Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Doamna ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române, dar și de abordarea diplomatică referitoare la situația creată.

Drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș, de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale, prin instalarea barajelor antipoluare.

O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați care au fost acțiunile întreprinse la nivel diplomatic de către Ministerul Afacerilor Externe în relația cu Ucraina, raportat la încălcările repetate ale teritoriului național, maritim sau aerian.

Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă supun atenției cazul deosebit de grav al familiei Samson, cetățeni români domiciliați în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de părinți și plasați în custodia serviciilor sociale suedeze începând cu data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și reflectate în numeroase materiale de presă, cele două minore, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul intervenției autorităților, au fost preluate de serviciile sociale direct din mediul școlar, în contextul unor acuzații formulate pe fondul unor tensiuni familiale specifice vârstei. Ulterior, conform acelorași surse, atât una dintre minore, cât și sora acesteia ar fi revenit asupra acuzațiilor inițiale, afirmând că părinții nu le-ar fi agresat.

De asemenea, conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de autoritățile suedeze ar fi fost clasată fără stabilirea existenței unor acte de violență sau abuz exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, măsura separării de familie ar fi fost menținută, iar contactele dintre copii și părinți ar fi fost restrânse sever, inclusiv prin limitarea comunicării directe.

Totodată, în spațiul public au fost exprimate îngrijorări privind posibila invocare de către autoritățile suedeze a unor aspecte ce țin de convingerile religioase și valorile morale ale familiei, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea libertății de conștiință și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Presa a relatat, de asemenea, că starea psihică a uneia dintre minore s-ar fi deteriorat semnificativ în perioada separării de familie și că ar fi existat inclusiv tentative de suicid. În plus, au fost semnalate informații privind suspendarea contactelor video dintre copii și părinți, precum și intenția autorităților suedeze de schimbare a identității minorelor, aspecte care au provocat o puternică emoție publică atât în România, cât și în comunitățile românești din diaspora.

Având în vedere gravitatea acestui caz, implicațiile sale umane și juridice, precum și obligația statului român de a proteja drepturile și interesele propriilor cetățeni aflați în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.
2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.
3. Dacă autoritățile române au solicitat oficial acces consular permanent și neîngrădit la cele două minore, având în vedere faptul că acestea sunt doar cetățeni români.
4. Dacă reprezentanți ai Ambasadei României în Regatul Suediei au avut întâlniri directe cu cele două fete și, în caz afirmativ, ce concluzii au rezultat în urma acestor întrevederi.
5. Ce măsuri au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate culturală și lingvistică, precum și la protecția sănătății psihice.
6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe apreciază că măsurile privind restrângerea contactului familial și informațiile referitoare la schimbarea identității minorelor sunt compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului și drepturile copilului.
7. Dacă România a sesizat instituții europene sau organisme internaționale competente cu privire la acest caz și, în caz afirmativ, care sunt demersurile realizate și rezultatele obținute până în prezent.
8. Dacă partea română are în vedere organizarea unor consultări sau misiuni oficiale românești în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și sprijinirea reunificării familiale.
9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru consolidarea mecanismelor de protecție a familiilor românești din diaspora aflate în situații similare.
10. Dacă România are sau nu în vedere depunerea unei Plângeri împotriva Regatului Suediei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu acest caz grav asupra căruia v-am sesizat.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Intervenția imediată a Ministerului Afacerilor Externe în vederea sprijinirii familiei Samson.

Stimată doamnă ministru,  

Presa readuce în atenția publică situația familiei Samson, o familie de români stabilită în Suedia care a fost destrămată abuziv de autoritățile din această țară. Pe scurt, cei doi copii ai familiei, Sara și Tiana, au fost luați de autoritățile sociale suedeze în urmă cu aproximativ trei ani și jumătate, sub falsa acuzație că ar fi fost agresați. Acuzația venea din partea Sarei, care nemulțumită fiind că părinții nu i-au cumpărat un telefon de ultimă generație și machiaje, a povestit la școală că ar fi maltratată acasă. A doua zi, autoritățile au preluat copiii chiar de la școală. Deși Sara a recunoscut că a mințit, iar sora ei a declarat, de asemenea, că părinții lor sunt buni și iubitori, motiv pentru care doresc să se întoarcă acasă, autoritățile nu au returnat copiii familiei. Mai mult, au schimbat încadrarea cazului, părinții fiind prezentați ca „fanatici religioși”, deoarece frecventau o biserică creștină evanghelică/ neoprotestantă, își duceau copiii la biserică și îi încurajau să citească Biblia. Este important de menționat și faptul că fetele au exclusiv cetățenie română, nu și suedeză, aspect care poate justifica pe deplin implicarea statului român. Comunitatea de români din SUA s-a solidarizat cu cazul acestei familii, organizând vineri, 10 iulie 2026, un protest la Washington D.C.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cunoașteți situația descrisă? Dacă da, care sunt măsurile pe care le considerați imperios necesare?
2. Având în vedere că situația durează de deja câțiva ani, ce a făcut instituția pe care o conduceți în vederea soluționării acestui caz?
3. Care este orizontul de timp așteptat în vederea demarării procedurilor necesare pentru recuperarea celor două fete de către familie și ce intenționați să faceți, concret, în acest sens?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Intervenția imediată a Ministerului Afacerilor Externe în vederea sprijinirii familiei Samson appeared first on AUR.

                   Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, Ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Doamnei Cristina-Lavinia ARNĂUTU, Secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

                 Doamnei Adiana SĂFTOIU, preşedinte-director general al Societății Române de Televiziune

             Domnului Robert Cristian SCHWARTZ, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru  românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2026.

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Doamnă secretar de stat,

Doamnă peședinte-director general,

Domnule peședinte-director general,

La 10 mai 2026 am marcat Ziua Românității Balcanice, sărbătoare instituită prin legea nr. 156 din 7 iunie 2021.

Legea nr. 156/2021 prevede că Ziua Românității Balcanice poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, precum și de către reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.

Legea nr. 156/2021 mai prevede că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale interesate pot sprijini material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară și peste hotare.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual, fiecare în partea în care este vizat de prevederile legii nr. 156/2021:

1.Ce  programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate Zilei Românității Balcanice au organizat, în țară sau peste hotare,  la 10 mai 2026, autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, reprezentanțele României în străinătate (misiuni diplomatice, oficii consulare, Institute culturale române, lectorate de limbă română etc.), pentru a marca această sărbătoare?

2.În ce măsură au sprijinit material, financiar și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, la 10 mai 2026, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale din România.

3.Dacă Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, au inclus în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate Zilei Românității Balcanice în țară și peste hotare.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2026 appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Măsuri concrete de sprijinire a copiilor români din diaspora.

Stimată doamnă ministru,

Emigraţia românească a devenit un fenomen social şi economic major. Mărimea deosebită a diasporei româneşti plasa România, în 2019, pe locul cinci în lume, conform unui raport OCDE. Rata de emigrare definitivă ne plasa, tot în 2019, conform datelor OECD, pe locul doi în UE, cu 1.38‰. Potrivit datelor oficiale, furnizate de ministrul românilor de pretutindeni de la acea vreme, Natalia Intotero, la nivelul anului 2019, în afara granițelor României trăiau 9,7 milioane de locuitori. Dintre aceștia 5,6 milioane erau în diaspora, însumând un procent de 58%. Neoficial, deputatul PMP Constantin Codreanu, susținea, că numărul real al românilor stabiliți în străinătate depășea, încă din 2017, 12 milioane de persoane. 

Dincolo de dimensiunea considerabilă a fenomenului, demn de luat în calcul este și profilul celor care emigrează: persoane tinere, apte de muncă, fertile și specializate. Din punct de vedere al natalității, în 2016, pentru prima dată în istorie, s-au născut mai mulți copii în diaspora decât în România. Afirmația aparținea ministrului românilor de pretutindeni de la acea vreme, Andreea Păstârnac, însă datele nu au fost confirmate de Eurostat (oficiul european de statistică). Cu toate acestea, cel puțin 630.000 de copii români s-au născut în afara granițelor numai în intervalul 2000-2018, adică peste jumătate de milion. Din fiecare șase copii cu părinți români, născuți anul trecut, unul a venit pe lume peste hotare. Potrivit autorităților străine, 7% dintre bebelușii cu cetățenie română s-au născut în Italia, și alți 6% în Marea Britanie.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câți români cunoaște instituția pe care o conduceți că s-ar afla în diaspora? Vă rog să-mi trimiteți datele defalcate pe țara de destinație, și, în măsura în care se poate, defalcate pe ani, respectiv: 2006, 2016, 2026 (sau 2025)?
2. Câți copii figurează în evidențele instituției pe care o conduceți că s-au născut în afara granițelor? Vă rog să defalcați cifrele pe țări și pe ani, în măsura în care dispuneți de acestea.
3. Specificați, în clar, care sunt măsurile pe care le-ați adoptat, de la preluarea mandatului, pentru susținerea copiilor românilor din diaspora.
4. Menționați cel puțin trei măsuri pe care doriți să le adoptați pentru a susține copiii români din diaspora. Vă rog să specificați intervalul de timp preconizat în vederea adoptării.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Măsuri concrete de sprijinire a copiilor români din diaspora appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

Printr-o interpelare pe care v-am înaintat-o în luna noiembrie a anului trecut, mai exact interpelarea nr. B/AUR/173/17.11.2025, am solicitat explicații privind temeiul legal al numirii personalului, situația angajaților deja remunerați, precum și statutul juridic și administrativ al deschiderii oficiului consular de la Cagliari.
Până la această dată, nu am primit niciun răspuns, deși termenul legal este depășit.
Lipsa unui răspuns o consider cu atât mai gravă cu cât interpelarea vizează o posibilă disfuncționalitate majoră în administrarea fondurilor publice, respectiv situația în care există personal numit și plătit pentru un oficiu consular care nu este încă operațional și nu oferă servicii cetățenilor români.
Această situație ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care Ministerul Afacerilor Externe gestionează atât resursele umane, cât și resursele financiare, precum și la respectarea principiilor de transparență și responsabilitate instituțională.
În aceste condiții, vă solicit:

• transmiterea de urgență a răspunsului complet la interpelarea nr.
  B/AUR/173/17.11.2025, pentru toate cele cinci puncte formulate;
• precizarea motivelor concrete pentru care nu a fost respectat termenul legal de răspuns;
• indicarea persoanelor responsabile pentru această întârziere. Menționez că subiectul afectează direct cetățenii români din Sardinia, care nu beneficiază de servicii consulare, dar și credibilitatea instituțională a statului român în relația cu aceștia.

The post Ramona Lovin – Interpelare – REVENIRE LA INTERPELAREA nr. B/AUR/173/17.11.2025 privind clarificarea numirii unui consul și a angajării de personal pentru Consulatul de la Cagliari appeared first on AUR.

De către doamna senator:  Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Poziționarea strategică a României față de Statele Unite ale Americii și declarațiile consilierului prezidențial potrivit cărora România nu este vitală pentru SUA

Stimată doamnă ministru,

          În spațiul public au apărut recent declarații extrem de îngrijorătoare făcute de oficiali sau consultanți apropiați zonei de putere (precum consilierul domnului Nicușor Dan, citat de HotNews), care afirmă cu o lejeritate debordantă că „România nu este vitală pentru SUA, ci doar relevantă”. Această afirmație nu este o opinie marginală. Ea vine din interiorul celei mai înalte funcții executive a statului român, de la omul care definește și articulează zilnic, în numele președintelui, doctrina de politică externă și de securitate națională a României. Iar consecințele sale – politice, diplomatice și de securitate – nu pot fi lăsate fără un răspuns public clar din partea Guvernului. Această nuanțare semantică ascunde și o contradicția cu poziția oficială a președintelui. Președintele Nicușor Dan a declarat că „România rămâne cel mai de încredere partener și aliat al Statelor Unite la Marea Neagră” și a subliniat că București este pregătit să investească mai mult și să facă mai mult pentru securitatea proprie și a aliaților.

          Declarațiile consilierului prezidențial au venit în același moment în care Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de trupe americane din Germania, care vor fi redesfășurate în Statele Unite sau în alte zone. În plus, această declarație vine în condițiile în care România urmează să contracteze 16,6 miliarde de euro în armament, în bună parte în favoarea industriilor occidentale, asumând o datorie pe 30-40 de ani. Dacă însuși consilierul de securitate al președintelui admite că România nu e vitală pentru partenerul strategic principal, pe ce fundament strategic se justifică această îndatorare masivă?

          În contextul în care senatorii AUR au militat constant pentru o relație politică externă România-SUA bazată pe reciprocitate și respect, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Cum se aliniază afirmația conform căreia „România nu este vitală pentru SUA” cu statutul de „Partener Strategic” pe care Guvernul României îl invocă ori de câte ori justifică achiziții de miliarde de dolari fără licitație?

2.Care sunt pașii concreți pe care îi face MAE pentru a asigura că România este tratată ca un partener vital, având în vedere sacrificiile economice pe care cetățenii români le fac pentru a susține angajamentele militare ale NATO în regiune?

3.Guvernul României subscrie declarației consilierului prezidențial Marius Lazurca potrivit căreia România nu este vitală pentru Statele Unite ale Americii? Aceasta reprezintă poziția oficială a statului român sau o opinie personală a unui funcționar prezidențial?

4.Care este evaluarea Guvernului cu privire la evoluția reală a Parteneriatului Strategic România–SUA în contextul retragerii unui batalion american de la Mihail Kogălniceanu în octombrie 2025 și al anunțului Pentagonului privind reducerea trupelor din Europa?

5.Ce măsuri concrete a luat sau intenționează să ia Guvernul pentru a consolida relevanța strategică a României față de Washington, astfel încât statutul de partener „relevant dar nu vital” să nu devină premisa unor noi reduceri ale prezenței militare americane pe teritoriul nostru?

6.În condițiile în care însuși consilierul prezidențial pentru securitate națională recunoaște că România nu este vitală pentru SUA, pe ce fundament geopolitic și strategic se justifică contractarea a miliarde de euro prin Programul SAFE, în condițiile în care cea mai mare parte a acestor fonduri nu ajunge în industria românească de apărare?

7.Guvernul consideră că este în interesul național ca un înalt funcționar al Administrației Prezidențiale să declare public, la televiziunea națională, că România nu este vitală pentru aliatul său strategic principal, în contextul geopolitic actual, marcat de război la granița estică a NATO?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Poziționarea strategică a României față de Statele Unite ale Americii și declarațiile consilierului prezidențial potrivit cărora România nu este vitală pentru SUA appeared first on AUR.

De către Domnul senator:  Ștefan GEAMĂNU

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara granițelor României

Grupul Parlamentar: A.U.R.        

Obiectul Interpelării– Protecția copiilor români separați de familiile lor și instituționalizați în Diaspora

În cadrul ședinței de învestire în funcție, v-am adresat o întrebare directă și de maximă importanță pentru milioane de români din diaspora: ce veți face pentru a proteja copiii cetățenilor români care sunt separați de familiile lor și instituționalizați în statele în care aceștia muncesc?

Atunci, ați afirmat explicit că aveți un proiect în lucru și că veți acționa pentru a corecta aceste situații dramatice. Ați dat asigurări că Ministerul Afacerilor Externe va interveni activ și că veți transforma acest subiect într-o prioritate.

De atunci, însă, nu există nicio măsură concretă, niciun program operațional, nicio inițiativă legislativă sau diplomatică care să confirme aceste promisiuni.

În continuare, primim semnale alarmante din diaspora: copii ai românilor sunt luați din familii în urma unor decizii administrative discutabile, plasamentele sunt făcute fără o implicare reală a autorităților române, iar părinții se confruntă cu bariere lingvistice, juridice și instituționale care îi lasă practic fără apărare.

          Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1.⁠ ⁠Care este stadiul concret al proiectului pe care l-ați invocat în ședința de învestire? Există un document oficial, un calendar de implementare sau alocări bugetare?

2.⁠ ⁠Ce demersuri diplomatice a întreprins Ministerul Afacerilor Externe, până în prezent, pentru a proteja drepturile copiilor români aflați în astfel de situații în statele membre ale Uniunii Europene?

3.⁠ ⁠Există un mecanism instituțional prin care consulatele României intervin în mod activ în cazurile de separare a copiilor de familiile lor? Dacă da, cum funcționează în practică?

4.⁠ ⁠Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a asigura asistență juridică și consulară reală părinților români aflați în astfel de situații?

5.⁠ ⁠În câte cazuri concrete a intervenit statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, în ultimele 12 luni și care au fost rezultatele acestor intervenții?

Doamnă ministru,

Nu discutăm despre statistici, ci despre copii români, despre familii destrămate și despre obligația statului român de a-și apăra cetățenii, indiferent unde se află aceștia. Vă solicit un răspuns clar, cu termene și măsuri concrete. Promisiunile făcute în fața Parlamentului trebuie respectate.

The post Geamănu Ștefan – Interpelare – Protecția copiilor români separați de familiile lor și instituționalizați în Diaspora appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Blocajele privind restituirea către statul român a Casei Iorga (fostul Institut Român) din Saranda, Republica Albania.

Doamnă ministru,

Situația restituirii către statul român a imobilului cunoscut sub numele de „Casa Iorga” (fostul Institut Român) din Saranda continuă să ridice serioase semne de întrebare cu privire la eficiența demersurilor diplomatice ale României și la respectarea statului de drept în Republica Albania.

După cum este cunoscut, terenul pe care a fost edificată clădirea Institutului Român din Saranda a fost donat istoricului român Nicolae Iorga de către regele Zogu I al Albaniei, drept recunoștință pentru contribuția sa fundamentală la studierea istoriei Albaniei. Ulterior, în anul 1934, Nicolae Iorga a cedat acest teren statului român, cu scopul înființării unui institut de cercetare, concretizat în anul 1937 prin edificarea clădirii proiectate de arhitectul Petre Antonescu.

După instaurarea regimului comunist în Albania, imobilul a fost naționalizat, iar ulterior, în anul 1992, a fost înstrăinat către o persoană privată. Cu toate acestea, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă pronunțată la 9 iulie 2007 de Tribunalul din Saranda, dreptul de proprietate al statului român asupra acestui imobil a fost recunoscut în mod explicit. În pofida acestui fapt, hotărârea judecătorească nu a fost pusă în aplicare nici până în prezent, la aproape două decenii de la pronunțare.

În intervenția pe care am susținut-o, la 24 aprilie 2026, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), am atras atenția asupra acestei situații, subliniind că neaplicarea unei hotărâri judecătorești definitive afectează grav credibilitatea statului de drept și protecția patrimoniului cultural, valori fundamentale consacrate de Consiliul Europei și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, am evidențiat legătura directă dintre acest caz și situația comunității aromâne din Albania, a cărei prezență istorică este semnificativă, dar insuficient reflectată în datele oficiale recente.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a indicat în mod repetat că acest subiect se află pe agenda bilaterală româno-albaneză și că au fost obținute asigurări privind soluționarea cazului, inclusiv în contextul modificărilor legislative din Albania privind cadastrul. În anul 2023, MAE estima chiar un „orizont de timp previzibil” pentru finalizarea procesului de retrocedare, estimare care, până în prezent, nu s-a concretizat.

În contextul celor prezentate, precum și al preocupărilor exprimate de reprezentanții comunității românești/aromâne din Albania, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care sunt cauzele concrete ale blocajelor în punerea în aplicare a hotărârii definitive din 9 iulie 2007 privind restituirea Casei Iorga către statul român și ce evaluare are MAE asupra acestora.
2. În ce stadiu se află, în prezent, procesul de recuperare a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda și care este termenul realist estimat de finalizare.
3. Ce demersuri diplomatice și juridice concrete au fost întreprinse de către Ministerul Afacerilor Externe în perioada 2023-2026, inclusiv la nivel bilateral și în cadrul organismelor europene, pentru deblocarea acestei situații.
4. Dacă partea română are în vedere inițierea unor acțiuni suplimentare, inclusiv prin mecanismele Consiliului Europei sau alte instrumente internaționale, în vederea asigurării respectării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile de către autoritățile albaneze.
5. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră oportună relansarea proiectului Institutului Român din Saranda, inclusiv prin completarea cadrului normativ existent privind organizarea și funcționarea institutelor culturale românești din străinătate, ulterior recuperării imobilului.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Blocajele privind restituirea către statul român a Casei Iorga (fostul Institut Român) din Saranda, Republica Albania appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Acțiunile concrete ale României în cazurile de încălcare a libertății religioase și a dreptului de asociere și la un proces echitabil ale persoanelor aparâinând minorității naționale române din Ucraina, cu referire specială la situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina.

Doamnă ministru,

În contextul sprijinului constant și substanțial acordat de România Ucrainei pe plan diplomatic, politic, umanitar, logistic și financiar, consider că respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor aparținând minorităților naționale reprezintă nu doar o obligație juridică internațională, ci și un test esențial de credibilitate europeană pentru statul ucrainean.

În intervenția mea recentă din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 21 aprilie 2026, am semnalat un caz concret și grav de discriminare religioasă, respectiv situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina (BORU). Am arătat că această structură religioasă, care se adresează unui număr de peste 130 de parohii ortodoxe românești, nu este recunoscută juridic de autoritățile ucrainene, deși a fost constituită în mod legal și a solicitat înregistrarea încă din august 2024.

Am subliniat faptul că aceste comunități au fost desprinse forțat de Patriarhia Română în anul 1944, în contextul ocupației sovietice, și incorporate Patriarhiei Moscovei, iar în prezent doresc, în mod liber și pașnic, revenirea la Biserica-mamă. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene tergiversează nejustificat procesul de înregistrare și îl condiționează în mod nelegal de subordonarea față de o altă structură religioasă, contrar principiului neutralității statului în materie religioasă, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, am atras atenția asupra presiunilor exercitate asupra clerului român, inclusiv prin amenințări legate de mobilizarea militară, precum și asupra blocării accesului la justiție, acțiunile intentate de comunitate rămânând nesoluționate într-un termen rezonabil.

Acest caz se înscrie într-un tablou mai larg de restrângere a drepturilor minorității române din Ucraina, care include dificultăți persistente privind accesul la educația în limba maternă.

Având în vedere cele de mai sus, precum și gravitatea și caracterul sistemic al acestor probleme, vă rog respectuos să-mi comunicați punctual:

1. Ce demersuri diplomatice concrete a întreprins MAE în ultimii doi ani pentru apărarea drepturilor religioase și de asociere ale românilor din Ucraina, în special în cazul BORU, și care au fost rezultatele acestor demersuri.
2. Care este poziția oficială a României față de tergiversarea și condiționarea nelegală a înregistrării acestei organizații religioase de către autoritățile ucrainene.
3. Ce măsuri a întreprins sau intenționează să întreprindă partea română pentru a asigura respectarea libertății de alegere a apartenenței canonice și încetarea presiunilor asupra clerului ortodox român din Ucraina care a decis să revină în comuniunea canonică a Patriarhiei Române.
4. Cum apreciază MAE situația accesului la justiție în acest caz, în condițiile în care acțiunile BORU în instanța de contencios administrativ din Kiev rămân nesoluționate într-un termen rezonabil.
5. Dacă partea română a recurs sau nu la utilizarea pârghiilor politice și diplomatice disponibile, inclusiv în contextul sprijinului acordat Ucrainei și al parcursului său european, pentru a obține respectarea deplină a drepturilor minorității române și admiterea în legalitate a BORU, conform legislației ucrainene transgresate de Guvernul de la Kiev.
6. Ce demersuri au fost realizate la nivel bilateral și în cadrul organizațiilor europene pentru monitorizarea cazului BORU și solicitarea de explicații oficiale autorităților ucrainene, care au creat situația descrisă mai sus caracterizată printr-un cumul de factori: refuz administrativ nejustificat, condiționări ilegale, presiuni asupra clerului și blocarea accesului la justiție.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Acțiunile concrete ale României în cazurile de încălcare a libertății religioase și a dreptului de asociere și la un proces echitabil ale persoanelor aparâinând minorității naționale române din Ucraina, cu referire specială la situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina appeared first on AUR.