Subiectul întrebării: Clarificări despre riscul pierderii a 17 miliarde € din SAFE și acceptarea unor prețuri umflate cu 30%

Domnule ministru,
Situația programului SAFE a depășit faza întârzierilor administrative și a intrat într-o zonă de risc imediat, determinată de un calendar fix și de blocaje interne – din datele publice rezultă că România are în lucru 21 de contracte, dintre care 11 trebuie semnate până la data de 31 mai, termen care nu poate fi extins unilateral1. În prezent, o parte dintre aceste contracte nu au parcurs toate etapele obligatorii, respectiv avizarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și aprobarea în Parlament, ceea ce
reduce efectiv timpul rămas pentru finalizarea procedurilor și semnarea
documentelor.
În paralel, ca ministru al Apărării, ați indicat, explicit, apariția unor oferte revizuite de către furnizori, cu valori majorate cu până la 30% față de propunerile inițiale, o creștere care nu este una de tip marginal, ci una care produce un impact direct asupra bugetului și care pune Guvernul în fața unei alternative limitate: fie acceptă costuri semnificativ mai mari în condiții de presiune de timp, fie riscă pierderea finanțării prin neîncheierea contractelor până la termen.
Consider, domnule ministru, că problema este una dublă și cuantificabilă – pe de o parte, întârzieri în lanțul decizional Guvern–Consiliul Suprem de Apărare a Țării–Parlament, care pot fi identificate pe fiecare etapă procedurală, iar pe de altă parte, o modificare substanțială a condițiilor comerciale, care afectează valoarea finală a contractelor.
În aceste condiții, vă solicit următoarele:

1. Precizați, la zi, pentru fiecare dintre cele 21 de contracte din programul SAFE, stadiul exact: data transmiterii către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, data avizării, data transmiterii către Parlament și stadiul aprobării.
2. Indicați, pentru cele 11 contracte care trebuie semnate până la 31 mai, câte zile au rămas disponibile pentru fiecare etapă procedurală și care dintre acestea nu mai pot fi finalizate în termen, în ritmul
   actual.
3. Precizați instituția și persoanele responsabile pentru fiecare întârziere în parte, cu indicarea exactă a intervalelor de timp în care documentațiile au fost blocate.
4. Indicați valoarea totală inițială a ofertelor pentru aceste contracte și valoarea actualizată după majorările de până la 30%, precum și diferența totală în euro rezultată.
5. Precizați, pe fiecare contract, care furnizori au modificat prețurile și înce procent, și dacă aceste modificări au fost justificate contractual sau au apărut exclusiv pe fondul presiunii termenului-limită.
6. Indicați dacă a fost sesizat Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau alte instituții cu privire la aceste majorări de preț și ce decizii au fost luate.
7. Precizați, pentru fiecare contract în parte, care este suma exactă ce se pierde dacă termenul de 31 mai nu este respectat și dacă există posibilitatea reală de prelungire sau renegociere a termenelor.
8. Prezentați un calendar pe zile, ci nu pe etape generale, pentru finalizarea procedurilor până la 31 mai, cu responsabilități instituționale clare pentru fiecare termen.

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre riscul pierderii a 17 miliarde Euro din SAFE și acceptarea unor prețuri umflate cu 30% appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R. Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală  nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Întărirea controlului asupra serviciilor de transport în regim de taxi,

Stimate domnule ministru,

Vă adresez o întrebare care nu pornește doar dintr-o experiență personală, ci dintr-o realitate care, din păcate, poate afecta orice cetățean al României.

Recent, în municipiul Iași, am fost beneficiara unui serviciu de transport în regim de taxi în cadrul căruia conducătorul auto a adoptat o conduită profund neconformă: traseu ocolitor, refuzul restituirii restului cuvenit, limbaj agresiv și, mai grav, manevre periculoase în trafic, inclusiv circulația pe contrasens.

Mai îngrijorătoare decât faptele în sine a fost însă reacția ulterioară a autorităților, care nu a reflectat gravitatea situației și nu a oferit sentimentul minim de protecție pe care statul trebuie să îl garanteze cetățenilor săi.

Dacă un reprezentant al statului român se poate confrunta cu o asemenea situație fără a beneficia de un răspuns ferm și eficient, ne putem întreba, în mod legitim: ce se întâmplă cu cetățeanul obișnuit? Cu un vârstnic? Cu un copil? Cu o persoană vulnerabilă?

Nu putem accepta ca spațiul public să devină un loc al abuzului tolerat și al lipsei de reacție instituțională.

Este momentul să ne asumăm, în mod real, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor și pentru calitatea serviciilor care le sunt oferite.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog sa  răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri au fost adoptate pentru întărirea controlului asupra serviciilor de transport în regim de taxi, în temeiul Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi?
2. Ce măsuri au fost adoptate pentru protejarea efectivă a consumatorilor împotriva practicilor abuzive, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor?
3. Cum este asigurată o intervenție promptă și adecvată din partea organelor de ordine publică, în situații care implică comportamente agresive și încălcări ale normelor rutiere, potrivit OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Întărirea controlului asupra serviciilor de transport în regim de taxi appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez această întrebare într-un context care depășește orice limită a indiferenței administrative și intră în zona unei tragedii produse prin neglijență instituțională.
În localitatea Mădârjac, din județul Iași, pe drumul județean care ar trebui să asigure accesul minim al oamenilor la servicii esențiale, două vieți s-au pierdut în decurs de doar câteva zile. Un bebeluş nou-născut și o altă persoană au murit pentru că ambulanța nu a putut ajunge la timp, din cauza stării deplorabile a drumului.
Un drum județean care nu este asfaltat, nu este pietruit și nu este practicabil în situații de urgență, deși autoritățile au obligația legală de a asigura accesul la servicii medicale și infrastructură minimă pentru cetățeni.
Este inadmisibil ca în anul 2026, într-un stat membru al Uniunii Europene, oamenii să moară pentru că o ambulanță nu poate intra pe un drum.
Indiferența administrativă nu poate fi tolerată atunci când ea se transformă în condamnare la moarte pentru cetățeni.
Când într-o comunitate ambulanța nu poate ajunge, nu mai vorbim despre o simplă problemă de infrastructură, ci despre un eșec grav al statului de a-și proteja cetățenii.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cine răspunde pentru faptul că drumul județean din zona comunei Mădârjac nu este nici măcar pietruit, deși reprezintă o rută de acces pentru locuitori și pentru serviciile de urgență?
2. Ce măsuri urgente veți dispune pentru reabilitarea acestui drum, astfel încât tragedii similare să nu se mai repete?
3. Există un control sau o anchetă administrativă privind modul în care autoritățile locale și județene au gestionat această situație, care a dus la pierderea unor vieți omenești?
4. Vor fi despagubite moral familiie a căror persoane au decedat din culpa administrației locale?

The post Cristina Dascălu – Întrebare – Eșecul grav al statului de a-și proteja cetățenii appeared first on AUR.

DE LA: Domnul deputat Antonio Popescu, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea – Grupul parlamentar AUR

OBIECT: Întrebare parlamentară privind afectarea infrastructurii și a proprietăților private din comuna Perișani, județul Vâlcea, ca urmare a lucrărilor la Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu–Pitești (Secțiunea Cornetu–Tigveni)

Domnule Ministru,

În temeiul art. 112 din Constituția României și al art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare parlamentară referitoare la situația gravă semnalată de locuitorii comunei Perișani, județul Vâlcea, în legătură cu desfășurarea lucrărilor la Lotul 3 (Cornetu–Tigveni) al Autostrăzii Sibiu–Pitești, executate de asocierea italo-română Webuild – Tancrad.

Potrivit sesizărilor oficiale și protestului public organizat la data de 6 februarie 2026 în punctul „Crucea de Piatră” din centrul comunei Perișani, numeroși cetățeni reclamă faptul că traficul greu aferent organizării de șantier ar fi deviat, în mod constant, pe drumurile județene și locale din interiorul localității, în locul utilizării drumurilor tehnologice prevăzute în proiectul tehnic.

Conform informațiilor furnizate de administrația locală, au fost înregistrate aproximativ 30 de sesizări oficiale privind:

• apariția de fisuri în pereții locuințelor ca urmare a vibrațiilor produse de utilajele de mare tonaj;
• degradarea carosabilului drumurilor locale și județene;
• afectarea podețelor, podurilor și a altor elemente de infrastructură;
• creșterea riscului pentru siguranța rutieră și pentru integritatea cetățenilor.

De asemenea, primarul comunei Perișani a declarat public că administrația locală ar fi încercat în repetate rânduri să deschidă un dialog cu reprezentanții constructorului, însă fără rezultate concrete.

Având în vedere că Lotul 3 Cornetu–Tigveni, în lungime de 37,4 km, reprezintă un segment strategic al Autostrăzii Sibiu–Pitești, cu o valoare contractuală estimată la 5,32 miliarde lei (fără TVA), consider că implementarea acestui proiect major de infrastructură trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a legislației privind protecția proprietății private, a infrastructurii locale și a siguranței comunităților afectate.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin structurile subordonate, a efectuat verificări privind respectarea obligațiilor contractuale de către asocierea Webuild – Tancrad în ceea ce privește utilizarea drumurilor tehnologice și protejarea infrastructurii locale din comuna Perișani?
2. Dacă există, în cadrul contractului de execuție, clauze explicite privind interzicerea utilizării drumurilor publice locale pentru traficul greu aferent șantierului și care sunt sancțiunile prevăzute în cazul nerespectării acestora?
3. Ce măsuri concrete au fost dispuse pentru evaluarea pagubelor reclamate de cetățeni și pentru despăgubirea eventualelor prejudicii produse locuințelor și infrastructurii locale?
4. Dacă Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a notificat oficial constructorul cu privire la aceste situații și care este poziția oficială a beneficiarului investiției?
5. Ce garanții oferă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii că execuția lucrărilor va continua fără a afecta suplimentar comunitatea locală și dacă se are în vedere instituirea unor restricții de tonaj sau a unor rute alternative obligatorii pentru utilajele șantierului?

Consider că dezvoltarea infrastructurii naționale nu poate fi realizată în detrimentul drepturilor legitime ale cetățenilor și al integrității patrimoniului local. Statul are obligația de a asigura echilibrul între interesul public major reprezentat de construcția autostrăzii și protejarea comunităților direct afectate de lucrări.

Vă rog să îmi comunicați răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Antonio-Gabi Popescu – Întrebare – Întrebare parlamentară privind afectarea infrastructurii și a proprietăților private din comuna Perișani, județul Vâlcea, ca urmare a lucrărilor la Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu–Pitești (Secțiunea Cornetu–Tigveni) appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația infrastructurii de transport din județul Iași și necesitatea accelerării proiectelor strategice pentru regiunea Moldovei

Stimate Domnule ministru,

Județul Iași reprezintă unul dintre cele mai importante centre academice, medicale și economice din estul României, cu o populație numeroasă, o mobilitate intensă și un rol strategic în relațiile transfrontaliere cu Republica Moldova și Ucraina. Cu toate acestea, infrastructura de transport a județului continuă să rămână mult sub nevoile reale ale regiunii, afectând dezvoltarea economică, investițiile și calitatea vieții cetățenilor.

Întârzierea proiectelor majore de infrastructură rutieră și feroviară, lipsa unor conexiuni rapide cu vestul țării, precum și starea drumurilor naționale și județene generează costuri economice majore și mențin Moldova într-o poziție de dezavantaj structural.

Având în vedere rolul strategic al Iașului pentru dezvoltarea întregii regiuni de nord-est, consider că accelerarea acestor proiecte nu este doar o necesitate locală, ci o prioritate națională.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul real al proiectelor majore de infrastructură rutieră ce vizează județul Iași, în special Autostrada A8 (Ungheni–Iași–Târgu Mureș) și șoseaua de centură a municipiului Iași.

2. Ce termene ferme de execuție există pentru segmentele aflate în proceduri sau în faza de proiectare și ce riscuri de întârziere sunt identificate.

3. Ce investiții sunt prevăzute pentru modernizarea infrastructurii feroviare din județ, inclusiv conexiunile internaționale și transportul metropolitan.

4. Ce măsuri concrete are Ministerul pentru îmbunătățirea siguranței rutiere pe drumurile naționale din județ, unde accidentele grave sunt frecvente.

5. Dacă există o strategie guvernamentală coerentă pentru conectarea Moldovei la coridoarele europene de transport, astfel încât Iașul să nu rămână izolat economic.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația infrastructurii de transport din județul Iași și necesitatea accelerării proiectelor strategice pentru regiunea Moldovei appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația actuală a Aeroportului Internațional Iași, infrastructură, rute și perspective de dezvoltare

Stimate Domnule ministru,

Aeroportul Internațional Iași reprezintă principalul nod aerian al regiunii Moldovei și unul dintre cele mai importante aeroporturi regionale ale României. În anul 2025, aeroportul a fost tranzitat de peste 2,24 milioane de pasageri, menținându-și poziția de aeroport major în regiune, însă fără a depăși nivelul record din 2023. 

În același timp, creșterea traficului este moderată, iar competiția regională devine tot mai puternică, în condițiile în care aeroporturi din apropiere atrag rute și operatori noi. 

Deși noul terminal T4 a devenit operațional pentru zboruri Schengen, modernizarea infrastructurii trebuie dublată de extinderea rutelor și de o strategie coerentă de dezvoltare. 

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea Ministerului Transporturilor privind situația actuală a Aeroportului Iași din punct de vedere al capacității terminalelor și al gradului de utilizare a acestora.

2. Ce investiții suplimentare sunt prevăzute pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare și creșterea capacității operaționale în următorii ani.

3. Ce strategie are Guvernul pentru atragerea de noi operatori aerieni și diversificarea rutelor internaționale, în condițiile în care aeroportul este dependent în mare măsură de un număr redus de companii.

4. Ce măsuri sunt planificate pentru creșterea conectivității interne și europene a Moldovei prin Aeroportul Iași, astfel încât regiunea să nu rămână izolată economic.

5. Dacă Ministerul are un calendar clar pentru transformarea Aeroportului Iași într-un hub regional competitiv, capabil să susțină dezvoltarea economică a întregii zone de nord-est.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația actuală a Aeroportului Internațional Iași, infrastructură, rute și perspective de dezvoltare appeared first on AUR.

De către Doamna Senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Măsurile avute în vedere de către Ministerul transporturilor și infrastructurii în ceea ce privește Autostrada Sibiu – Pitești și linia de cale ferată de mare viteză București – Sibiu – Budapesta

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

          După audierile din comisiile reunite de specialitate din Parlament ați declarat jurnaliştilor că,  “Pot să vă spun când voi merge cu trenul. Voi merge săptămâna aceasta de la Bucureşti la Piatra Neamţ, de la Bucureşti la Constanța, toate traseele sunt interesante. Îmi propun în următoarea perioadă să merg pe tot ce înseamnă șantiere în această țară”. De asemenea, Guvernul dumneavoastră, în programul de guvernare, are ca investiție prioritară Autostrada A1 Sibiu – Pitești pentru conectarea portului Constanța și a Capitalei la vestul Europei.

          În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Care sunt măsurile avute în vedere de către Ministerul transporturilor și infrastructurii în ceea ce privește finalizarea integrală a Autostrăzii Sibiu – Pitești și la ce termen preconizați că aceasta va fi gata?
2.  Care sunt măsurile avute în vedere de către Ministerul transporturilor și infrastructurii în ceea ce privește realizarea liniei de mare viteză București – Pitești – Sibiu – Budapesta, dat fiind că, acest lucru a fost anunțat de către fostul ministru Sorin Grindeanu a fi prins în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 – 2030?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Măsurile avute în vedere de către Ministerul transporturilor și infrastructurii în ceea ce privește Autostrada Sibiu – Pitești și linia de cale ferată de mare viteză București – Sibiu – Budapesta appeared first on AUR.

                    Domnului Ministru Grindeanu Sorin

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Incidentul avionului TAROM avariat de asfalt desprins de pe calea de rulare

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Conform, BoardingPass.ro, la data de 18 ianuarie 2025, aeronava TAROM de tip Boeing 737-700, înmatriculată YR-BGG, a fost implicată într-un incident pe Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni), București. Avionul opera zborul RO608 pe ruta Timișoara – București. După aterizarea la ora locală 19:18 pe pista 26L, în timpul rulării către poziția de parcare, bucăți de asfalt s-au desprins de pe calea de rulare și au lovit fuzelajul inferior al aeronavei, provocând zgârieturi, perforări și avarierea unei antene radio. Incidentul a fost clasificat drept „incident grav” de către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) și au fost emise recomandări de siguranță către Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) pentru a preveni apariția obiectelor străine pe suprafețele de manevră și pentru a notifica echipajele de zbor despre eventualele pericole. CNAB a emis un NOTAM (Notice to Airmen) în acest sens la aproape patru zile după incident, în data de 22 ianuarie 2025 și s-a demarat investigația oficială a incidentului.

Acest incident ridică preocupări serioase privind calitatea infrastructurii aeroportuare și măsurile de întreținere și monitorizare periodică realizate de autoritățile aeroportuare, având implicații directe asupra siguranței zborurilor și asupra imaginii aeroportului ca nod regional de transport aerian.

Sunt evidente următoarele elemente:

• Deficiențe clare în procesul de întreținere și monitorizare periodică a infrastructurii aeroportuare
• Lipsa unei reacții rapide și eficiente a autorităților aeroportuare în identificarea și remedierea deteriorărilor infrastructurii de rulare
• Posibila neconformitate cu normele europene și naționale privind standardele minime de siguranță pentru aerodromuri
• Riscul crescut asupra siguranței zborurilor cauzat de starea precară a infrastructurii

Dat fiind cele mai sus menționate vă solicităm respectuos să răspundeți scris la următoarele întrebări:

1. Care sunt cauzele exacte ale incidentului și ce măsuri imediate a implementat Compania Națională Aeroporturi București pentru remedierea și prevenirea altor incidente similare?
2. Ce proceduri specifice de monitorizare și mentenanță regulată sunt aplicate infrastructurii de rulare a aeroportului și cum se asigură conformitatea acestora cu standardele europene și internaționale?
3. Ce măsuri preventive suplimentare intenționează Ministerul Transporturilor să adopte pentru consolidarea siguranței infrastructurii aeroportuare, având în vedere incidentul recent?

Există sancțiuni sau măsuri corective aplicate autorităților responsabile pentru neîndeplinirea adecvată a sarcinilor de monitorizare și întreținere a infrastructurii aeroportuare? Dacă da, care sunt acestea?

4. Cum va fi asigurată transparența și eficiența comunicării publice în cazul incidentelor viitoare legate de infrastructura aeroportuară?

The post Petre Cezar – Întrebare – Incidentul avionului TAROM avariat de asfalt desprins de pe calea de rulare appeared first on AUR.

                    Domnului Ministru Grindeanu Sorin

De către Domnul senator: Petre George Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                       

Obiectul Întrebării – Impactul infrastructurii feroviare asupra mobilizării rapide NATO în România

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Infrastructura feroviară din România reprezintă o vulnerabilitate semnificativă pentru capacitatea de mobilizare rapidă a NATO în regiune, din cauză că fiind învechită și insuficient modernizată nu permite transportul eficient al echipamentelor militare grele și al trupelor, aspect vital în cazul unei mobilizări rapide pentru operațiuni defensive.

Această situație limitează semnificativ capacitatea României de a-și îndeplini angajamentele în cadrul alianței și pune în pericol securitatea regională și națională.

În fapt infrastructura feroviară învechită și subdimensionată din România nu corespunde cerințelor actuale ale standardelor NATO privind transportul militar, iar lipsa investițiilor suficiente și consistente în modernizarea și extinderea rețelei feroviare naționale nu permite o mobilitate rapidă și eficientă.

De mult timp există deficiențe majore în planificarea strategică și implementarea proiectelor de infrastructură feroviară, dar și o insuficientă colaborare și coordonare între autoritățile române și partenerii NATO pentru dezvoltarea unor soluții concrete și urgente în domeniul infrastructurii.

Dat fiind cele mai sus menționate, coroborat cu contextul internațional din zonă, vă solicităm respectuos să răspundeți scris la următoarele întrebări :

1. Care sunt măsurile concrete implementate sau planificate de Ministerul Transporturilor pentru modernizarea urgentă a infrastructurii feroviare, astfel încât aceasta să devină compatibilă cu cerințele NATO?
2. Ce proiecte specifice au fost identificate și ce surse de finanțare (inclusiv fonduri europene și NATO) vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii feroviare în scopuri militare?
3. Există un calendar detaliat al lucrărilor prioritare necesare pentru adaptarea rapidă a infrastructurii feroviare la standardele NATO și care este orizontul de timp pentru realizarea acestora?
4. Cum intenționează Ministerul Transporturilor să îmbunătățească coordonarea interinstituțională și internațională pentru accelerarea investițiilor în infrastructura feroviară necesară mobilității militare?
5. Ce mecanisme specifice de monitorizare și evaluare vor fi implementate pentru a asigura că obiectivele strategice legate de mobilitatea rapidă a NATO sunt realizate în mod eficient și transparent?

The post Cezar Petre – Întrebare – Impactul infrastructurii feroviare asupra mobilizării rapide NATO în România appeared first on AUR.

Domnului Sorin GRINDEANU, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Lipsa locomotivelor pentru trenurile de călători către regiunea Moldova

Stimate domnule Ministru,

Este bine cunoscută situația precară a sistemului feroviar din România, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și serviciile oferite călătorilor.

Dumneavoastră sunteți un ministru foarte activ, vă vedem deseori tăind panglici la porțiuni de șosele și de autostradă. Totuși, prezența dumneavoastră în călătoriile cu trenul este mai puțin vizibilă – și, dacă acest mijloc de transport nu este printre opțiunile dumneavoastră, motivele sunt, probabil, de înțeles.

Așa cum este bine cunoscut, standardul general al serviciilor feroviare din România este unul modest, însă trenurile care deservesc Moldova sunt într-o situație deosebit de critică. Deși această regiune a fost adesea neglijată de decidenți, ea rămâne o parte esențială a țării, având un potențial turistic considerabil. Bucovina, una dintre cele mai frumoase zone ale României, merită o infrastructură de transport pe măsura renumelui său. Probabil că ați vizitat această regiune, dar nu cu trenul – de aceea, vă invităm să o faceți.

Pentru a oferi un exemplu concret: în data de 5 martie 2025, trenul IC 551 București Nord – Suceava a plecat din Gara de Nord cu o întârziere de peste 100 de minute, dintr-un motiv greu de acceptat – lipsa locomotivei. Nu este un caz singular; există numeroase situații în care trenurile sunt blocate în gări sau chiar în câmp din cauza defecțiunilor locomotivelor sau a indisponibilității acestora.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care este durata anuală cumulată a întârzierilor trenurilor de călători?

2. Considerați că lipsa locomotivelor este un motiv justificabil pentru ca trenurile spre Moldova să nu plece la timp din gară?

3. Ce prioritate au trenurile de călători în România, pe timp de pace? Există o reglementare clară în acest sens?

4. Care considerați că ar fi pragul critic al întârzierilor (exprimat în minute, ore, zile, luni sau ani) la care se cuvine demisia de onoare a ministrului transporturilor?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Lipsa locomotivelor pentru trenurile de călători către regiunea Moldova appeared first on AUR.