Domnule ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MAI, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.

Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?

Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian și maritim național?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Reînnoirea anuală a cărților de identitate provizorii pentru persoanele fără dovada domiciliului și oportunitatea extinderii valabilității în cazurile recurente

Stimate domnule Ministru,

OUG nr. 97/2005 prevede eliberarea cărții de identitate provizorii când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate, cărții de identitate simple sau cărții electronice de identitate. Pentru această situație, termenul de valabilitate este de un an.

În cazul persoanelor fără locuință sau fără posibilitatea de a face dovada adresei de domiciliu, regula produce o reînnoire anuală repetitivă. Persoana revine la evidența populației, instituțiile verifică din nou o situație care, de cele mai multe ori, nu s-a schimbat, iar costul administrativ este suportat de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, poliție, servicii sociale și, indirect, de bugetele locale și de stat.

Problema nu privește primul act provizoriu, unde verificarea anuală poate fi justificată. Ea apare în cazurile de continuitate administrativă, când aceeași persoană primește mai multe cărți de identitate provizorii succesive din același motiv. Pentru asemenea situații, o soluție legislativă ar putea permite ca, după trei cărți de identitate provizorii consecutive, noul act să aibă valabilitate de 5 ani, cu obligația titularului de a solicita actualizarea datelor dacă dobândește o locuință, stabilește domiciliu ori intervine o modificare relevantă.

Vă rog să precizați următoarele.

1. Câte cărți de identitate provizorii au fost eliberate în anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și în 2026 până la data răspunsului, defalcat pe județe, municipiul București și motivul eliberării, cu evidențierea cazurilor în care motivul a fost lipsa documentelor necesare dovedirii domiciliului. În cadrul aceleiași situații, vă rog să indicați câte persoane au primit cărți de identitate provizorii în mod consecutiv din același motiv, defalcat pe a doua, a treia, a patra, a cincea sau mai multe eliberări succesive.
2. Care este costul administrativ estimat al eliberării și reînnoirii unei cărți de identitate provizorii pentru persoane fără dovada domiciliului, incluzând preluarea cererii, verificările în evidențele informatice, verificările în teren, producerea documentului, timpul de lucru al personalului și instituțiile implicate în practică, inclusiv serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, poliția, serviciile sociale locale sau DGASPC.
3. MAI consideră fezabilă modificarea OUG nr. 97/2005 astfel încât, după trei cărți de identitate provizorii consecutive eliberate din lipsa dovezii adresei de domiciliu, următoarea carte de identitate provizorie să poată avea valabilitate de 5 ani, cu obligația titularului de a solicita actualizarea datelor în cazul dobândirii unei locuințe, stabilirii unui domiciliu sau schimbării situației care a justificat emiterea actului provizoriu?

Solicit răspuns scris, cu date în format tabelar, defalcat pe județe, ani, motivul eliberării și numărul de eliberări consecutive, precum și cu indicarea datelor pe care MAI sau D.G.E.P. nu le colectează în prezent.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Reînnoirea anuală a cărților de identitate provizorii pentru persoanele fără dovada domiciliului și oportunitatea extinderii valabilității în cazurile recurente appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Clarificări privind funcționarea SCOMAR în contextul incidentului produs în Portul Constanța la 5 iunie 2026

Stimate domnule Ministru,

La 5 iunie 2026, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, în Dana 78. Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, prima sesizare a fost făcută în jurul orei 06.00 de ARSVOM, iar explozia a avut loc la ora 10.28. Zona fusese izolată anterior, iar la fața locului au fost mobilizate structuri de intervenție, inclusiv resurse ISU, ambulanțe și echipaje CBRN.

SCOMAR, sistemul de supraveghere maritimă destinat funcțiilor de Gardă de Coastă, a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri.

În martie 2026, Poliția de Frontieră a anunțat finalizarea proiectului de mentenanță a radarelor din cadrul SCOMAR, proiect derulat în perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2026 și având ca obiect repararea celor 7 radare din componența sistemului.

Incidentul din Portul Constanța impune delimitarea capacităților tehnice și operaționale ale SCOMAR. Dacă sistemul nu este proiectat pentru detectarea dronelor maritime, trebuie precizat ce instituție și ce sistem acoperă asemenea amenințări în zona litoralului și a porturilor. Dacă sistemul poate detecta obiecte maritime de mici dimensiuni în anumite condiții, trebuie explicat dacă drona a intrat în aria de acoperire, dacă a generat vreo alertă și cum a fost valorificată informația.

Vă rog să precizați următoarele.

1. Care este cronologia instituțională a incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, cu indicarea orei primei sesizări, instituției care a făcut sesizarea, orei informării Gărzii de Coastă, orei informării Centrului de Comandă și Control SCOMAR, orei informării MApN, ANR, Administrației Portului Constanța și celorlalte structuri competente, precum și a orei la care au fost dispuse măsurile de izolare.
2. Care era starea de funcționare a componentelor SCOMAR la data de 5 iunie 2026, defalcat pe radare, senzori optoelectronici, comunicații, aplicație integrată, stații locale de senzori și Centrul de Comandă și Control, cu menționarea defecțiunilor active, lucrărilor de mentenanță recente, echipamentelor scoase temporar din operare și situației celor 7 radare incluse în proiectul de mentenanță finalizat în martie 2026.
3. Care sunt limitele tehnice actuale ale SCOMAR pentru detectarea obiectelor maritime de mici dimensiuni, inclusiv drone maritime fără pilot, ambarcațiuni sub 6 metri, obiecte plutitoare fără AIS, mine marine sau ținte cu amprentă radar redusă, și dacă aceste limite sunt prevăzute în documente tehnice, proceduri operaționale, analize de risc sau protocoale interinstituționale.
4. Ce măsuri a dispus MAI după incidentul din 5 iunie 2026, privind actualizarea procedurilor de alertare, cooperarea cu MApN, ANR, ARSVOM, Administrația Portului Constanța și celelalte instituții competente, extinderea capacităților de detecție pentru drone maritime și integrarea SCOMAR cu alte surse de supraveghere navală, aeriană sau portuară.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Clarificări privind funcționarea SCOMAR în contextul incidentului produs în Portul Constanța la 5 iunie 2026 appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Situația adăposturilor de protecție civilă și a capacității de adăpostire a populației la nivel național, defalcat pe județe și municipiul București.

Domnule viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne,

În contextul deteriorării mediului de securitate din regiunea Mării Negre, al prelungirii conflictului militar din proximitatea frontierelor României, al multiplicării amenințărilor hibride și al creșterii vulnerabilităților asociate situațiilor de urgență, problematica protecției civile și a capacității de adăpostire a populației capătă o importanță strategică deosebită.

În ultimii ani, numeroase informații apărute în spațiul public au indicat existența unor deficiențe semnificative în ceea ce privește starea infrastructurii naționale de protecție civilă, gradul de funcționalitate al adăposturilor existente, nivelul investițiilor destinate modernizării acestora și capacitatea reală a statului de a asigura protecția populației în cazul producerii unor situații de urgență majore.

În aceste condiții, consider necesară prezentarea unei imagini complete, actualizate și transparente privind infrastructura de adăpostire a populației de pe întreg teritoriul României, astfel încât cetățenii și reprezentanții lor în Parlament să poată evalua în mod obiectiv nivelul de pregătire al autorităților competente.

Având în vedere atribuțiile legale ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale structurilor teritoriale aflate în coordonarea acestora, vă solicit respectuos să îmi comunicați următoarele informații, defalcate distinct pentru fiecare dintre cele 41 de județe ale României și pentru municipiul București:

1.Care este numărul total al adăposturilor de protecție civilă existente în evidențele inspectoratelor pentru situații de urgență, inclusiv al adăposturilor antiaeriene și al altor spații destinate protecției populației în caz de conflict armat sau alte situații de urgență majore.

2.Câte dintre aceste adăposturi sunt funcționale și conforme cu normele tehnice și de siguranță în vigoare și câte sunt nefuncționale, degradate, dezafectate ori improprii utilizării în situații de urgență.

3.Care este capacitatea totală reală de adăpostire a populației, exprimată atât în număr de persoane, cât și ca procent din populația rezidentă a fiecărui județ și a municipiului București.

4.Care este gradul de acoperire a necesarului de adăpostire estimat de autorități pentru fiecare județ și pentru municipiul București și în ce măsură capacitatea existentă corespunde scenariilor de risc utilizate în planificarea măsurilor de protecție civilă.

5.Ce lucrări de investiții, reabilitare, modernizare, consolidare sau extindere a infrastructurii de protecție civilă au fost realizate în cursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026, cu precizarea valorii fiecărei investiții, a surselor de finanțare și a beneficiarilor.

6.Ce investiții și proiecte sunt programate pentru a doua jumătate a anului 2026 și pentru perioada 2026-2030 în vederea modernizării și extinderii rețelei de adăposturi de protecție civilă, cu indicarea calendarului estimativ de implementare și a surselor de finanțare preconizate.

7.Care este distribuția adăposturilor de protecție civilă în funcție de regimul juridic al proprietății, respectiv:

a) adăposturi aflate în proprietatea statului;

b) adăposturi aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale;

c) adăposturi aflate în proprietate privată;

d) alte categorii de spații utilizabile pentru protecția populației în baza unor obligații legale sau convenții existente.

8.Care sunt județele și localitățile în care autoritățile competente au identificat cele mai mari deficiențe privind infrastructura de adăpostire a populației și ce măsuri au fost dispuse pentru remedierea acestora.

9.Care este situația fondurilor alocate în perioada 2020-2025 și în prima jumătate a anului 2026 pentru infrastructura de protecție civilă, defalcată pe fiecare județ și pe municipiul București.

10.Ce măsuri au fost adoptate de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru actualizarea permanentă a evidenței adăposturilor și pentru verificarea periodică a stării de funcționare a acestora.

11.Dacă Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au în vedere elaborarea și publicarea unei hărți naționale oficiale, actualizate și accesibile publicului, privind amplasarea adăposturilor de protecție civilă existente pe teritoriul României, cu respectarea cerințelor de securitate națională și a normelor privind protecția informațiilor sensibile.

12.Dacă există un program național multianual destinat dezvoltării infrastructurii de protecție civilă și creșterii capacității de adăpostire a populației și, în caz afirmativ, care sunt obiectivele, termenele și resursele financiare prevăzute pentru implementarea acestuia.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația adăposturilor de protecție civilă și a capacității de adăpostire a populației la nivel național, defalcat pe județe și municipiul București appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Aplicarea Legii nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și modul în care a fost marcată această zi, în 2026, în județele Arad, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Timiș.

Domnule viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne,

Legea nr. 256/2020 privind declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon consacră importanța istorică și juridică a acestui moment fundamental pentru statul român și stabilește obligații clare în sarcina autorităților publice centrale și locale pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile.

Potrivit art. 2 alin. (1) din lege, „în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon”.

De asemenea, art. 3 alin. (1) prevede că „Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice”.

Având în vedere caracterul obligatoriu al acestor dispoziții legale, precum și faptul că instituțiile prefectului exercită atribuții de verificare a legalității actelor administrației publice locale și funcționează în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, consider necesară o evaluare detaliată a modului în care prevederile legale menționate au fost respectate în județele Arad, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Timiș.

Aceste județe prezintă un interes aparte din perspectiva aplicării uniforme a legislației naționale privind simbolurile statului și comemorarea unor evenimente istorice fundamentale pentru România, inclusiv în localitățile cu o compoziție etnică diversă.

Având în vedere importanța Tratatului de la Trianon pentru consacrarea juridică internațională a Marii Uniri și pentru consolidarea statului național român, consider că respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea acestei zile reprezintă o obligație a tuturor autorităților publice.

Pentru aceste motive și în conformitate cu legislația în vigoare privind controlul parlamentar, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:

1.Ce măsuri au fost dispuse de către instituțiile prefectului din județele Arad, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Timiș pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 256/2020 cu privire la marcarea Zilei Tratatului de la Trianon în data de 4 iunie 2026.

2.Dacă Ministerul Afacerilor Interne, prin instituțiile prefectului, a solicitat autorităților administrației publice locale din cele opt județe informații privind măsurile adoptate pentru arborarea drapelului României și pentru organizarea manifestărilor prevăzute de lege.

3.Pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din județele Arad, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Timiș, vă rog să precizați dacă autoritățile administrației publice locale au respectat obligația legală privind arborarea drapelului României la data de 4 iunie 2026 și dacă au fost identificate situații de neconformare cu prevederile Legii nr. 75/1994 și ale Legii nr. 256/2020.

4.Ce manifestări cultural-educative, comemorative, științifice sau de promovare a cunoașterii semnificației Tratatului de la Trianon au fost organizate în cele opt județe menționate, cu indicarea organizatorilor, a localităților în care acestea s-au desfășurat și a instituțiilor publice implicate. 

5.Ce sume au fost alocate în anul 2026, din bugetele autorităților administrației publice locale și județene, pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Tratatului de la Trianon, cu precizarea cuantumului fondurilor utilizate de fiecare consiliu județean, primărie sau altă instituție publică implicată.

6.Dacă au existat situații în care autorități ale administrației publice locale au refuzat organizarea unor manifestări dedicate Zilei Tratatului de la Trianon, au omis arborarea drapelului național sau nu au dat curs solicitărilor formulate de instituțiile prefectului. În caz afirmativ, vă rog să prezentați fiecare situație identificată și măsurile dispuse.

7.Dacă au fost întocmite de către prefecți sau de către Ministerul Afacerilor Interne rapoarte, note de constatare ori evaluări privind modul de aplicare a Legii nr. 256/2020 în anul 2026. Dacă da, vă rog să transmiteți concluziile acestora.

8.Ce măsuri intenționează să adopte Ministerul Afacerilor Interne pentru a asigura, în anii următori, aplicarea unitară și deplină a prevederilor Legii nr. 256/2020 pe întreg teritoriul României.

The post Costache Chertif – Întrebare – Aplicarea Legii nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și modul în care a fost marcată această zi, în 2026, în județele Arad, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Timiș appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Creșterea sentimentului de insecuritate publică în județul Neamț după recentele cazuri de violență gravă

Stimate domnule ministru,

Recenta crimă petrecută în municipiul Piatra-Neamț a generat o puternică reacție publică și o stare accentuată de îngrijorare în rândul cetățenilor din județul Neamț, alimentând percepția unei degradări a siguranței publice și a capacității preventive a instituțiilor statului.

În contextul în care cazurile de violență gravă, inclusiv cele cu componentă domestică, produc un impact major asupra comunității și ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismelor de prevenție și intervenție, consider necesare clarificări din partea Ministerului Afacerilor Interne cu privire la situația operativă și măsurile avute în vedere pentru protejarea cetățenilor.

 În acest sens, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evoluția infracțiunilor contra persoanei și a faptelor de violență gravă în județul Neamț în ultimii 5 ani?

2. Care este gradul actual de ocupare a schemelor de personal din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț și ce deficit de personal există la nivel operativ?

3. Care este timpul mediu de intervenție la apelurile de urgență 112 în județul Neamț și ce măsuri sunt prevăzute pentru îmbunătățirea capacității de reacție?

4. Ce programe și măsuri concrete desfășoară MAI pentru prevenirea violenței domestice și a infracțiunilor cu violență în județul Neamț?

5. Consideră Ministerul Afacerilor Interne că actualele efective și mecanisme de prevenție din județul Neamț sunt suficiente, în condițiile în care comunitatea resimte tot mai acut degradarea climatului de siguranță publică?

6. Are Ministerul Afacerilor Interne în vedere suplimentarea efectivelor de ordine publică sau implementarea unor măsuri suplimentare de siguranță comunitară în municipiile din județul Neamț?

The post Lavric Sorin – Interpelare – Creșterea sentimentului de insecuritate publică în județul Neamț după recentele cazuri de violență gravă appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Situația efectivelor de câini-polițiști și câini detectori utilizați de structurile Ministerului Afacerilor Interne în combaterea traficului de droguri, armament și muniții, a contrabandei și criminalității transfrontaliere.

Stimate domnule viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne,

România s-a confruntat în ultimii ani cu o creștere alarmantă a traficului de droguri, a contrabandei cu produse accizabile, a transporturilor ilicite de numerar și a amenințărilor generate de criminalitatea transfrontalieră. În acest context, structurile Ministerului Afacerilor Interne utilizează câini special antrenați pentru depistarea drogurilor, armelor, munițiilor, explozivilor și a altor bunuri interzise.

Având în vedere faptul că România reprezintă frontiera externă a Uniunii Europene, a NATO și a spațiului Schengen, consider necesară o evaluare transparentă a capacității operative reale a structurilor aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul utilizării câinilor detectori.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care este numărul total de câini detectori/câini-polițiști aflați în prezent în dotarea structurilor din subordinea/coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.

2.Vă rog să prezentați, defalcat pe fiecare dintre ultimii 5 ani, numărul total de câini detectori existenți anual în: a) Poliția Română; b) Poliția de Frontieră Română; c) Jandarmeria Română; d) alte structuri ale MAI care utilizează echipe canine specializate.

3.Care sunt categoriile de specializare existente pentru câinii detectori utilizați de structurile MAI. Vă rog să precizați distinct numărul câinilor antrenați pentru: a) depistarea drogurilor; b) detectarea armelor și munițiilor; c) detectarea explozivilor; d) detectarea numerarului și valorilor provenite din activități ilegale; e) alte categorii de specializare.

4.Care sunt centrele de instruire și dresaj existente în cadrul MAI pentru câinii detectori. Vă rog să precizați: a) denumirea și localizarea fiecărui centru; b) structura/instituția în subordinea căreia funcționează; c) capacitatea anuală de instruire; d) numărul instructorilor și al personalului auxiliar; e) costurile anuale de funcționare și întreținere.

5.Care este, defalcat pentru fiecare punct de frontieră și aeroport internațional aflat în responsabilitatea structurilor MAI: a) numărul de câini detectori existenți; b) tipul de specializare al acestora; c) numărul conductorilor/însoțitorilor canini; d) disponibilitatea permanentă sau temporară a echipelor canine.

6.Care au fost, pentru fiecare dintre ultimii 5 ani, rezultatele operative obținute prin utilizarea câinilor detectori în cadrul structurilor MAI. Vă rog să prezentați distinct: a) numărul de depistări de droguri; b) cantitățile confiscate; c) numărul de arme și muniții depistate; d) numărul de depistări de numerar nedeclarat; e) numărul dosarelor penale rezultate.

7.Care sunt costurile totale suportate anual de MAI pentru: a) achiziția câinilor; b) dresaj și instruire; c) hrană și întreținere; d) servicii veterinare; e) dotări și echipamente; f) salarizarea personalului conductor.

8.Ce măsuri au fost luate în ultimii 5 ani pentru creșterea efectivelor canine specializate în detectarea noilor droguri sintetice și a substanțelor psihoactive/psihotrope.

9.Care este gradul de ocupare a posturilor de conductori canini și specialiști în domeniul chinologic în structurile Ministerului Afacerilor Interne.

10.Ce programe de cooperare, instruire comună sau schimb de experiență există între structurile MAI și instituțiile similare din Republica Moldova, Ucraina și Serbia privind: a) dresajul câinilor detectori; b) detectarea drogurilor sintetice; c) combaterea criminalității transfrontaliere; d) detectarea armamentului și munițiilor; e) participarea la exerciții comune.

11.Dacă au existat finanțări europene sau programe internaționale prin care structurile MAI au achiziționat sau instruit câini detectori. Dacă da, vă rog să precizați: a) valoarea finanțărilor; b) programele utilizate; c) structurile beneficiare; d) rezultatele concrete obținute.

12.Dacă există în prezent o strategie națională sau sectorială privind dezvoltarea capacităților canine de detecție pentru combaterea criminalității transfrontaliere și a traficului de droguri. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele obiective și indicatorii de performanță.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația efectivelor de câini-polițiști și câini detectori utilizați de structurile Ministerului Afacerilor Interne în combaterea traficului de droguri, armament și muniții, a contrabandei și criminalității transfrontaliere appeared first on AUR.

                  Vice prim ministru interimar, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne

                   Ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către domnul senator: Vasilică Potecă

Circumscripția electorală: nr. 22 – Hunedoara

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Digitalizarea care lipsește cu desăvârșire

          Stimate domnule prim ministru interimar,

          Stimate domnule viceprim – ministru interimar,

          Stimate domnule ministru interimar,

          Ați încercat să vă schimbați cartea de identitate, ca un cetățean de rând, nu ca demnitar, pentru a avea noua carte de identitate electronică?

     Pentru cei care vor să își schimbe acest act de identitate și trebuie să achite contravaloarea de 70 de lei, aici începe marea încercare.

     Stimați domni,

     Știați că această taxă se achită doar la ghișeele CEC Bank, unde evident că trebuie să mergi cu cash sau la punctele Pay Point unde se plătește, de asemenea, doar cash?

    Știați că nu există nicio posibilitate de a achita această taxă on-line? Totul doar cash!

    Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce demersuri ați întreprins pentru ca aceste tipuri de plăți să se poată face și on-line?

    Când veți implementa un sistem simplu pentru ca astfel de plăți pentru emiterea diverselor documente să se poată face on-line?

The post Potecă Vasilică – Interpelare – Digitalizarea care lipsește cu desăvârșire appeared first on AUR.

În atenția domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

OBIECTUL INTERPELĂRII: concluziile controalelor efectuate în cadrul MAI asupra activității doamnei Adriana Miron, legalitatea concursurilor desfășurate în perioada exercitării catre dumneaie a funcției de adjunct la Resurse Umane, acordarea certificatului ORNISS și competențele profesionale care justifică implicarea sa în proiecte strategice.

Stimate domnule ministru,

          În contextul informațiilor publice privind condamnarea definitivă a doamnei Adriana Miron pentru abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată, precum și având în vedere faptul că aceasta a ocupat funcții de conducere în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în zona resurselor umane, consider că opinia publică are dreptul la clarificări complete privind activitatea sa administrativă, concursurile organizate în acea perioadă și mecanismele instituționale care au permis promovarea și menținerea acesteia în poziții sensibile.

          Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, dosarul penal a avut legătură inclusiv cu presupuse concursuri de angajare „aranjate”, semnarea unor documente oficiale și alte activități desfășurate în perioada în care aceasta ocupa funcția de director general adjunct al Direcției Generale Resurse Umane din MAI.

          Este de maxim interes public să se clarifice dacă structurile interne ale MAI au constatat nereguli la momentul respectiv, dacă au existat avertismente ignorate și cum a fost posibil ca o persoană aflată ulterior în centrul unui dosar penal să beneficieze în continuare de acces la informații clasificate și de susținere instituțională.

           Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Ce funcții a ocupat doamna Adriana Miron în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și în ce perioade?
2. Ce atribuții concrete avea aceasta în domeniul resurselor umane, organizării concursurilor de angajare și validării procedurilor administrative?
3. Câte concursuri de angajare au fost organizate, coordonate sau avizate de doamna Adriana Miron în perioada în care ocupa funcția de director general adjunct al Direcției Generale Resurse Umane?
4. Au existat sesizări, reclamații, contestații sau verificări privind legalitatea acestor concursuri? Dacă da, care au fost concluziile?
5. Ce controale interne, verificări sau anchete administrative au fost efectuate de Corpul de Control al MAI sau de alte structuri asupra activității acesteia?
6. Care au fost concluziile acestor controale și ce abateri au fost constatate oficial?
7. Au existat rapoarte sau note interne transmise către organele de urmărire penală și care au contribuit la dosarul finalizat prin condamnarea definitivă?
8. Cine a aprobat menținerea sau promovarea doamnei Adriana Miron în funcții de conducere, în condițiile existenței unor controale, sesizări sau suspiciuni privind activitatea sa?
9. Ce tip de certificat ORNISS a deținut aceasta, în ce perioadă și cine a avizat acordarea accesului la informații clasificate?
10. Au fost efectuate reevaluări ORNISS după apariția anchetelor, sesizărilor sau procedurilor judiciare?
11. Consideră Ministerul Afacerilor Interne că o persoană condamnată definitiv pentru infracțiuni privind exercitarea funcției publice mai îndeplinește standardele morale și de securitate necesare accesului la informații clasificate?
12. Ce specializare concretă, expertiză tehnică sau experiență relevantă în domeniul securității naționale, tehnologiilor strategice, sistemelor fără pilot, programelor SAFE sau negocierilor privind achizitionarea de drone și infrastructură de securitate o recomandă pe doamna Adriana Miron pentru implicarea în proiecte sensibile privind securitatea României?
13. Care sunt atribuțiile exacte pe care aceasta le exercită sau urmează să le exercite în cadrul unor programe ori inițiative ce vizează tehnologii strategice, drone, infrastructură critică sau parteneriate de securitate?
14. Consideră MAI că experiența profesională prezentată public de doamna Adriana Miron — predominant în administrație, arhivistică și management administrativ — reprezintă o calificare suficientă pentru implicarea în proiecte strategice de securitate și apărare ale statului român?
15. Ce măsuri concrete a luat MAI pentru a preveni transformarea funcțiilor publice, a concursurilor de angajare și a mecanismelor de securitate instituțională în instrumente de influență, protecție sau promovare pentru persoane controversate?
16. Care sunt motivele și la ce dată a fost întrerupt raportul de muncă al doamnei Adriana Miron cu Ministerul Afacerilor Interne?
17. Care au fost măsurile concrete luate de MAI, izvorâte din acest caz, pentru a preveni efectuarea de acte ilicite de către personalul MAI atunci când se promovează sau se recrutează funcționari publici în cadrul structurilor sale?

Domnule ministru, vă rog să răspundeți punctual la cele menționate mai sus și nu la modul general în care o faceți de obicei.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Concluziile controalelor efectuate în cadrul MAI asupra activității doamnei Adriana Miron, legalitatea concursurilor desfășurate în perioada exercitării catre dumneaie a funcției de adjunct la Resurse Umane, acordarea certificatului ORNISS și competențele profesionale care justifică implicarea sa în proiecte strategice appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Manifestările publice de sfidare a simbolurilor statului român la inaugurarea Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău.

Domnule viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne,

Respectarea simbolurilor naționale ale României nu reprezintă o opțiune protocolară facultativă, ci o obligație legală și constituțională care incumbă tuturor autorităților publice și reprezentanților statului.

Zilele acestea au apărut în presa națională, precum și pe un șir de rețele de socializare, informații și imagini extrem de grave privind ceremonia de inaugurare, la 22 mai 2026, a Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău, obiectiv restaurat prin finanțare asigurată de Guvernul României, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. Potrivit relatărilor din presă, la eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, inclusiv reprezentanți ai Instituției Prefectului – Județul Bacău.

Ceea ce a revoltat opinia publică este faptul că ceremonia oficială s-a desfășurat sub drapelele Ungariei și ale așa-zisului „Ținut Secuiesc”, în absența totală a Drapelului de stat al României, deși evenimentul a avut loc pe teritoriul statului român, într-un obiectiv restaurat din bani publici românești.

Totodată, imaginile publice arată că unii aleși locali participanți la ceremonie nu purtau eșarfa tricoloră, însemn distinctiv al autorității publice locale în exercitarea atribuțiilor oficiale, consacrat de legislația română.

Prin simbolistica sa, acest episod ridică serioase semne de întrebare privind respectarea Constituției României, a legislației referitoare la arborarea simbolurilor oficiale ale statului român și a obligațiilor care revin prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu și garant al respectării legii și ordinii constituționale.

Conform prevederilor legale din România, acest minister este cel care asigură îndrumarea și controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, a subprefecților și a instituțiilor prefectului.

Potrivit atribuțiilor instituționale, prefectul are obligația de a veghea la aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordinii publice și a simbolurilor statului român în activitatea autorităților administrației publice locale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Afacerilor Interne și Instituția Prefectului – Județul Bacău au avut cunoștință, anterior desfășurării ceremoniei, despre modul în care urma să fie organizat acest eveniment oficial.
2. Dacă reprezentantul Guvernului în teritoriu a dispus sau a solicitat măsuri privind arborarea obligatorie a Drapelului de stat al României la ceremonia oficială organizată într-un obiectiv restaurat din fonduri publice românești.
3. Cum explică Ministerul Afacerilor Interne faptul că, la o ceremonie oficială desfășurată pe teritoriul României, au fost arborate drapelele unui alt stat și ale unei entități neconsacrate administrativ și constituțional, în timp ce Drapelul României a lipsit complet.
4. Dacă apreciați că această situație reprezintă o încălcare a legislației privind arborarea simbolurilor oficiale ale statului român și dacă au fost dispuse verificări sau măsuri administrative în acest sens.
5. Dacă Instituția Prefectului – Județul Bacău a întocmit un raport privind desfășurarea evenimentului și, în caz afirmativ, vă rog să îmi transmiteți o copie a acestuia.
6. Dacă prefectul județului Bacău sau reprezentanți ai prefecturii au participat la organizarea sau avizarea protocolului evenimentului și cine a aprobat desfășurarea ceremoniei în forma prezentată public.
7. Dacă Ministerul Afacerilor Interne consideră compatibilă cu ordinea constituțională și cu obligația de loialitate față de statul român organizarea unor ceremonii oficiale în care simbolurile naționale ale României sunt absente, iar spațiul public este dominat exclusiv de simboluri/însemne oficiale ale altui stat și de simboluri asociate unor revendicări autonomiste pe criterii etnice.
8. Ce măsuri intenționează să ia Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni repetarea unor asemenea situații care pot alimenta tensiuni interetnice și pot crea percepția unei sfidări a statului român și a autorității sale constituționale.

The post Costache Chertif – Întrebare – Manifestările publice de sfidare a simbolurilor statului român la inaugurarea Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău appeared first on AUR.