De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice

Stimate domnule ministru,

         În anul 2022, statul român, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a contractat achiziția a 37 de rame electrice interregionale Coradia Stream, finanțate din fonduri europene și de la bugetul de stat.

În prezent, o parte semnificativă a acestor trenuri moderne sunt exploatate de operatorul privat InterRegional Călători, în timp ce compania națională CFR Călători continuă să se confrunte cu dificultăți financiare și cu un deficit evident de material rulant modern.

Având în vedere faptul că aceste trenuri au fost achiziționate din bani publici, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care 13 dintre cele 37 de rame electrice Coradia Stream au fost atribuite operatorului privat InterRegional Călători?
2. Care au fost criteriile concrete care au stat la baza atribuirii contractului către InterRegional Călători?
3. Care a fost diferența de punctaj și de ofertă financiară dintre InterRegional Călători și CFR Călători?
4. A efectuat Ministerul Transporturilor o analiză privind impactul acestei decizii asupra competitivității și sustenabilității economice a CFR Călători?
5. Consideră Ministerul Transporturilor că punerea la dispoziția unui operator privat a unor trenuri noi achiziționate integral din fonduri publice poate genera un avantaj concurențial semnificativ în raport cu operatorul național?
6. Ce venituri obține statul român din exploatarea acestor rame electrice de către operatorul privat?
7. Există clauze contractuale care permit retragerea sau realocarea acestor trenuri în situația în care interesul public o impune?
8. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru modernizarea accelerată a flotei CFR Călători, astfel încât operatorul național să nu fie dezavantajat în raport cu operatorii privați care utilizează material rulant achiziționat din fonduri publice?

În contextul dificultăților cu care se confruntă CFR Călători și al investițiilor masive realizate de statul român în sectorul feroviar, consider că opinia publică are dreptul să cunoască motivele pentru care o parte importantă a materialului rulant nou achiziționat din bani publici este exploatată de un operator privat.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice

Stimate domnule ministru,

         În anul 2022, statul român, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a contractat achiziția a 37 de rame electrice interregionale Coradia Stream, finanțate din fonduri europene și de la bugetul de stat.

În prezent, o parte semnificativă a acestor trenuri moderne sunt exploatate de operatorul privat InterRegional Călători, în timp ce compania națională CFR Călători continuă să se confrunte cu dificultăți financiare și cu un deficit evident de material rulant modern.

Având în vedere faptul că aceste trenuri au fost achiziționate din bani publici, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care 13 dintre cele 37 de rame electrice Coradia Stream au fost atribuite operatorului privat InterRegional Călători?
2. Care au fost criteriile concrete care au stat la baza atribuirii contractului către InterRegional Călători?
3. Care a fost diferența de punctaj și de ofertă financiară dintre InterRegional Călători și CFR Călători?
4. A efectuat Ministerul Transporturilor o analiză privind impactul acestei decizii asupra competitivității și sustenabilității economice a CFR Călători?
5. Consideră Ministerul Transporturilor că punerea la dispoziția unui operator privat a unor trenuri noi achiziționate integral din fonduri publice poate genera un avantaj concurențial semnificativ în raport cu operatorul național?
6. Ce venituri obține statul român din exploatarea acestor rame electrice de către operatorul privat?
7. Există clauze contractuale care permit retragerea sau realocarea acestor trenuri în situația în care interesul public o impune?
8. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru modernizarea accelerată a flotei CFR Călători, astfel încât operatorul național să nu fie dezavantajat în raport cu operatorii privați care utilizează material rulant achiziționat din fonduri publice?

În contextul dificultăților cu care se confruntă CFR Călători și al investițiilor masive realizate de statul român în sectorul feroviar, consider că opinia publică are dreptul să cunoască motivele pentru care o parte importantă a materialului rulant nou achiziționat din bani publici este exploatată de un operator privat.

The post Dan TANASĂ – Întrebare –  Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Valea Prahovei, infrastructură rutieră și blocaj economic

  Domnule ministru,

Valea Prahovei continuă să reprezinte unul dintre cele mai cunoscute exemple de blocaj rutier cronic și incapacitate administrativă în dezvoltarea infrastructurii mari de transport din România.

În fiecare sezon turistic și în numeroase weekenduri din timpul anului, cetățenii sunt obligați să suporte ore întregi de trafic, în condițiile în care proiectele promise de autorități de-a lungul ultimelor decenii au rămas în mare parte la stadiul de studii, promisiuni și proceduri administrative.

Consider că această situație produce pierderi economice importante, afectează turismul și compromite dezvoltarea unei regiuni esențiale pentru economia județului Prahova.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este stadiul actual al proiectelor de infrastructură rutieră destinate decongestionării traficului de pe Valea Prahovei? 
2. Care sunt termenele estimate pentru finalizarea proiectelor aflate în execuție sau proiectare? 
3. Ce fonduri au fost cheltuite până în prezent pentru aceste proiecte? 
4. Ce evaluări există privind pierderile economice generate de blocajele de trafic din zonă? 
5. Ce măsuri temporare are în vedere ministerul pentru reducerea timpilor de deplasare pe DN1? 
6. Care este situația proiectelor privind parcările, variantele ocolitoare și infrastructura feroviară alternativă?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Valea Prahovei, infrastructură rutieră și blocaj economic appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 12 Călărași

Subiect:  Necesitatea modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată din județul Călărași

Domnule ministru,

Deși, anual, miliarde de lei se cheltuiesc pentru lucrări de infrastructură, în România continuă să existe treceri la nivel cu calea ferată abandonate, care nu sunt dotate nici măcar cu indicatoare vizibile sau cu marcaje specifice, deși ar fi trebuit să avem toate trecerile modernizate, cu bariere automate, cu semnalizări acustice și luminoase. 

În fiecare an, se raportează accidente și decese produse din cauza lipsei modernizărilor necesare pentru trecerile la nivel cu calea ferată. 

Recent, structurile Poliției române au stat la pândă la un număr de 15 treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași pentru a sancționa conducătorii auto, lucru care nu ar fi fost posibil dacă s-ar fi realizat investițiile necesare!

Față de situația expusă, vă rog să-mi transmiteți următoarele informații:

• Câte treceri la nivel cu calea ferată sunt în prezent, pe liniile active de cale ferată din județul Călărași?
• Câte dintre acestea sunt modernizate și beneficiază de bariere automate, semnalizări acustice și luminoase?
• Câte treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași sunt nemodernizate? Cum explicați lipsa minimală a indicatoarelor și semnalizărilor specifice?
• Câte treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași vor fi modernizate în anul 2026 și în anii următori?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Necesitatea modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată din județul Călărași appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale

Stimate domnule ministru-interimar,

După aprobarea bugetului Consiliului Județean Tulcea, au reapărut în spațiul public discuții privind oportunitatea susținerii financiare a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în contextul în care această infrastructură poate avea un rol important în dezvoltarea economică, turistică și strategică a județului.

Aeroportul reprezintă o poartă de acces către Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, însă lipsa unor curse comerciale regulate limitează semnificativ potențialul său de dezvoltare. În același timp, susținerea financiară a aeroportului trebuie corelată cu o strategie clară de atragere a operatorilor aerieni și de creștere a conectivității județului Tulcea.

Solicit răspunsul în scris.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Transporturilor în vedere sprijinirea financiară, directă sau indirectă, a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în vederea asigurării funcționării și dezvoltării acestuia?
2. Există, la nivelul Ministerului, o strategie sau un plan de măsuri pentru atragerea de curse comerciale regulate către și dinspre Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea?
3. Ce demersuri concrete au fost realizate până în prezent, împreună cu autoritățile județene, pentru identificarea unor operatori aerieni interesați să opereze zboruri de pe Aeroportul Tulcea?
4. Ce forme de finanțare, scheme de sprijin sau programe naționale/europene pot fi accesate în anul 2026 pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare și creșterea conectivității județului Tulcea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări despre situația infrastructurii rutiere și feroviare din județul Constanța și impactul acesteia asupra dezvoltării economice regionale

   Domnule ministru,

Constanța reprezintă principalul nod logistic maritim al României și una dintre cele mai importante porți comerciale ale regiunii Mării Negre, însă, cu toate acestea, infrastructura rutieră și feroviară aferentă județului continuă să fie afectată de întârzieri cronice, capacitate insuficientă și lipsa unei coordonări reale între investițiile naționale și nevoile economice concrete.

Din punctul meu de vedere, întârzierile privind modernizarea conexiunilor feroviare, degradarea unor tronsoane rutiere și blocajele de trafic din sezonul estival afectează direct competitivitatea economică a zonei și funcționarea Portului Constanța.

În mod repetat, domnule ministru intrerimar, au fost anunțate investiții privind modernizarea infrastructurii feroviare către port, fluidizarea traficului pe axele turistice și extinderea capacităților de transport, însă multe dintre aceste proiecte se află încă în faze administrative sau în implementare întârziată.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul exact al proiectelor de modernizare feroviară aferente Portului Constanța.
2. Care sunt termenele asumate pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură rutieră cu impact major asupra traficului din județ.
3. Ce investiții sunt prevăzute pentru reducerea blocajelor rutiere din sezonul estival.
4. Ce fonduri europene și guvernamentale au fost atrase pentru infrastructura de transport din județul Constanța în perioada 2023–2026.
5. Dacă Ministerul Transporturilor are în vedere elaborarea unei strategii speciale pentru infrastructura județelor cu presiune turistică sezonieră ridicată.

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Clarificări despre situația infrastructurii rutiere și feroviare din județul Constanța și impactul acesteia asupra dezvoltării economice regionale appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Stadiul și întârzierile proiectului Autostrăzii Ploiești–Brașov

Stimate domnule Ministru,

        Proiectul Autostrăzii Ploiești–Brașov reprezintă de peste două decenii una dintre cele mai importante investiții de infrastructură pentru centrul țării, având un impact major asupra mobilității, turismului și dezvoltării economice a județului Brașov și a întregii regiuni.

Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor anunțuri publice și promisiuni asumate de-a lungul timpului, tronsonul montan al autostrăzii continuă să înregistreze întârzieri semnificative, fără un calendar clar privind începerea efectivă a lucrărilor.

În acest context, vă rog să transmiteți:

1. Care este stadiul actual al proiectului Autostrăzii Ploiești–Brașov, defalcat pe tronsoane?
2. Care sunt procedurile administrative și tehnice aflate încă în desfășurare pentru tronsonul montan?
3. Care sunt principalele cauze ale întârzierilor în implementarea proiectului?
4. Există un termen estimativ pentru lansarea lucrărilor efective pe sectoarele aflate încă în faza de proiectare sau licitație?
5. Ce fonduri au fost alocate în bugetul pe anul 2026 pentru acest obiectiv de investiții și care este gradul estimat de execuție?
6. Există riscul pierderii unor finanțări europene sau al majorării costurilor din cauza întârzierilor acumulate?
7. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru accelerarea implementării acestui proiect strategic?

Locuitorii județului Brașov și milioanele de români care tranzitează anual Valea Prahovei au nevoie de termene clare și de asumarea fermă a realizării acestui obiectiv esențial pentru infrastructura națională.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Stadiul și întârzierile proiectului Autostrăzii Ploiești–Brașov appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale

Domnule ministru,

După aprobarea bugetului Consiliului Județean Tulcea, au reapărut în spațiul public discuții privind oportunitatea susținerii financiare a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în contextul în care această infrastructură poate avea un rol important în dezvoltarea economică, turistică și strategică a județului.

Aeroportul reprezintă o poartă de acces către Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, însă lipsa unor curse comerciale regulate limitează semnificativ potențialul său de dezvoltare. În același timp, susținerea financiară a aeroportului trebuie corelată cu o strategie clară de atragere a operatorilor aerieni și de creștere a conectivității județului Tulcea.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Transporturilor în vedere sprijinirea financiară, directă sau indirectă, a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în vederea asigurării funcționării și dezvoltării acestuia?
2. Există, la nivelul Ministerului, o strategie sau un plan de măsuri pentru atragerea de curse comerciale regulate către și dinspre Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea?
3. Ce demersuri concrete au fost realizate până în prezent, împreună cu autoritățile județene, pentru identificarea unor operatori aerieni interesați să opereze zboruri de pe Aeroportul Tulcea?
4. Ce forme de finanțare, scheme de sprijin sau programe naționale/europene pot fi accesate în anul 2026 pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare și creșterea conectivității județului Tulcea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale appeared first on AUR.

Domnule ministru-interimar,

Prin prezenta interpelare, formulata in temeiul art. 111 din Constitutia Romaniei și al dispozitiilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă adresăm o serie de întrebari privind fundamentarea juridică, instituțională și
operațională a Ordinului ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 475/05.05.2026 prin care au fost transferate cinci proiecte majore de infrastructură rutieră de la Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. (C.N.A.I.R. – S.A.) către Compania Naționala de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R. – S.A.).
Remarcăm, cu titlu preliminar, că aceasta interpelare este adresată unui ministru interimar USR, care semneaza un ordin cu impact strategic major pe proiecte de infrastructură națională în condiții de competență administrativă limitată, în baza unui act normativ inițiat tot de un Guvern tehnocrat în care USR și-a exercitat influența politică – respectiv O.U.G. nr. 55/2016, emisa de Guvernul Dacian Cioloș la data de 14 septembrie 2016, contrasemnată inclusiv de Dragos Pislaru, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din Guvernul Bolojan. Aceasta continuitate de intenție politică ridica intrebari legitime cu privire la obiectivele reale ale transferului și la interesul public pe care acesta il servește.
Ordinul nr. 475/05.05.2026 a fost semnat de Radu Miruță, ministru interimar al Transporturilor, reprezentant USR, în contextul in care Guvernul își exercită atribuțiile cu titlu interimar, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură. Potrivit art. 110 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, un Guvern demisionar exercită numai acte necesare administrării treburilor publice curente – nu acte cu impact structural major asupra instituțiilor statului și angajamentelor internaționale ale României.
Nu în ultimul rand, O.U.G. nr. 55/2016 – actul normativ care fundamenteaza intregul mecanism de transfer – a fost emisă tot de un
Guvern tehnocrat sprijinit politic de USR, la data de 14 septembrie 2016, de către premierul Dacian Cioloș, și contrasemnata de Dragos Pîslaru, azi ministru în Guvernul Bolojan. USR este, astfel, simultan, creatorul mecanismului legal de transfer, executantul acestuia prin ministrul interimar Radu Miruță și beneficiarul instituțional al întregii operațiuni, prin consolidarea rolului C.N.I.R. – S.A. – companie pe care tot USR a conceput-o.
În considerarea acestui context, vă adresam urmatoarele intrebari:

1. Ordinul nr. 475/05.05.2026 a fost emis de un Guvern demisionar, în exercitarea atribuțiilor cu titlu interimar. Vă rog să precizați dacă Ministerul Transporturilor apreciază că transferul simultan a cinci proiecte strategice de infrastructura rutieră, cu valori contractuale cumulate de ordinul miliardelor de lei și cu impact direct asupra angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, constituie un act de administrare curentă în sensul art. 110 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019, sau depășește limitele competenței unui Guvern demisionar.
2. Care au fost considerentele de urgență obiectiva – altele decât termenul politic al tranzitiei guvernamentale – care au justificat emiterea Ordinului la data de 05.05.2026, având în vedere ca niciun contract de executie vizat nu are lucrari fizice in curs?
3. Au existat avize juridice interne sau externe cu privire la compatibilitatea competentei unui Guvern demisionar cu emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026? Daca da, vă rog sa le faceti publice.
4. Anterior emiterii Ordinului nr. 475/05.05.2026, a fost realizată o evaluare formala, documentată, a îndeplinirii condiției prevazute de art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, raportat la fiecare dintre cele cinci proiecte transferate si la portofoliul total al C.N.I.R. – S.A. rezultat din transfer? Dacă da, care sunt concluziile acestei evaluari și sub ce forma documentară a fost consemnată?
5. Cum apreciaza Ministerul Transporturilor ca o entitate cu 73-75 de angajați efectivi poate asigura continuitatea implementarii unui portofoliu de 16 proiecte majore de infrastructura rutieră, în condițiile art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, având în vedere ca însăși Scrisoarea de așteptări emisă de Minister stabilește o țintă de 400 de salariați și recunoaste că personalul necesar urmează a fi recrutat gradual pana în 2027?
6. Care este temeiul pe care Ministerul a apreciat că transferul respectă condiția imperativă a art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A., astfel cum rezultă din datele publice, nu este îndeplinita efectiv la data emiterii Ordinului?
7. Ce eficienta instituțională concretă aduce transferul proiectelor de la C.N.A.I.R. – S.A. la C.N.I.R. – S.A., în condițiile în care o parte semnificativă a managementului de implementare al C.N.I.R. – S.A. provine chiar din C.N.A.I.R. – S.A., aceleași persoane urmând să gestioneze aceleași proiecte, dar într-o companie cu o structură suport radical mai redusa?
8. Care este valoarea adaugata instituțională și operațională a transferului, dincolo de redistribuirea formală a competențelor între două companii de stat cu acționar comun – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii?
9. Daca scopul declarat al O.U.G. nr. 55/2016 era crearea unei companii de investiții distincte, operaționale și cu capacitate instituționala proprie, cum apreciază Ministerul că, dupa aproape 10 ani de la emiterea OUG, C.N.I.R. – S.A. are înca 73-75 de angajati efectivi, fața de ținta legala de 400, și nu a finalizat niciun kilometru de autostradă?
10. Cum apreciază Ministerul că termenul de 15 zile pentru încheierea protocoalelor, prevazut de art. 2 din Ordin, este compatibil cu termenul legal de notificare a antreprenorilor de cel putin 15 zile calendaristice anterior subrogarii, prevazut de art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care respectarea simultană a ambelor termene este matematic imposibilă?
11. A fost solicitat, anterior emiterii Ordinului, un aviz de legalitate din partea Consiliului Legislativ sau a altor structuri competente cu privire la compatibilitatea termenului de 15 zile instituit prin derogare cu dispozițiile imperative ale O.U.G. nr. 55/2016?
12. Ordinul nr. 475/05.05.2026 deroghează de la Ordinul nr. 872/2024 al aceluiasi minister, care stabilise un termen și o procedură diferite pentru incheierea protocoalelor. Vă rog să precizați care sunt împrejurarile noi, intervenite ulterior emiterii Ordinului nr. 872/2024, care au justificat instituirea acestei derogari, în condițiile în care Ordinul nr. 475/05.05.2026 nu cuprinde nicio motivare de fond în acest sens.
13. Care este interesul public concret și măsurabil al transferului proiectelor prin Ordinul nr. 475/05.05.2026, în condițiile în care: capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A. nu este îndeplinită conform legii; nu exista urgență operațională dată de lucrari fizice in execuție; Ordinul a fost emis fară motivare de fond și fară consultarea C.N.A.I.R. – S.A.; conducerea de
    implementare a C.N.I.R. – S.A. provine din C.N.A.I.R. – S.A.?
14. Consideră Ministerul Transporturilor că emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026, în contextul politic și instituțional descris, reprezintă o masură de reformă instituțională autentică sau o decizie administrativă cu motivație politică, în care USR și-a exercitat succesiv rolul de creator al mecanismului legal, de executor al transferului și de beneficiar instituțional
    al rezultatului?
15. Dupa aproape 10 ani de la emiterea O.U.G. nr. 55/2016, ce evaluare face Ministerul Transporturilor – instituția care a inițiat acea ordonanță – cu privire la funcționarea C.N.I.R. – S.A.? Care sunt proiectele finalizate, recepționate și predate către C.N.A.I.R. – S.A. de către C.N.I.R. – S.A., astfel cum prevede mecanismul legal instituit prin O.U.G. nr. 55/2016?

The post Petre Pușcașu – Interpelare – Clarificări despre Ordinul Ministrului Transporturilor privind transferul unor proiecte majore de infrastructură rutieră de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR S.A.) către Compania Națională de Investiții Rutiere S.A. (CNIR S.A.) appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu

Stimate domnule Ministru interimar,

În contextul derulării lucrărilor la Autostrada Sibiu–Pitești, în special pe sectoarele adiacente zonei Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, se constată o degradare accelerată a infrastructurii rutiere locale (drumuri județene și comunale), ca urmare a utilizării intensive de către traficul greu aferent șantierelor.

Unitățile administrativ-teritoriale din zonă semnalează deteriorări majore ale carosabilului, afectarea siguranței rutiere, creșterea costurilor de întreținere și lipsa unor măsuri concrete de compensare sau refacere a infrastructurii afectate.

Având în vedere obligațiile ce revin beneficiarului lucrărilor și constructorilor, inclusiv în temeiul prevederilor contractuale și al legislației privind administrarea drumurilor publice, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care sunt drumurile județene și comunale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea utilizate oficial ca rute pentru traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești?

Vă solicit transmiterea unei liste complete, pe tronsoane, cu indicarea stării tehnice inițiale (la momentul începerii lucrărilor).

2. Ce evaluări oficiale au fost realizate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau de către constructori privind degradarea acestor drumuri?

Vă rog să precizați datele la care au fost efectuate aceste evaluări și concluziile acestora.

3. Ce obligații contractuale concrete au constructorii în ceea ce privește întreținerea, repararea și readucerea la starea inițială a drumurilor afectate? Care sunt termenele asumate pentru aceste lucrări?
4. Ce lucrări de reparații și întreținere au fost efectiv realizate până în prezent?

Vă solicit detalierea pe fiecare tronson, cu indicarea valorii lucrărilor, a executantului și a stadiului fizic.

5. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru unitățile administrativ-teritoriale afectate (Perișani, Cornetu, Râmnicu Vâlcea și localitățile limitrofe)?
6. Există alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale afectate de traficul greu?
7. Ce soluții alternative au fost analizate sau implementate pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților (drumuri tehnologice dedicate, rute ocolitoare temporare etc.)?
8. Dacă nu au fost implementate, care sunt motivele și dacă există un calendar de realizare?
9. În ceea ce privește exproprierile și organizarea șantierului, ce suprafețe au fost utilizate pentru drumuri tehnologice și dacă acestea au fost corect întreținute și readuse la starea inițială?
10. Există sesizări privind utilizarea necorespunzătoare a terenurilor sau afectarea proprietăților private?
11. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta, cu termene clare, pentru: refacerea integrală a infrastructurii rutiere locale afectate; monitorizarea continuă a traficului greu; prevenirea unor degradări suplimentare pe durata lucrărilor?

Având în vedere situația expusă, caracterizată prin degradarea accentuată a infrastructurii rutiere locale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, precum și lipsa unor măsuri compensatorii clare și eficiente, vă solicit să dispuneți, în regim de urgență, realizarea unei evaluări complete și actualizate a tuturor drumurilor județene și comunale afectate de traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești, cu evidențierea stării tehnice inițiale și actuale.

De asemenea, solicit prezentarea unui plan concret, etapizat și asumat, care să includă lucrările de reparații și întreținere ce revin atât Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cât și constructorilor implicați, cu indicarea clară a termenelor de execuție, a surselor de finanțare și a responsabilităților instituționale.

În același timp, vă solicit să precizați măsurile compensatorii care vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale afectate, inclusiv eventuale alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale, astfel încât povara generată de lucrările de interes național să nu fie transferată exclusiv asupra comunităților locale.

Totodată, consider necesară clarificarea situației drumurilor tehnologice și a rutelor alternative utilizate sau ce urmează a fi utilizate, precum și prezentarea unor soluții concrete pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților, inclusiv prin realizarea de variante ocolitoare temporare sau optimizarea organizării de șantier.

Nu în ultimul rând, vă solicit să comunicați măsurile pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta pentru monitorizarea continuă a stării infrastructurii rutiere din zonă și pentru prevenirea unor degradări suplimentare, precum și termenele clare în care aceste măsuri vor fi implementate.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu appeared first on AUR.