De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Un al doilea scandal la ANSVSA în două săptămâni: De ce nu ați trimis încă Corpul de Control acolo unde frauda a devenit un flagel?

Stimate Domnule Prim-ministru,

În urmă cu doar două săptămâni v-am adresat o interpelare prin care vă atrăgeam atenția asupra modului dezastruos în care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a gestionat Programul Național de Screening pentru Pesta Micilor Rumegătoare, atunci când un animal infectat a fost lăsat să circule liber prin țară, sub protecția unor acte semnate chiar de conducerea instituției, iar România a fost sancționată de Uniunea Europeană prin suspendarea exporturilor de ovine până la 31 decembrie 2026. Vă spuneam atunci că este nevoie de o anchetă externă, independentă de ANSVSA, și vă ceream trimiterea Corpului de Control. Nu s-a întâmplat nimic. Iar acum, la mai puțin de două săptămâni distanță, izbucnește un nou scandal, și mai grav decât primul, care confirmă că nu vorbim despre un incident izolat, ci despre un adevărat flagel care a cuprins sistemul de trasabilitate a animalelor din România.

De această dată, inspectorii ANSVSA au descoperit că 75 de oi înregistrate oficial în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind ucise într-un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea au fost găsite, de fapt, vii, într-o fermă din județul Cluj, la sute de kilometri distanță. Mai mult decât atât, proprietarul acelor animale încasase deja despăgubiri de la stat pentru uciderea lor, în timp ce oile erau, în realitate, vii și mutate în cealaltă parte a țării. Însuși președintele ANSVSA a recunoscut public că este vorba despre o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce blochează exporturile la nivel național, și a anunțat sesizarea organelor de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor.

Domnule Prim-ministru, gravitatea acestui caz este uriașă și depășește cu mult granițele unui singur județ. Atât timp cât animale declarate ucise într-un focar de boală circulă vii prin țară, nimeni, nici în România, nici la Bruxelles, nu mai poate avea încredere în certificatele sanitar-veterinare emise de statul român. Iar fără această încredere, exportul românesc de ovine, care în primele zece luni ale anului 2025 a generat un record de 210 milioane de euro doar către piețe non-UE, riscă să fie compromis ireversibil, cu pierderi care se pot ridica la miliarde de euro și cu sute de fermieri corecți lăsați în pragul falimentului, pentru fapte la care nu au avut nicio contribuție. Există posibilitatea ca aceste fraude să fie mult mai extinse decât cele două cazuri deja ieșite la iveală, iar sistemul de trasabilitate să fie compromis la o scară pe care doar o anchetă externă, condusă de Corpul de Control al Prim-ministrului, o poate stabili cu adevărat.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. După două scandaluri de fraudă la ANSVSA în mai puțin de două săptămâni, veți dispune, în sfârșit, trimiterea de urgență a Corpului de Control al Prim-ministrului nu doar la ANSVSA, ci la toate instituțiile implicate — Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne și celelalte structuri cu atribuții în sistemul de trasabilitate și în combaterea bolilor la animale?
2. Cum explică Guvernul faptul că un sistem electronic național de trasabilitate a animalelor, plătit din bani publici, poate fi falsificat atât de ușor încât 75 de animale declarate ucise într-un focar de boală să circule vii prin țară, iar proprietarul lor să încaseze despăgubiri de la stat pentru animale care nu au fost niciodată sacrificate?

3. Ce măsuri va lua Guvernul pentru a proteja sutele de fermieri corecți care riscă să piardă totul din cauza compromiterii exportului românesc de ovine, o pierdere care se poate ridica la miliarde de euro dacă Uniunea Europeană își pierde complet încrederea în certificatele emise de România?

4. Care este poziția oficială a Guvernului față de conducerea ANSVSA, în condițiile în care aceeași instituție a fost implicată, în doar două săptămâni, în două scandaluri majore care au pus în pericol securitatea alimentară și credibilitatea internațională a României?

5. În cazul în care concluziile Corpului de Control vor confirma existența unui sistem extins de fraudă în trasabilitatea animalelor, ce măsuri va lua Guvernul pentru tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați, de la operatorii economici și medicii veterinari împuterniciți până la conducerea instituțiilor care aveau obligația de a preveni și de a depista astfel de fapte?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Un al doilea scandal la ANSVSA în două săptămâni: De ce nu ați trimis încă Corpul de Control acolo unde frauda a devenit un flagel? appeared first on AUR.

„România a contractat, prin instrumentul european SAFE, un împrumut de 16,68 miliarde de euro, rambursabil pe 45 de ani. Împreună cu dobânzile, efortul total se apropie de 30 de miliarde de euro și se întinde până spre anul 2075. Este un angajament care leagă bugetul public al României pentru două generații.

Am adresat Ministerului Finanțelor o interpelare prin care am cerut graficul complet de rambursare și analiza de impact. Răspunsul primit este, în cea mai mare parte, evaziv: din paisprezece întrebari, doar patru au primit un răspuns parțial, iar întregul capitol privind fondurile de coeziune a fost ignorat.

Problema de fond este cronologia. Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Acordul de împrumut a fost semnat la 12 mai 2026, la o săptămână după demitere. Un Guvern demis, care potrivit Constituției poate face doar acte de administrare a treburilor curente, a semnat un angajament pe 45 de ani. Nu încerc să susțin că este nelegal. Cer doar să se explice, cu avize și cu documente, cum se încadrează un asemenea act în limitele unui guvern demis.

Analiza de impact și aprobarea Parlamentului vin abia după semnare, sub forma unei fișe financiare atașate unei legi viitoare. Aici scopul bate logica, întâi se semnează, apoi se calculează, apoi se discută în Parlament. Această ordine reduce controlul parlamentar la o formalitate ulterioară, exercitată asupra unui angajament deja asumat, o metodă de guvernare pe care majoritatea a transformat-o în rutină. La toate acestea se adaugă un fapt trecut aproape sub tăcere, fonduri europene de coeziune, banii pentru drumuri, spitale și școli, au început să fie mutate către apărare. Astfel, aproape trei miliarde de euro au fost deja realocate.

În plus, în plenul Camerei Deputaților s-a afirmat public, necontrazis până acum de Guvern, că în contracte de miliarde de euro legate de programul SAFE s-a prevăzut ca litigiile să se soluționeze la Paris, iar nu la București. Pentru rigoare, precizez că, pentru contractele de execuție de lucrări și pentru cele de proiectare și execuție de lucrări, cum sunt lucrările de infrastructură rutieră, regula stabilită prin condițiile aprobate în anexele nr. 1 și nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 este soluționarea litigiilor la un for de arbitraj din România, la București, sub legea română. Guvernul are obligația transmiterii către Parlament a textului integral al acordului de împrumut, cu legea aplicabilă și clauza de soluționare a litigiilor.

Pentru toate aceste motive, am depus două interpelări, una adresată Ministrului Finanțelor, pe aspectele financiare și pe fondurile de coeziune, și una adresată prim-ministrului interimar, pe circumstanțele juridice ale semnării și pe forul de soluționare a litigiilor.

Toate acestea demersuri au un singur scop legat de faptul că un stat serios pune întâi factura pe masă, o discută în Parlament, în văzul cetățenilor, și abia apoi semnează pe 45 de ani înainte. Voi cere cifrele și documentele în continuare, până când românii vor ști exact cât, pe cât timp și cu ce consecințe.”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Guvernul demis a îndatorat România pe 45 de ani prin SAFE, fără transparență și fără un control parlamentar real” appeared first on AUR.

Incendiul de la Maternitatea Giulești, cel de la Spitalul „Matei Balș”, soldat cu 26 de decese, cel de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța și cel de la Spitalul Județean Ploiești au avut în comun aceeași cauză, anume instalațiile electrice vechi, suprasolicitate și neverificate la termenele prevăzute de lege. Trebuie să fim conștienți că, în clădiri în care sunt internați oameni dependenți de aparatură medicală, o instalație electrică defectă nu este doar o chestiune administrativă, ci se transformă într-o problemă ce poate face diferența între viață și moarte!

„Cetățenii din Vaslui au dreptul să știe dacă spitalul în care ajung ei sau copiii lor este sigur. Nu mai putem accepta ca statul să afle în ce stare sunt instalațiile electrice abia după ce izbucnește un incendiu și se numără victimele. Am cerut Ministerului Sănătății date defalcate, spital cu spital, pentru fiecare unitate din județul Vaslui”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Întrebarea parlamentară adresată ministrului Sănătății vizează direct cele trei unități principale din județ, Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad și Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Huși și solicită informații privind data ultimelor verificări, vechimea instalațiilor electrice, valabilitatea autorizațiilor de securitate la incendiu, neregulile constatate la controalele Inspectoratului pentru Situații de Urgență și fondurile alocate pentru modernizare în anii 2025 și 2026.

Potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și normativelor tehnice în vigoare, verificarea periodică a instalațiilor electrice și deținerea autorizației de securitate la incendiu sunt obligatorii și, cu toate acestea, numeroase spitale din România funcționează cu instalații vechi de zeci de ani și fără autorizațiile necesare.

„Prevenția costă infinit mai puțin decât o tragedie. Solicit ministerului transparență totală și un calendar clar de modernizare a instalațiilor din spitalele vasluiene. Voi urmări răspunsul și voi reveni public cu cifrele, oricare ar fi ele”, a adăugat doamna Laura Gherasim.
Deputatul AUR a precizat că va monitoriza modul în care sunt cheltuite fondurile destinate siguranței pacienților și că va sesiza orice situație în care unități sanitare din județul Vaslui funcționează cu riscuri pentru viața bolnavilor.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Cer Ministerului Sănătății situația reală a instalațiilor electrice din spitalele vasluiene. Vrem să știm dacă pacienții din Vaslui sunt în siguranță” appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă!

                                      Domnule Prim-Ministru Interimar,

Astăzi, 29 iunie 2026, prețul mediu național pentru motorina standard este de 9,22 lei/litru, În timp ce prețul motorinei a scăzut cu 5,8% la nivelul Uniunii Europene față de luna precedentă, România a înregistrat o creștere de 1,6%, devenind singurul stat membru în care acest combustibil s-a scumpit de la o lună la alta. România a înregistrat singurele scumpiri de motorină din UE, în luna mai 2026. 

De asemenea, țara noastră se numără printre statele cu cele mai mari scumpiri anuale.

În căutarea cauzelor acestui comportament atipic al pieței românești, experții au atras atenția asupra mecanismului de plafonare a prețurilor și a modului în care acesta poate fi deturnat de intermediari. Principalii vinovați sunt „băieții deștepți”, care profită de decontarea diferenței de către stat pentru a importa la prețuri umflate. Guvernul României a recurs la plafonare pe lanțul de distribuție. Plafonarea ce înseamnă? Înseamnă că niște băieți deștepți cumpără de afară, nu contează prețurile, ori prelucrează în țară, iar statul decontează diferența. Să nu uităm că 50% din prețul motorinei îl reprezintă taxele. Prin urmare, când niște băieți deștepți importă mai scump, iar motorina trece prin mai multe mâini de intermediar, la care se mai adaugă la final și taxele, atunci ajungem să avem scumpiri mai mari. Ei se bazează pe faptul că statul oricum le dă banii iar sistemul de relații îi protejează. 

Ungaria a reușit să înregistreze cea mai mică creștere anuală a prețului motorinei din întreaga Uniune Europeană, de doar 3,5%. În comparație, România a înregistrat scumpiri de aproape 10 ori mai mari (30,4%).

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:  Când se va hotârî România să elimine băieții deștepți din energie și carburanți ? Ce soluții aveți pentru scăderea prețului carburanților la pompă? 

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă! appeared first on AUR.

De către: Deputat Veronica Grosu        

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul înterpelării: Când va avea România conducători care să se ocupe de bunăstarea românilor ?

     Domnule Prim-Ministru interimar

România ocupă în 2026 locul 61 din 70 de economii evaluate în Anuarul Mondial al Competitivității IMD, față de locul 49 în 2025. Cei patru piloni prin care IMD măsoară competitivitatea — performanța economică, eficiența guvernamentală, eficiența în afaceri și infrastructura — înregistrează toți regres față de 2025.

Afacerile din industrie au scăzut în termeni nominali, după primele patru luni ale anului, cu -1,8%, față de perioada similară din 2025, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica . În aprilie 2026, declinul a continuat pe total industrie, scăderea fiind, față de aceeași lună din 2025. Industria prelucrătoare a scăzut cu -1,4% în ritm lună/lună (aprilie vs. martie). În industria extractivă scăderea afacerilor e de -1,7%. 

Producția industrială a României are un declin an/an după primele 4 luni din 2026 și se situează la -3,1%.

În primul trimestru al anului 2026, peste 20.800 de firme și-au închis definitiv activitatea (radiate) la nivel național. Domeniul cel mai afectat a fost comerțul. Peste 2.046 de firme și-au suspendat activitatea doar în luna ianuarie, numărul acestora menținându-se ridicat și în primăvară (ex. 1.571 suspendări în martie).

Situația locurilor de muncă este critică. 20,2% dintre companii au fost nevoite să înghețe complet angajările.

„Companiile spun că 50% din actuala situație se datorează scăderii consumului și a puterii de cumpărare pe fondul majorării excesive a taxelor și impozitelor care au generat inflație ridicată. 43,8% reclamă creșterea costurilor operaționale (energie, logistică). Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, conform unui sondaj eJobs. 

Mediul economic este deja degradat prin creșterea datoriei externe la peste 1000 miliarde lei cu consecința plății unor dobânzi uriașe, peste 3% din PIB, deficitul bugetar a fost imens(7,9% în 2025)și  deficitului comercial este la un maxim istoric. Supraimpozitarea companiilor, lipsa creditării, scăderea gradului de ocupare a forței de muncă, toate acestea au dus la creșterea costului vieții și degradarea nivelului de trai, care, a dus la o scădere drastică a consumului și la scăderea cifrelor de afaceri la companiile românești cu consecința generării de șomaj.

Acesta este bilanțul dumneavoastră la plecarea din funcția de Prim Ministru.

O bună guvernare trebuie să aibă în centrul atenției bunăstarea cetățeanului.

Rezultă fără putință de tăgadă că nu putem vorbi de o bună guvernare în mandatul dvs.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: La ce dată România va cheltui mai puțin pentru privilegiilor conducătorilor și se va ocupa de bunăstarea românilor?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Când va avea România conducători care să se ocupe de bunăstarea românilor ? appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul a intrat oficial în vigoare vineri, 12 iunie 2026. Nucleul acestui regulament implică redistribuirea imigranților ilegali în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în statele membre care s-au opus anterior deschiderii frontierelor lor către migrația în masă. Conform acordului, dacă un guvern refuză să participe, contribuabilii vor fi obligați să plătească sancțiuni financiare Uniunii Europene. 

Ca răspuns la implementarea legii UE, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne polonez, Karolina Gałecka, a emis o declarație în care reiterează poziția guvernului de la Varșovia conform căreia Polonia „nu va permite imigranților să intre în țară în temeiul Directivei UE și nici nu va plăti amenzi Comisiei Europene”. Ministerul de Interne declară că „Polonia nu va implementa prevederile Pactului care amenință securitatea femeilor și bărbaților polonezi.Polonia va aplica doar reglementările care consolidează protecția frontierelor, consolidează politica de migrație și sporesc accesul la date pentru combaterea migrației ilegale”, se arată în declarația oficială a Ministerului de Interne.

Guvernul polonez informează că „doar acele elemente ale reglementărilor UE care sporesc efectiv nivelul de securitate a migrației vor fi introduse în legislația națională. Provocările legate de instrumentalizarea migrației de către actori ostili, provocările reprezentate de sosirile în masă și procesele decizionale adecvate sunt, de asemenea, acoperite de declarație, la fel ca și noile abordări – cum ar fi „centrele de returnare” – pentru a aborda și, eventual, a descuraja migrația ilegale.

Personal și sunt convins că și o bună parte din membrii Parlamentului României ne opunem față de mecanismele obligatorii și respingem cotelor impuse la nivel european militând pentru un control strict al frontierelor. Criticăm mecanismele de sancțiuni impuse de Pactul privind migrația, considerând că statele membre trebuie să aibă suveranitate totală în deciderea propriilor politici privind migrația. Prioritatea României ar trebui să fie reintegrarea și facilitarea întoarcerii cetățenilor români plecați în străinătate, și nu preluarea de migranți din state terțe. 

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Câți migranți a preluat România în 2025 și 2026 din cotele alocate la nivel european? Ce soluții pentru reducerea migrației veți adopta la nivel guvernamental?

The post Pușcașu Lucian Florin – Înterpelare – Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă? appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri?

                                 Domnule Prim-Ministru Interimar,

       Datele statistice ale INS aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează vești proaste pentru sectorul energetic. Resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%. Structura energetică a României, devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile. Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane  cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale. Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane , în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane. România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:

• produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%; 
• gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%; 
• cărbunele net importat a crescut cu 24%. 

    Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Producția convențională este în recul. Termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin. Consumului final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. 

     Consumul populației s-a redus cu 10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an. Tendința trebuie urmărită atent deoarece reduce eficiența generală a sistemului energetic.Fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale.

       Statisticile arată că România produce mai puține resurse energetice primare, înregistrează scăderi ale producției interne la aproape toate formele de energie și devine tot mai dependentă de importuri pentru acoperirea necesarului de consum. Importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 36,7%, iar cele de cărbune cu 24%, evoluții incompatibile cu imaginea unei țări care și-ar consolida independența energetică.

       Importurile de produse petroliere au crescut cu peste 36%. Mai mult, această schimbare s-a produs într-o perioadă în care prețul produselor petroliere importate a fost superior celui al țițeiului. În mod firesc apare întrebarea: de ce România renunță la importul de materie primă și crește importul de produse cu valoare adăugată mai mare? Răspunsul conduce către o problemă mult mai profundă privind competitivitatea și utilizarea capacităților interne de rafinare și procesare. Această transformare a fluxurilor energetice indică faptul că economia românească importă într-o măsură tot mai mare energie gata procesată și combustibili direct consumabili, în loc să valorifice intern materiile prime. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă un progres, ci o creștere a dependenței față de piețele externe și față de volatilitatea prețurilor internaționale.

       Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea dependenței României de piețele externe în domeniul energiei?  

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri? appeared first on AUR.