De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Manifestările publice de sfidare a simbolurilor statului român la inaugurarea Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău.

Domnule viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne,

Respectarea simbolurilor naționale ale României nu reprezintă o opțiune protocolară facultativă, ci o obligație legală și constituțională care incumbă tuturor autorităților publice și reprezentanților statului.

Zilele acestea au apărut în presa națională, precum și pe un șir de rețele de socializare, informații și imagini extrem de grave privind ceremonia de inaugurare, la 22 mai 2026, a Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău, obiectiv restaurat prin finanțare asigurată de Guvernul României, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. Potrivit relatărilor din presă, la eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, inclusiv reprezentanți ai Instituției Prefectului – Județul Bacău.

Ceea ce a revoltat opinia publică este faptul că ceremonia oficială s-a desfășurat sub drapelele Ungariei și ale așa-zisului „Ținut Secuiesc”, în absența totală a Drapelului de stat al României, deși evenimentul a avut loc pe teritoriul statului român, într-un obiectiv restaurat din bani publici românești.

Totodată, imaginile publice arată că unii aleși locali participanți la ceremonie nu purtau eșarfa tricoloră, însemn distinctiv al autorității publice locale în exercitarea atribuțiilor oficiale, consacrat de legislația română.

Prin simbolistica sa, acest episod ridică serioase semne de întrebare privind respectarea Constituției României, a legislației referitoare la arborarea simbolurilor oficiale ale statului român și a obligațiilor care revin prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu și garant al respectării legii și ordinii constituționale.

Conform prevederilor legale din România, acest minister este cel care asigură îndrumarea și controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, a subprefecților și a instituțiilor prefectului.

Potrivit atribuțiilor instituționale, prefectul are obligația de a veghea la aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordinii publice și a simbolurilor statului român în activitatea autorităților administrației publice locale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Afacerilor Interne și Instituția Prefectului – Județul Bacău au avut cunoștință, anterior desfășurării ceremoniei, despre modul în care urma să fie organizat acest eveniment oficial.
2. Dacă reprezentantul Guvernului în teritoriu a dispus sau a solicitat măsuri privind arborarea obligatorie a Drapelului de stat al României la ceremonia oficială organizată într-un obiectiv restaurat din fonduri publice românești.
3. Cum explică Ministerul Afacerilor Interne faptul că, la o ceremonie oficială desfășurată pe teritoriul României, au fost arborate drapelele unui alt stat și ale unei entități neconsacrate administrativ și constituțional, în timp ce Drapelul României a lipsit complet.
4. Dacă apreciați că această situație reprezintă o încălcare a legislației privind arborarea simbolurilor oficiale ale statului român și dacă au fost dispuse verificări sau măsuri administrative în acest sens.
5. Dacă Instituția Prefectului – Județul Bacău a întocmit un raport privind desfășurarea evenimentului și, în caz afirmativ, vă rog să îmi transmiteți o copie a acestuia.
6. Dacă prefectul județului Bacău sau reprezentanți ai prefecturii au participat la organizarea sau avizarea protocolului evenimentului și cine a aprobat desfășurarea ceremoniei în forma prezentată public.
7. Dacă Ministerul Afacerilor Interne consideră compatibilă cu ordinea constituțională și cu obligația de loialitate față de statul român organizarea unor ceremonii oficiale în care simbolurile naționale ale României sunt absente, iar spațiul public este dominat exclusiv de simboluri/însemne oficiale ale altui stat și de simboluri asociate unor revendicări autonomiste pe criterii etnice.
8. Ce măsuri intenționează să ia Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni repetarea unor asemenea situații care pot alimenta tensiuni interetnice și pot crea percepția unei sfidări a statului român și a autorității sale constituționale.

The post Costache Chertif – Întrebare – Manifestările publice de sfidare a simbolurilor statului român la inaugurarea Cetății Rákóczi din comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău appeared first on AUR.

          Domnului Ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

De către: Senator Rodica Constantinescu

Circumscripția electorală: nr.18 Galați

Obiectul întrebării: Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ÎCCJ

Stimate domnule Prim-ministru Ilie Bolojan

Stimate domnule ministru Cătălin Predoiu

​              Prin prezenta, vă supun atenției o situație de nerespectare a legii și a unei hotărâri judecătorești definitive la nivelul Instituției Prefectului Județului Galați, situație care aduce atingere prestigiului autorității publice și principiului legalității.

​             În data de 24 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care a respins recursul formulat de primarul comunei Drăgușeni, domnul Dumitru Vintilă, împotriva raportului de incompatibilitate întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI). Prin această hotărâre, starea de incompatibilitate a acestuia a rămas stabilită definitiv de către instanța supremă.

​             Conform Art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (7) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, mandatul primarului încetează de drept în caz de incompatibilitate, iar Prefectul are obligația legală de a emite ordinul prin care se constată încetarea mandatului.

​             Deși hotărârea ICCJ este publică și definitivă din luna aprilie, până în prezent, Instituția Prefectului Județului Galați nu a emis ordinul de încetare a mandatului și nici nu a comunicat motivele acestei pasivități administrative. Această întârziere creează un precedent periculos și menține în funcție o persoană care, din punct de vedere legal, nu mai are dreptul de a exercita atributele autorității publice.

​            Având în vedere cele expuse, vă solicit următoarele clarificări:

1. ​Dacă Instituția Prefectului Județului Galați a fost notificată oficial cu privire la decizia definitivă a ICCJ din 24 aprilie 2026 și, în caz afirmativ, la ce dată?
2. ​Care sunt motivele juridice pentru care, până la această dată, nu a fost emis ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului de primar al comunei Drăgușeni?
3. ​Care este termenul asumat de Ministerul Afacerilor Interne pentru intrarea în legalitate la nivelul comunei Drăgușeni prin emiterea actului administrativ necesar?

The post Constantinescu Rodica – Întrebare – Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ICCJ appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflat sub autoritatea Ministerului Justiției. Atașat prezentei întrebări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și
1.să emiteți un punct de vedere referitor la cele semnalate;
2.să specificați care considerați că este calea legală pe care o considerați potrivită pentru investigarea și soluționarea celor reclamate;
3.să vă pronunțați dacă găsiți temeinică sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Date privind stabilitatea exercitării funcției de prefect și fezabilitatea introducerii unor criterii profesionale prealabile pentru numirea prefecților.

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 123 alin. (1) din Constituția României, Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Art. 123 alin. (2) stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale. Art. 123 alin. (4) prevede inexistența raporturilor de subordonare între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale, primari, consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte.

Potrivit art. 250 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, funcțiile de prefect și subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici. Potrivit art. 251 alin. (1), Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, iar potrivit art. 251 alin. (2), numirea și eliberarea din funcție a prefecților și subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.

Rezultă că legea în vigoare distinge între două planuri: competența Guvernului de numire, care are temei constituțional, și condițiile legale de acces la funcție, care țin de reglementarea statutului funcției. În acest cadru, se impune evaluarea posibilității ca legea să mențină numirea prin hotărâre a Guvernului, dar să limiteze propunerea și numirea la persoane care îndeplinesc criterii profesionale verificabile, au promovat o procedură competitivă sau fac parte dintr-un corp profesional eligibil.

Funcția de prefect implică atribuții cu efect juridic direct asupra administrației publice locale și asupra serviciilor publice deconcentrate. Stabilitatea exercitării funcției este relevantă pentru continuitatea conducerii instituției prefectului, coordonarea serviciilor publice deconcentrate și exercitarea controlului de legalitate. În consecință, pentru fundamentarea unei eventuale inițiative legislative, este necesară identificarea frecvenței schimbărilor de prefecți, inclusiv în perioade în care nu au existat modificări ale structurii politice a Guvernului sau ale coaliției de guvernare.

Având în vedere dispozițiile constituționale și legale menționate, vă rog să precizați:

1. Câte numiri, eliberări din funcție și exercitări temporare ale funcției de prefect au avut loc în perioada 1 ianuarie 2024 – data răspunsului, defalcat pe județe, municipiul București, dată, hotărâre de Guvern, tipul măsurii și durata exercitării funcției de către fiecare titular?
2. Ce condiții sunt verificate în prezent înainte de formularea propunerii prevăzute de art. 251 alin. (2) din OUG nr. 57/2019, inclusiv sub aspectul studiilor, vechimii, experienței în administrația publică, cazierului judiciar, incompatibilităților, conflictelor de interese, experienței manageriale și pregătirii în domeniul contenciosului administrativ?
3. Există la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, al Guvernului sau al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici o evidență a persoanelor care îndeplinesc criterii profesionale relevante pentru funcția de prefect, precum foști prefecți, înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere, absolvenți ai unor programe de formare specializată ori persoane care au promovat concursuri sau evaluări relevante pentru conducerea administrației publice?
4. Ministerul Afacerilor Interne consideră fezabilă modificarea legislației astfel încât Guvernul să numească prefecți, în temeiul art. 123 alin. (1) din Constituție, numai dintre persoane care au promovat o procedură competitivă, dețin o certificare profesională relevantă sau fac parte dintr-un corp profesional eligibil? În cazul unui răspuns negativ, vă rog să indicați impedimentele juridice, administrative sau operaționale.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Date privind stabilitatea exercitării funcției de prefect și fezabilitatea introducerii unor criterii profesionale prealabile pentru numirea prefecților appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Comunicările primite de Poliția Rutieră referitoare la conducători auto declarați inapți medical sau psihologic

Stimate domnule Ministru,

Vă aduc în atenție necesitatea clarificării modului în care structurile Poliției Rutiere primesc, înregistrează și valorifică informările referitoare la persoanele posesoare de permis de conducere declarate inapte medical sau psihologic pentru conducerea autovehiculelor pe drumurile publice.

Potrivit legislației rutiere, atunci când o persoană posesoare de permis de conducere este declarată inaptă medical sau psihologic pentru conducerea autovehiculelor, situația trebuie comunicată poliției rutiere, iar permisul de conducere se retrage de către autoritatea competentă. Mecanismul urmărește protejarea siguranței rutiere, întrucât anumite afecțiuni medicale sau psihice pot fi incompatibile cu dreptul de a conduce autovehicule.

Problema are importanță deosebită pentru siguranța rutieră, mai ales în situațiile în care persoane diagnosticate cu afecțiuni incompatibile cu dreptul de a conduce pot continua să dețină permis valabil, în lipsa unei comunicări operative între sistemul medical și autoritatea rutieră. O eventuală intervenție legislativă trebuie fundamentată pe date oficiale privind funcționarea mecanismului actual, volumul comunicărilor primite și eficiența măsurilor administrative dispuse.

Având în vedere interesul public privind siguranța circulației rutiere și necesitatea verificării eficienței procedurilor de retragere a permisului în cazurile de inaptitudine medicală sau psihologică, vă rog să precizați:

1. Câte comunicări privind persoane posesoare de permis de conducere declarate inapte medical sau psihologic au fost primite de Poliția Rutieră în anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, defalcat pe ani, județe și sursa comunicării, respectiv medic de familie, medic specialist, unitate medicală, comisie medicală, direcție de sănătate publică sau altă instituție?
2. Câte permise de conducere au fost retrase în anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025 ca urmare a comunicărilor privind inaptitudinea medicală sau psihologică, defalcat pe ani, județe și temei legal?
3. Care este procedura concretă aplicată de Poliția Rutieră după primirea unei comunicări privind inaptitudinea medicală sau psihologică a unui conducător auto, inclusiv termenul de înregistrare, termenul de dispunere a măsurii, modalitatea de citare sau notificare a persoanei, precum și modul de verificare a predării permisului de conducere?
4. Există la nivelul Ministerului Afacerilor Interne sau al Inspectoratului General al Poliției Române o evidență centralizată a comunicărilor medicale primite și a măsurilor administrative dispuse în urma lor? În caz afirmativ, vă rog să precizați dacă evidența permite identificarea cazurilor active, a permiselor retrase, a cazurilor nesoluționate și a situațiilor în care comunicarea medicală nu a fost urmată de o măsură administrativă.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, pentru fiecare an și județ, acolo unde datele sunt disponibile, precum și cu indicarea expresă a situațiilor în care Ministerul Afacerilor Interne sau Inspectoratul General al Poliției Române nu dețin evidențe centralizate.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Comunicările primite de Poliția Rutieră referitoare la conducători auto declarați inapți medical sau psihologic appeared first on AUR.

  Domnului RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

  DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE?

Stimați Domni Miniștrii,

Stimate Domn Viceprim-ministru,

În contextul celui mai scăzut nivel de colectare din Uniunea Europeană a sumelor datorate statului din taxe, impozite și contribuții, ceea ce este echivalent cu un real sabotaj al securității naționale, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este programul detaliat pe care îl aveți pentru a stăvili criminalitatea fiscală din România?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE? appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR           

          Obiectul întrebării: Clarificări privind responsabilitatea, controlul și mecanismele de verificare în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență

Stimate domnule ministru,

          În spațiul public au apărut informații referitoare la efectuarea unor percheziții la nivelul Departamentul pentru Situații de Urgență, inclusiv ridicarea unor echipamente de comunicare aparținând conducerii acestei structuri.

Având în vedere rolul esențial al DSU în gestionarea situațiilor de urgență la nivel național, astfel de informații ridică întrebări legitime privind:

• modul de exercitare a atribuțiilor,

• existența unor mecanisme reale de control,

• și delimitarea responsabilităților instituționale.

          În acest context, este necesară o clarificare fermă asupra modului în care Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile de coordonare și control asupra acestei structuri.         Prin urmare, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:  

1. Dacă, în perioada 2021–prezent, Ministerul Afacerilor Interne a efectuat controale, verificări sau audituri la nivelul DSU și să precizați, pentru fiecare caz, tipul controlului, perioada desfășurării și principalele concluzii rezultate;
2. Care sunt mecanismele concrete prin care ministerul monitorizează activitatea operațională și decizională a DSU și dacă, în urma acestora, au fost identificate vulnerabilități sau disfuncționalități, precum și măsurile dispuse în fiecare situație?
3. Cine deține, în mod explicit, responsabilitatea exercitării controlului asupra DSU în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și care este lanțul de validare a deciziilor adoptate la nivelul acestei structuri?
4. Există mecanisme de verificare independente sau externe asupra activității DSU, care sunt acestea și în ce măsură sunt funcționale?
5. Ce măsuri concrete au fost adoptate sau sunt în curs de implementare pentru întărirea controlului instituțional și prevenirea unor situații care pot afecta funcționarea corectă a DSU?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificări privind responsabilitatea, controlul și mecanismele de verificare în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Asigurarea finanțării în bugetul MAI pe anul 2026 pentru sediul Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Am semnalat în repetate rânduri situația critică a sediului Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani, inclusiv în corespondența anterioară adresată Ministerului Afacerilor Interne. În răspunsul transmis anterior subsemnatului, ați arătat că sunt analizate soluții pentru relocarea structurii sau pentru renovarea clădirii actuale.

Vă rog să precizați dacă în bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2026 este prevăzută o finanțare efectivă pentru identificarea, achiziția sau reabilitarea unui sediu pentru Serviciul Rutier din cadrul IPJ Botoșani și care este valoarea acesteia.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Asigurarea finanțării în bugetul MAI pe anul 2026 pentru sediul Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR          

          Obiectul întrebării: Neutilizarea navelor multirol din dotarea IGSU și impactul asupra capacității de intervenție maritimă

Stimate domnule ministru,

          În decembrie 2023 au fost recepționate două nave multirol destinate intervențiilor maritime, în valoare totală de aproximativ 45 de milioane de euro, finanțate din fonduri europene. În anul 2026, aceste nave nu sunt utilizate în misiuni operaționale din cauza lipsei personalului navigant necesar, în condițiile în care pentru operarea completă sunt prevăzute 160 de posturi.

          Având în vedere valoarea investiției și faptul că navele nu sunt utilizate la peste doi ani de la recepție, vă solicit următoarele clarificări:

1. Ce analiză privind necesarul de personal navigant a stat la baza aprobării proiectului de achiziție și cine a avizat această analiză?
2. Care este numărul exact de posturi ocupate la data formulării prezentei interpelări, defalcat pe funcții esențiale (în special comandanți de navă), și care sunt termenele asumate oficial pentru ocuparea fiecărei categorii de posturi rămase vacante?
3. Care este costul total suportat până în prezent pentru achiziție, mentenanță și conservare, în condițiile în care navele nu sunt utilizate în misiuni operative?
4. Care este impactul asupra capacității României de intervenție în situații de urgență pe mare ca urmare a neutilizării acestor nave și prin ce mijloace este acoperit în prezent acest deficit operațional?
5. Ce măsuri administrative au fost dispuse pentru stabilirea responsabilității privind necorelarea investiției tehnice cu asigurarea resursei umane și pentru prevenirea repetării unei astfel de situații în proiecte similare?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Neutilizarea navelor multirol din dotarea IGSU și impactul asupra capacității de intervenție maritimă appeared first on AUR.

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

Obiectul interpelării:  Aplicarea deficitară a legislației privind ocuparea abuzivă a locurilor de parcare destinate persoanelor cu handicap

Domnule Ministru,

               Vă adresez prezenta interpelare în legătură cu aplicarea prevederilor legale privind ocuparea fără drept a locurilor de parcare rezervate persoanelor cu handicap.
În mod frecvent, în parcările centrelor comerciale și ale instituțiilor publice, aceste locuri sunt ocupate abuziv de conducători auto care nu dețin și nu afișează la loc vizibil legitimația prevăzută de lege. Fenomenul nu este izolat, ci constant și ușor de observat.

               Legea există. Sancțiunile există. Ceea ce lipsește este aplicarea consecventă.
Există inclusiv situații în care polițiști aflați în teren refuză intervenția, invocând „alte priorități”, sugerând cetățenilor să fotografieze contravențiile și să le transmită ulterior autorităților competente. O asemenea atitudine transmite un mesaj grav: că respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile este facultativă, iar aplicarea legii devine opțională.

            Aplicarea fermă și sistematică a sancțiunilor ar avea un dublu efect clar:

• protejarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
• creșterea disciplinei sociale prin măsuri coercitive, singurele care, în practică, descurajează comportamente abuzive.

            Experiența altor state arată că acolo unde amenzile sunt aplicate constant și fără excepții, încălcările scad rapid. Respectarea legii nu se bazează pe apeluri morale, ci pe certitudinea sancțiunii.

În acest context, vă solicit să-mi comunicați:

1. Care este numărul sancțiunilor aplicate la nivel național în ultimii doi ani pentru ocuparea fără drept a locurilor destinate persoanelor cu handicap?
2. Considerați că actualul nivel de control și sancționare este eficient?
3. Veți dispune o acțiune tematică la nivel național, pe o perioadă determinată (de exemplu 1–2 luni), pentru verificarea sistematică a acestor situații?
4. Ce măsuri veți lua pentru a asigura intervenția promptă a agenților constatatori atunci când astfel de contravenții sunt semnalate direct în teren?
5. Aveți în vedere o campanie publică de informare privind sancțiunile aplicabile și obligația afișării legitimației în mod vizibil?

        Tolerarea ocupării abuzive a acestor locuri nu este o chestiune minoră. Este un test elementar al capacității statului de a aplica legea și de a proteja persoanele vulnerabile.

        Când norma nu este aplicată, problema nu este lipsa cadrului legal, ci lipsa voinței de a-l pune în practică.

The post Teofil Parasca – Interpelare – Aplicarea deficitară a legislației privind ocuparea abuzivă a locurilor de parcare destinate persoanelor cu handicap appeared first on AUR.