelui cu X tone/an până în 2027”; “crearea a Y locuri de muncă directe în procesare până în 2026”; “reducerea importurilor procesate cu Z% în 3 ani”) şi modelul de monitorizare (instituţie responsabilă, frecvenţa raportării).

12) Buget şi timeline. Propuneţi un calendar şi o estimare bugetară (EUR) pentru implementarea programului naţional pe 3 ani (2026–2028) — defalcat pe: investiţii (infrastructură fizică), sprijin operaţional (granturi/creditare), lanţ rece, training/ competiti-vitate, comunicare/achiziţii publice preferenţiale.

13) Efecte asupra fermierilor mici. Ce măsuri specifice prevede programul (sau ce mecanisme consideraţi adecvate) pentru a asigura că procesarea locală va remunera corect fermierii mici şi că nu va favoriza doar marii agregatori? Indicaţi mecanisme contractuale (preţ minim garantat, contracte de tip forward, garanţii), exemple legislative şi simulări de impact (model de calcul al plăţii fermierilor).

14) Răspundere şi responsabilităţi. Precizaţi instituţiile publice responsabile (ministere/agenţii) pentru implementare, coordonare şi control, cu nume de post (nu neapărat persoane) şi termene.

15) Măsuri anti-concurență neloială / dumping. Ce măsuri legislative şi administra-tive propuneţi pentru a combate importurile procesate sub costul real (dumping) sau care încalcă norme de calitate, şi care este calendarul pentru implementare?

16) Exemple de bune practici / studii de caz. Furnizaţi 3 exemple documentate (din UE sau regiune) în care programe similare au crescut semnificativ procesarea locală — indicaţi costuri, timeline şi rezultate măsurabile.

Rog ca la răspunsul scris să ataşaţi toate fişierele (Excel/PDF) sursă folosite pentru cifre (INSSE, ANSVSA, Eurostat, USDA FAS, PNRR, FEADR, Comtrade).

Concluzie

România nu mai poate exporta materie primă şi importa produse de bază cu valoare adăugată. Ca parlamentar conservator-suveranist, cer nu promisiuni generale, ci „targete, bugete, termene și responsabili. Numai aşa putem transforma potenţialul agricol românesc în securitate și prosperitate reală pentru fermieri și pentru piaţa internă.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Cum intenționează Guvernul să sprijine implementarea unui program național de sprijin pentru procesarea locală a produselor agricole românești (lapte, carne, cereale — în special pentru transformarea materiei prime la nivel local)? appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsuri pentru protecția populației de concentrația de TFA în produsele alimentare

            STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Un studiu recent la nivel european avertizează cu privire la prezența unor niveluri îngrijorătoare de acid trifluoroacetic (TFA) în alimentele pe bază de cereale din 16 țări, scrie The Guardian. TFA este o substanță toxică, cunoscută sub numele de „chimicale eterne”. Conform analizei efectuate de Pesticide Action Network Europe (PAN), concentrațiile acestei substanțe în cereale depășesc, în medie, de 100 de ori nivelurile găsite în apa potabilă. TFA este un produs secundar care apare în urma descompunerii în sol a pesticidelor ce conțin PFAS — substanțe chimice extrem de persistente, utilizate încă din anii 1950. Cele mai înalte niveluri de TFA au fost identificate în: pâinea integrală din Belgia, pâinea integrală din Germania, bagheta franțuzească. Această substanță toxică are potențialul de a afecta negativ fertilitatea, dezvoltarea fătului și funcțiile reproductive. Alte studii îl asociază cu tulburări ale glandei tiroide, ale ficatului și ale sistemului imunitar.

          Reprezentanții PAN Europe atrag atenția că populația este expusă constant la TFA prin alimente și apă, dar autoritățile europene nu monitorizează în prezent existența TFA în produsele alimentare.

          Având în vedere cele de mai sus, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:  

1. Care sunt măsurile pe care le are în vedere Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a monitoriza concentrația TFA în produsele alimentare și a preveni riscurile pentru sănătatea publică?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Măsuri pentru protecția populației de concentrația de TFA în produsele alimentare appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Clarificări privind situația Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare I.N.C.D.I.F. (pe scurt ISPIF)

Stimate domnule ministru,

               Presa a documentat situația Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare, scoțând la iveală mai multe nereguli, între care:

1.condițiile inumane în care sunt nevoiți să lucreze cei patru angajați, trei dintre aceștia fiind pensionari (nu au căldură, nu au apă curentă, iar electricitate au obținut printr-o improvizație, trăgând un cablu de la altă instituție publică aflată în aceeași curte);

2.faptul că din 2021, ISPIF nu a mai primit acreditarea de Institut Național și de atunci nu mai are nicio activitate;

3.deși Institutul nu mai „produce” nimic, continuă să adune datorii (din 2023, din cauza degradării accentuate, clădirea principală a sediului ISPIF precum și alte trei imobile au fost preluate, pentru a fi reabilitate, de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, pe scurt ANIF, care este instituția publică cu cele mai mari datorii la stat – aproape 137 de milioane de lei);

               Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Cunoașteți situația pe care o descriu? De cât timp și de ce nu ați făcut nimic până în prezent?

2.Cum justificați condițiile deplorabile de muncă a celor patru angajați?

3.Având în vedere că de circa patru ani nu mai există activitate, luați în calcul desființarea sa? Dacă da, care este orizontul de timp așteptat? Dacă nu, care sunt rațiunile care justifică această decizie?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Clarificări privind situația Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare I.N.C.D.I.F. (pe scurt ISPIF) appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a reduce dependența României de importurile agroalimentare (în special cereale, carne și lactate)?

Domnule Ministru,

Având în vedere importanța securității alimentare și a suveranității economice a României, precum și evoluțiile recente ale comerțului exterior agroalimentar, vă rog să răspundeți punctual la următoarele solicitări.

Date factuale (situaţie de referinţă)

1. Potrivit unor extrase oficiale de comerţ, în 2024 valoarea importurilor de cereale ale României a fost de aproximativ 565,98 milioane USD.

2. Importurile românești de produse lactate, ouă și miere au avut o valoare de cca 1,2 miliarde USD în 2024.

3. Un raport USDA estimează că în 2024 importurile agricole totale ale României au fost de circa 15,3 miliarde USD, în creștere față de 2023.

4. Date statistice oficiale (INSSE / comunicate) arată că producţia de cereale în 2024 a scăzut — recolta de cereale din 2024 a fost de circa 17,87 milioane tone (cel mai scăzut nivel în 10 ani), în scădere semnificativă față de 2023 (–14-15%).

5. Consecința: deficitul comercial total al României în 2024 a crescut la aproximativ 33,4 miliarde EUR, iar deficitul în produse agroalimentare a înregistrat un nou record negativ (creştere semnificativă în 2024 faţă de 2023).

Aceste date subliniază gravitatea dependenței actuale de importuri și riscul pe care îl reprezintă pentru suveranitatea alimentară.

Întrebările interpelării:

1. Importuri — structură și proveniență (ultimii 3 ani). Vă rog să transmiteți un tabel (fişier Excel anexat interpelării) care să conțină, pentru anii 2022, 2023, 2024: valoare (EUR şi USD) și cantitate (tone) pentru: (a) cereale (separat: grâu, porumb, orz); carne (separat: porc, bovină, pasăre); (c) lactate (lapte în echivalent–tone, brânzeturi, lapte praf). Pentru fiecare produs, indicaţi top 5 ţări-furnizor (cu procente din total importuri pentru acea categorie).

2. Graficul performanței interne (ultimii 5 ani). Furnizaţi cifrele pentru producţie internă (tone), consum intern estimat (tone) şi sold net (export-import) pentru grâu, porumb, lapte şi carne de porc pentru anii 2020–2024 (sau ultimii 5 ani disponibili). Rog calculul procentului de auto-acoperire (producţie/consum ×100%) pentru fiecare an şi produs.

3. Motivul scăderii producției 2024. Conform INSSE şi rapoartelor oficiale, producţia de cereale a scăzut sever în 2024. Enumeraţi, punctual, factorii determinați de politici publice (nu climatici) care au contribuit la această scădere (ex.: tăierea subvențiilor, modificări legislative, taxe, restricții la inputuri agricole etc.). Pentru fiecare factor, indicați documentul normativ sau decizia bugetară şi anul adoptării.

4. Stocuri strategice. Există în prezent stocuri strategice naţionale pentru cereale şi produse lactate? Dacă da: ce capacitate (tone), unde sunt depozitate şi care e politica de rotaţie (data ultimului audit, pierderi acceptate în stocare)? Dacă NU, de ce nu există și când intenționați să înființați stocuri (calendar, capacitate ţintă, cost estimat)?

5. Plan de reducere a dependenţei (target numeric). Aveţi un plan naţional prin care să reduceţi importurile agro-alimentare cu un procent clar până la o dată precisă (ex.: reducere importuri cereale cu 30% până în 2028)? Dacă da, ataşaţi planul şi bugetul alocat. Dacă NU, propuneţi un target clar, cuantificat şi fezabil pentru următorii 3 ani.

6. Procesare internă şi valoare adăugată. Câte unităţi de procesare (silozuri, mori, abatoare, fabrici de lactate) au fost închise în ultimii 5 ani şi câte noi au fost finanţate de stat/PNRR în aceeaşi perioadă? Specificaţi capacităţile (tone/an) pierdute şi câştigul de capacitate creat.

7. Sprijin pentru ferme mici şi medii. Ce schemă de sprijin (sume, condiții, termene) a fost adoptată în ultimii 24 de luni pentru a susţine fermierii mici şi pentru a creşte producția locală de lapte şi carne? Precizaţi numărul de beneficiari şi volumul adiţional de producţie estimat pentru 2025–2027.

8. Politica de achiziţii publice. Guvernul aplică sau intenţionează să aplice o clauză de preferinţă naţională pentru achizițiile publice de produse agroalimentare (şcoli, spitale, cantine) care să favorizeze producătorii români? Dacă da, prezentaţi actul normativ şi calendarul implementării; dacă nu, argumentaţi de ce nu.

9. Taxe, tarife şi protecţie. Intenţionaţi modificări tarifare sau măsuri anti-dumping pentru a proteja industria locală (ex.: taxe la import pe anumite produse procesate care concurează cu industria locală)? Detaliaţi produsele vizate, ratele propuse şi impactul estimat asupra preţului pentru consumator.

10. Investiţii în lanţul rece şi logistică. Precizaţi suma totală publică şi privată investită în ultimii 5 ani în lanţul rece (frigidere, cold-chain), silozuri şi infrastructură de transport pentru produsele perisabile (lapte, carne, fructe/legume). Ce gap (măsurat în tone/zi) mai este pentru a acoperi producţia naţională?

11. Raportul cu exporturile de cereale. În contextul în care România exportă şi cantităţi importante de cereale (raportate recent drept lider UE în anumite culturi în 2024/25), cum explică Guvernul simultan exporturile mari şi importurile substanţiale în același an? Vreau cifre: export (tone) vs import (tone) grâu/porumb 2024 şi o explicaţie politică/economică clară pentru această coexistenţă (ex.: export de materie primă, import de produse procesate).

12. Siguranţa sanitar-veterinară şi calitatea produselor importate. Care sunt controalele suplimentare efectuate în 2024–2025 privind calitatea/trasabilitatea produseloragro-alimentare importate (lapte, carne)? Câte controale, câte sancţiuni şi câte retrageride loturi au avut loc (număr şi valoare EUR)?

13. Programe de stimulare a consumului de produse locale. Ce campanii publice/finanțări există pentru a creşte consumul intern de produse românești (lapte, carne, panificaţie pe bază locală) şi care sunt indicatorii de performanţă (creștere procentuală a cotei de piaţă, număr de contracte instituţionale etc.)?

14. Măsuri concrete şi calendar (plan de urgență). În situaţia unei noi scăderi de producţie (ex. secetă severă), care este planul de urgenţă al ministerului pentru a preveni penurii şi creşteri masive de preţuri? Vă rog să prezentaţi proceduri, fonduri de urgenţă şi responsabilităţi interministeriale cu termene.

Cerinţe procedurale

Vă rog să ataşaţi la răspuns sursele oficiale/dosarele (fişiere Excel/PDF) din care au fost extrase cifrele invocate (INSSE, Eurostat, Comtrade/ITC, rapoarte MADR, raport USDA/FAO/Eurostat etc.).

Concluzie

România nu poate rămâne la mila piețelor externe pentru produsele de bază care asigură hrana populației — cerealele, carnea şi lactatele. Soluțiile tehnocratice fără ţinte şi bugete clare nu sunt suficiente. Ca parlamentar conservator şi suveranist, solicit măsuri imediate, cuantificate şi responsabili numiţi public pentru implementare.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a reduce dependența României de importurile agroalimentare (în special cereale, carne și lactate)? appeared first on AUR.