România este, în prezent, singurul stat din Uniunea Europeană care nu are un mecanism de compensare a medicamentelor utilizate off-label. Deși aceste tratamente sunt prescrise de medici în situațiile în care nu există alte alternative terapeutice și sunt utilizate pe baza ghidurilor medicale și a dovezilor științifice, pacienții sunt obligați să suporte integral costurile, care pot ajunge la mii de lei pentru fiecare tratament. În multe cazuri, accesul la aceste medicamente face diferența dintre viață și moarte.

Și totuși, statul român îi obligă pe acești pacienți să suporte integral costul tratamentelor, deși contribuie lună de lună la sistemul public de sănătate. Este o nedreptate care trebuie să înceteze.

Solicit Guvernului și Ministerului Sănătății să introducă de urgență un mecanism de compensare pentru medicamentele utilizate off-label, astfel încât niciun pacient să nu mai fie condamnat din cauza lipsei banilor.

Ani la rând, PSD, PNL, USR și UDMR au promis reformarea sistemului sanitar, digitalizare și acces rapid la tratamente moderne. În realitate, promisiunile au rămas doar vorbe, iar pacienții au fost lăsați să se descurce singuri în cele mai dificile momente ale vieții lor.

Nu este normal ca un om care și-a plătit toată viața contribuțiile la sănătate să fie pus în situația de a alege între șansa la viață și posibilitățile financiare ale familiei sale. Rolul statului este să protejeze viața cetățenilor, nu să îi abandoneze atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin.

Voi solicita ministrului Sănătății explicații privind motivele întârzierii și un calendar clar pentru introducerea acestui mecanism de compensare. Românii au dreptul să știe când statul va începe să își respecte obligațiile față de pacienți.

Sănătatea nu poate fi guvernată prin promisiuni și amânări. Fiecare zi de întârziere înseamnă pacienți care își pierd speranța și, uneori, chiar viața.

Pacienții nu mai pot aștepta. Guvernul trebuie să acționeze acum”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butura.

The post Cristina Butura (deputat AUR): „Statul român îi abandonează pe pacienții pentru care timpul înseamnă viață” appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul interpelării: Clarificări privind interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 22 și art. 38¹ din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 referitoare la garda la domiciliu

     Domnule ministru,

Interpelarea de față este motivată de necesitatea protectării principiului legalității în activitatea autorităților sanitare. Nicio comisie administrativă nu poate impune cerințe suplimentare față de cele prevăzute expres de lege, indiferent de practica sa internă sau de interpretări neoficiale. Impunerea unei cerințe de acoperire integrală a gărzii la domiciliu — 30 de zile din 30 — acolo unde textul art. 38¹ nu o prevede, constituie o adăugare ilegală la normă, contrară art. 1 alin. (5) din Constituția României și principiului nullum administrativum sine lege.

Unele unități sanitare, în special spitalele municipale și orășenești din mediul rural și periurban, se confruntă cu dificultăți obiective în acoperirea cu personal medical pe toată durata lunii, determinând situații în care garda la domiciliu nu poate fi organizată zilnic, fără ca aceasta să însemne încălcarea vreunei prevederi legale. Clarificarea oficială a cadrului normativ este, așadar, esențială atât pentru unitățile sanitare, cât și pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale de specialitate.

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, încadrarea în funcții a personalului și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare (inclusiv cele aduse prin Ordinul nr. 1.077/21.04.2026, publicat în M.Of. nr. 323/23.04.2026), reglementează la art. 22 cadrul general al asigurării continuității asistenței medicale, iar la art. 38¹ regimul specific al gărzii la domiciliu. Textele relevante sunt următoarele:

Art. 22 alin. (1):

„Asigurarea continuității asistenței medicale este obligatorie pentru unitățile sanitare și se asigură prin serviciul de gardă.”

Art. 22 alin. (7):

„Gărzile se împart în următoarele categorii: gardă de urgență, gardă de monitorizare și gardă la domiciliu.”

Art. 22 alin. (10):

„Prin garda la domiciliu se înțelege forma de asigurare a continuității asistenței medicale prin care un medic, aflat în afara unității sanitare, se află în regim de disponibilitate permanentă pentru o anumită perioadă de timp, având obligația de a răspunde solicitărilor primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitate într-un interval de timp prestabilit, pentru a acorda asistență de specialitate în caz de urgență sau situație medicală neprevăzută.”

Art. 38¹ alin. (1)–(7):

(1) Continuitatea asistenței medicale se poate asigura și prin gardă la domiciliu. (2) Garda la domiciliu se organizează pe specialități. (3) Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialități, dacă în secțiile sau compartimentele cu paturi, precum și în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadrați cel puțin 2 medici în specialitatea respectivă. (4) În garda la domiciliu, pe specialități, pot fi cooptați și medici care nu sunt angajați în unitatea respectivă, dar care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății în specialitatea stabilită pentru garda la domiciliu. (5) Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineații și ora de începere a programului de dimineață din ziua următoare. (6) În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineață și durează 24 de ore. (7) Medicul care asigură gardă la domiciliu în acest interval are obligația de a răspunde la solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitatea sanitară în cel mai scurt timp posibil.

Analizând dispozițiile art. 22 coroborate cu art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004, se constată că actul normativ reglementează condițiile de organizare a gărzii la domiciliu — cerința a cel puțin 2 medici încadrați în specialitate, regimul orar al gărzii, obligațiile medicului de gardă — dar nu stabilește nicăieri un număr minim obligatoriu de zile calendaristice pe lună pentru care garda la domiciliu trebuie organizată, pentru ca aceasta să fie considerată „funcțională” în sensul legii.

Cu toate acestea, în practica comisiilor de evaluare și a autorităților de control, au apărut interpretări divergente, prin care unor unități sanitare li se impune, fără temei legal expres, acoperirea gărzii la domiciliu 30 de zile din 30 în fiecare lună, ca și cum această cerință ar rezulta din textul ordinului. O astfel de exigență nu este prevăzută în art. 38¹ și nici în altă dispoziție a Ordinului MS nr. 870/2004 sau a ordinelor subsecvente. Textul legal reglementează cum se organizează garda la domiciliu și care sunt obligațiile medicului de gardă, nu câte zile pe lună trebuie aceasta să fie organizată pentru a îndeplini cerința de continuitate.

Această practică neunitară generează consecințe juridice directe și grave asupra unităților sanitare: ierarhizări incorecte, retrogradări de categorie și sancțiuni administrative aplicate în temeiul unor cerințe neprevăzute de lege, cu încălcarea principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și a principiului securității raporturilor juridice. O unitate sanitară care organizează garda la domiciliu, de exemplu, 10 zile din 30 într-o lună nu încalcă nicio dispoziție a Ordinului MS nr. 870/2004, în absența unei norme care să impună acoperirea integrală.

Față de cele expuse, solicităm Ministrului Sănătății să răspundă, în scris și motivat, la următoarele întrebări:

1. Care este interpretarea oficială a Ministerului Sănătății cu privire la ënțelesul sintagmei „gardă la domiciliu funcțională” în sensul art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004? În particular, ce condiții trebuie să îndeplinească o unitate sanitară pentru ca garda la domiciliu să fie considerată legal constituită și operațională?

 2. Există vreo dispoziție legală sau administrativă — cuprinsă în Ordinul MS nr. 870/2004 sau în alt act normativ emis de Ministerul Sănătății — care să impună organizarea gărzii la domiciliu un număr minim de zile calendaristice pe lună? Dacă da, care este acel număr și care este temeiul legal expres?

3. În lipsa unei astfel de prevederi exprese, pe ce temei legal și în baza căror instrucțiuni ori metodologii comisiile de evaluare impun unităților sanitare acoperirea gărzii la domiciliu 30 de zile din 30 în fiecare lună? Aceste cerințe au vreun suport normativ expres sau reprezintă o interpretare extensivă fără temei în textul ordinului?

4. Care este numărul minim de medici necesar pentru a organiza legal garda la domiciliu, raportat la art. 38¹ alin. (3) din Ordinul MS nr. 870/2004, și în ce condiții pot fi cooptați medici din afara unității, conform alin. (4) al aceluiași articol?

5. Ce formă juridică — contract individual de muncă suplimentară, contract de prestări servicii, convenție de colaborare sau altă formă — este acceptată de Ministerul Sănătății pentru încadrarea medicilor care efectuează gardă la domiciliu, atât pentru medicii angajați ai unității, cât și pentru cei cooptați din exterior?

6. Ce documente justificative trebuie să prezinte o unitate sanitară pentru a dovedi că garda la domiciliu este legal organizată și operațională, în contextul unei evaluări sau inspecții desfășurate de autoritățile competente?

7. Are Ministerul Sănătății în vedere emiterea unor instrucțiuni, norme metodologice sau circulare care să clarifice în mod unitar aplicarea art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004, astfel încât să înlăture practica neunitară și tratamentele juridice inegale între unitățile sanitare?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Interpelare – Clarificări privind interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 22 și art. 38¹ din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 referitoare la garda la domiciliu appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea

        Domnule ministru-interimar,

Spitalul Județean de Urgență Vâlcea este cea mai mare unitate sanitară a județului și deservește o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, fiind totodată singura maternitate de nivel II din județ, însă, din păcate, însă, secțiile lui sunt dispersate în mai multe corpuri și locații, fapt ce afectează fluxul de pacienți și eficiența actului medical.

Pe componenta de investiții, Consiliul Județean Vâlcea derulează proiectul de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3, în valoare estimată de circa 12 milioane de euro, finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, cod SMIS 300119, contract de finanțare nr. 15/22.02.2024, cu termen de implementare martie 2028, prin care au fost anunțate și investiții în dotarea cu aparatură, inclusiv un angiograf pentru cardiologie intervențională, precum și ambulatorii de specialitate la Maternitate și la Mihăești. 

Având în vedere că organizarea și finanțarea sistemului spitalicesc, precum și normarea personalului, sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și prin normele de personal aprobate prin ordin al ministrului sănătății, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Numărul posturilor aprobate și al posturilor ocupate la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, defalcat pe categorii (medici, asistenți medicali, personal auxiliar), precum și deficitul raportat pe secțiile cu cel mai mare grad de subîncadrare, la data prezentei.
2. Care sunt specialitățile medicale la care spitalul nu poate asigura linii de gardă complete și ce măsuri are în vedere ministerul pentru acoperirea acestora.
3. Stadiul fizic și financiar al proiectului de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3 (cod SMIS 300119) și gradul de încredere în respectarea termenului de finalizare din martie 2028.
4. Care este calendarul de achiziție, instalare și punere în funcțiune a angiografului destinat cardiologiei intervenționale și data estimată a primelor proceduri efectuate în regim programat și, respectiv, de urgență.
5. Ce fonduri au fost alocate în perioada 2024–2026, din bugetul ministerului și din alte surse, pentru reabilitarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea și ce proiecte de comasare a secțiilor dispersate sunt avute în vedere.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026

Stimate domnule ministru,

Primele avertizări meteorologice privind temperaturile extreme din vara anului 2026 readuc în atenția publică necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru protejarea sănătății populației. Temperaturile ridicate și disconfortul termic accentuat afectează în mod deosebit persoanele vârstnice, pacienții cardiaci și respiratorii, copiii, femeile însărcinate, precum și persoanele care, prin natura activității lor, sunt nevoite să petreacă perioade îndelungate în exterior.

În contextul în care efectele caniculei pot conduce la agravarea unor afecțiuni cronice, la creșterea numărului de solicitări adresate serviciilor de urgență și la apariția unor situații cu risc vital, consider necesar ca opinia publică să cunoască măsurile concrete adoptate de autorități pentru această perioadă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri a dispus Ministerul Sănătății pentru pregătirea sistemului sanitar în vederea gestionării primului val de caniculă al verii 2026?

2. Ce instrucțiuni au fost transmise direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță și unităților sanitare pentru intervenția rapidă în cazul persoanelor afectate de temperaturile extreme?

3. Câte puncte de prim-ajutor și hidratare au fost organizate la nivel național și care sunt criteriile utilizate pentru amplasarea acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea pacienților cardiaci, a persoanelor vârstnice și a celor cu afecțiuni cronice care prezintă un risc crescut în perioadele de caniculă?

5. Există o colaborare între Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale pentru identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile care locuiesc singure și care pot necesita asistență în această perioadă?

6. Ce campanii de informare publică au fost derulate pentru prevenirea incidentelor cauzate de temperaturile ridicate și pentru informarea populației cu privire la măsurile de protecție recomandate?

7. Consideră Ministerul Sănătății că măsurile adoptate până în prezent sunt suficiente pentru a limita efectele caniculei asupra sănătății populației și, dacă nu, ce acțiuni suplimentare urmează să fie implementate în perioada imediat următoare?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026 appeared first on AUR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Riscul ratării jalonului PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice 

     Domnilor miniștri,

Jalonul PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice prevedea infrastructură nouă în cinci locații — Balotești, Bistrița, Cluj, Craiova și Sibiu — cu standard de eficiență energetică nZEB-20% și 868 de paturi dotate medical și IT reprezintă doar rămășița unei ambiții mult mai mari, comprimate succesiv: PNRR-ul inițial, aprobat în 2021, prevedea 49 de unități medicale, reduse la 27 după o primă renegociere și apoi la doar 8 spitale care mai continuă efectiv pe PNRR, restul fiind scoase de pe listă și, în cel mai bun caz, redirecționate către alte programe europene, precum Fondul de Coeziune, fără garanția că vor fi vreodată realizate.

Pentru unitățile care au rămas, presiunea termenului este maximă – termenul PNRR, inițial 31 august 2025, a fost deja prelungit până la 15 august 2026, iar Comisia Europeană a fost solicitată să accepte restrângeri suplimentare de termene. Cu sub patru luni înainte de încheierea programului, gradul de absorbție al PNRR în Sănătate era de doar 66%. Mai grav, presa a relatat că șase din cele opt spitale rămase riscau blocajul, iar la unul dintre proiecte constructorul și-a retras efectiv echipa de pe șantier.

Stadiile fizice raportate confirmă fragilitatea celor semnalate – dacă unele proiecte erau aproape finalizate  – Craiova 98,5%, Cluj 96%, Bistrița 92% – altele erau cu mult în urmă — Sibiu la 83%, iar Balotești („Agrippa Ionescu”) la doar 75% — cu termene asumate la limita absolută a calendarului PNRR. Orice întârziere la una dintre aceste locații înseamnă pierderea finanțării europene aferente și, implicit, fie suportarea costurilor din bugetul național, fie abandonarea investiției.

Vorbim, domnilor miniștri, despre 868 de paturi de spital într-un sistem sanitar cu deficite cronice de infrastructură, paturi care riscă să nu fie livrate la timp sau deloc din cauza unei gestiuni întârziate a unui program cunoscut din 2021.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la data răspunsului, stadiul fizic real al fiecăruia dintre cele cinci proiecte de spitale incluse în acest jalon — Balotești, Bistrița, Cluj, Craiova și Sibiu? Care dintre ele au fost recepționate, care sunt în întârziere și care riscă să nu fie finalizate până la termenul-limită PNRR?
2. Confirmați că termenul a fost prelungit de la 31 august 2025 la 15 august 2026 și că s-au solicitat Comisiei Europene restrângeri suplimentare? Ce se întâmplă, în concret, cu fiecare proiect care nu va fi finalizat până la termenul ferm?
3. Pentru proiectul de la Balotești, aflat la doar 75% stadiu fizic, și pentru cel de la Sibiu, la 83%, ce garanții există că vor fi finalizate la timp și ce plan de rezervă este pregătit în caz contrar?
4. Câte dintre cele 868 de paturi prevăzute în acest jalon vor fi efectiv funcționale și dotate complet (medical și IT) la termenul PNRR? Care este situația contractelor de dotare cu echipamente, separat de construcția propriu-zisă?
5. Din cele 49 de unități medicale prevăzute inițial în PNRR, reduse la 27 și apoi la 8, care este situația celor eliminate? Câte au fost, efectiv, preluate pe Fondul de Coeziune sau pe alte programe, cu finanțare confirmată și calendar ferm, și câte au fost pur și simplu abandonate?
6. Care este valoarea fondurilor europene pierdute sau aflate în risc de pierdere din cauza neîncadrării în termene, și ce parte din costul spitalelor neterminate la timp va trebui suportată din bugetul național?
7. Cine poartă răspunderea pentru reducerea succesivă a ambiției de la 49 la 8 spitale și pentru întârzierile care au adus aceste proiecte la limita ratării finanțării, în condițiile în care programul este cunoscut și planificat din 2021?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Riscul ratării jalonului PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice  appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Datele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui, comunicate în luna aprilie 2026, arată un deficit de 136 de medici de familie la nivelul județului – defalcat, în mediul urban este nevoie de încă 14 medici la Bârlad, 8 la Huși și 54 în municipiul Vaslui, iar în mediul rural deficitul este de 60 de medici.

Consecința directă a acestui fapt, pe lângă nerespectarea articolului 34 din Constituția României – Dreptul la ocrotirea sănătăţii, care stipulează cât se poate de clar că: ”Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”, este că
peste 10.000 de locuitori din comunele Blăgești, Bogdănița, Coroiești, Ibănești, Mălușteni, Pogonești și Epureni nu beneficiază de asistență medicală primară. În aceste localități funcționează, în cel mai bun caz, puncte secundare de lucru deschise ocazional de medici din alte comune, în temeiul Legii nr. 73/20193 de modificare a art. 75 din Legea nr. 95/20064 privind reforma în domeniul sănătății.
Vă atrag atenția, stimate domnule ministru, că sustenabilitatea sistemului este extrem fragilă – dintre cei aproximativ 132 de medici de familie aflați în contract cu CJAS Vaslui, 21 au peste 70 de ani și își continuă activitatea exclusiv pe baza avizelor anuale.
Având în vedere că, pe acest fond, dreptul constituțional la ocrotirea sănătății devine, pentru o parte a populației rurale a județului Vaslui, o garanție formală fără acoperire în teritoriu, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce măsuri și ce calendar are în vedere Ministerul Sănătății pentru asigurarea asistenței medicale primare în cele șapte comune din județul Vaslui rămase fără medic de familie?
2. Există un mecanism de stimulare financiară diferențiată pentru medicii care își deschid cabinet în mediul rural deficitar? În cazul unui răspuns afirmativ, care este finanțarea alocată în 2026 și câți medici a atras județul Vaslui? Dacă nu, intenționează ministerul instituirea unuia?
3. Care este numărul total, la nivel național, al unităților administrativteritoriale fără medic de familie și care este poziția județului Vaslui în acest clasament?
4. Ce plan de continuitate are ministerul pentru situația în care medicii de peste 70 de ani își vor înceta activitatea, dat fiind că ei acoperă în prezent o parte a deficitului din teritoriu?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Clarificări despre deficitul de medici de familie din județul Vaslui șilipsa asistenței medicale primare în șapte comune appeared first on AUR.

De la: Domnul Mihai-Adrian Enache, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Dependența spitalelor de un sistem de termoficare instabil și absența surselor autonome de rezervă pentru asigurarea temperaturii minime în unitățile sanitare

                                 Stimate domnule ministru,

Un eveniment petrecut în ianuarie 2026 a scos la iveală o vulnerabilitate gravă a sistemului sanitar din Capitală, cu implicații directe pentru siguranța pacienților – în urma unei avarii la sistemul centralizat de termoficare, mai multe spitale bucureștene s-au confruntat cu lipsa căldurii, temperatura coborând în unele saloane până la 16 grade Celsius. La Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” — o unitate în care sunt tratați pacienți cu afecțiuni grave — situația a impus amânarea intervențiilor chirurgicale care nu constituiau urgențe și temporizarea internărilor.

Faptul că temperatura din interiorul unor spitale depinde de starea unei rețele de termoficare aflate ea însăși în colaps repetat reprezintă un risc inacceptabil, deoarece un spital nu poate funcționa la voia unei avarii externe – pacienții postoperatori, nou-născuții, persoanele imunodeprimate sau cele cu afecțiuni cardiace sunt expuse direct atunci când temperatura din saloane scade sub pragul minim necesar. 

Această fragilitate ridică întrebarea dacă unitățile sanitare din România dispun de surse autonome de rezervă pentru încălzire — centrale proprii, generatoare, sisteme de back-up — care să le permită să funcționeze independent de avariile rețelei publice, așa cum legislația impune deja în privința alimentării cu energie electrică pentru secțiile critice.

Față de cele expuse, domnule ministru, vă solicit următoarele:

1. Câte unități sanitare publice din București și din țară depind exclusiv de sistemul centralizat de termoficare, fără a dispune de o sursă autonomă de rezervă pentru asigurarea încălzirii?
2. Există norme în vigoare care impun o temperatură minimă garantată în saloane, blocuri operatorii și secții de terapie intensivă, și ce instituție verifică respectarea acestora? Au fost efectuate controale în iarna 2026?
3. Câte intervenții chirurgicale și internări au fost amânate sau afectate în spitalele din Capitală în ianuarie 2026 din cauza lipsei căldurii?
4. Dispune ministerul de un plan de dotare a spitalelor cu surse autonome de rezervă pentru încălzire, similar cerințelor privind alimentarea de rezervă cu energie electrică? Dacă da, care este orizontul de timp și finanțarea alocată?
5. Ce protocol de protecție a pacienților se aplică în situațiile de avarie a utilităților, pentru a se evita expunerea persoanelor vulnerabile la temperaturi necorespunzătoare?

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Dependența spitalelor de un sistem de termoficare instabil și absența surselor autonome de rezervă pentru asigurarea temperaturii minime în unitățile sanitare appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș

                              Domnule ministru-interimar,

Situația medicinei de familie din mediul rural românesc a depășit de mult stadiul unei dificultăți administrative și a devenit o problemă majoră de siguranță sanitară națională – în numeroase comunități locale, accesul la servicii medicale primare depinde, astăzi, de câțiva medici aflați aproape de vârsta pensionării, de cabinete subfinanțate și de soluții improvizate care nu mai pot susține o funcționare normală a sistemului, iar cazul jude

țului Mureș este relevant tocmai prin contrastul profund dintre existența unui important centru universitar medical, cu tradiție și resursă academică solidă, și dificultățile tot mai evidente întâmpinate de comunitățile rurale în asigurarea unui minim acces la servicii medicale de bază. 

În timp ce municipiul Târgu Mureș concentrează infrastructură medicală și personal specializat, numeroase comune se confruntă cu un deficit de medici de familie, cu îmbătrânirea corpului profesional și cu lipsa unor mecanisme reale de atragere a tinerilor medici către mediul rural, motiv pentru care apreciez că această situație reflectă eșecul politicilor publice implementate în ultimii ani în privința echilibrării distribuției personalului medical între urban și rural. Lipsa stimulentelor eficiente, birocrația excesivă, infrastructura medicală precară și incertitudinea financiară a cabinetelor individuale au contribuit, de asemenea, la accentuarea unei crize care afectează direct populația vulnerabilă, în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse și copiii din comunitățile izolate.

Problema devine cu atât mai gravă, domnule ministru-interimar, cu cât medicina de familie reprezintă primul nivel de contact cu sistemul sanitar, iar degradarea acestei componente produce efecte în lanț: supraaglomerarea unităților de primiri urgențe, întârzierea diagnosticării bolilor cronice, reducerea activităților de prevenție și creșterea presiunii asupra spitalelor județene.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Numărul localităților din județul Mureș care, la data prezentei, nu beneficiază de medic de familie permanent sau au un număr insuficient de medici raportat la populația deservită. 
2. Care este distribuția pe categorii de vârstă a medicilor de familie activi în județul Mureș și câți dintre aceștia urmează să atingă vârsta de pensionare în următorii 5 ani. 
3. Ce măsuri are în Vedere să adopte Ministerul Sănătății pentru stimularea ocupării posturilor de medicină de familie în mediul rural din județul Mureș. 
4. Dacă există programe de finanțare dedicate modernizării cabinetelor medicale din comunele județului Mureș și care este stadiul acestora. 
5. Ce evaluare are ministerul privind impactul deficitului de medici de familie asupra accesului populației rurale la servicii medicale preventive și tratament pentru afecțiuni cronice. 
6. Dacă Ministerul Sănătății are în vedere elaborarea unei strategii naționale distincte pentru combaterea depopulării medicale a mediului rural și, în caz afirmativ, care este calendarul estimat pentru implementare.

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea sistemului de sănătate, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul Măsurii C6 – Investiția 3, reprezintă un obiectiv de importanță strategică, care ar trebui să conducă la modernizarea infrastructurii informatice, la creșterea eficienței serviciilor medicale și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii de sănătate. În același timp, această transformare implică o responsabilitate majoră în ceea ce privește securitatea datelor medicale, interoperabilitatea sistemelor și protejarea interesului național în gestionarea unor informații sensibile.

Potrivit datelor disponibile, jaloanele 160 și 161, care vizează modernizarea sistemului PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea unităților sanitare, înregistrează întârzieri semnificative, numeroase proiecte aflându-se încă în implementare, unele dintre acestea cu un grad de realizare sub 30%. În condițiile în care neîndeplinirea acestor obiective poate atrage penalități estimate la aproximativ 300 milioane euro, situația actuală ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea administrativă și coerența implementării.

Digitalizarea sănătății nu trebuie să fie doar un exercițiu birocratic de bifare a unor jaloane asumate extern, ci un proces real, adaptat nevoilor sistemului medical românesc, realizat în condiții de eficiență, transparență și respect deplin pentru securitatea datelor cetățenilor

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul detaliat al implementării jaloanelor 160 și 161, inclusiv procentul real de realizare pentru modernizarea sistemului PIAS și pentru digitalizarea unităților sanitare?
2. Care sunt cauzele întârzierilor semnificative înregistrate, în special în cazul proiectelor aflate sub pragul de 30% implementare, și ce măsuri concrete au fost dispuse pentru accelerarea acestora?
3. În ce măsură cele aproximativ 200 de unități sanitare vizate au fost dotate efectiv cu infrastructura informatică necesară și câte dintre acestea dispun, în prezent, de sisteme interoperabile funcționale?
4. Care este stadiul pregătirii personalului medical, în condițiile în care obiectivul vizează instruirea a cel puțin 3.000 de cadre, și cum este evaluată capacitatea reală de utilizare a acestor sisteme în practică?
5. În contextul cerințelor de interoperabilitate la nivel european, ce garanții oferă Ministerul Sănătății că datele medicale ale cetățenilor români rămân sub control național, sunt protejate împotriva accesului neautorizat și nu vor fi externalizate către entități care nu se află sub jurisdicția statului român?
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a evita riscul de penalizare financiară de aproximativ 300 milioane euro și care este calendarul realist de finalizare a acestor investiții?
7. Cum justifică ministerul faptul că, în paralel cu aceste întârzieri, sistemul actual continuă să genereze disfuncționalități majore pentru pacienți și personalul medical, în condițiile în care modernizarea acestuia reprezenta o urgență asumată?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică

     Domnule ministru interimar,

Județul Constanța reprezintă una dintre cele mai importante zone strategice ale României, atât din punct de vedere economic și logistic, cât și prin prisma activității turistice desfășurate anual pe litoralul românesc, iar în perioada sezonului estival, populația prezentă în județ crește semnificativ, ceea ce generează o presiune suplimentară majoră asupra infrastructurii medicale și asupra capacității operaționale a unităților sanitare.

Această realitate, domnule ministru interimar, nu poate fi supusă, exclusiv, unor măsuri temporare sau prin redistribuiri conjuncturale de personal, în condițiile în care unitățile medicale din județ funcționează de ani de zile într-un regim apropiat aceluia de suprasolicitare permanentă. Numeroase semnale publice indică existența unor probleme legate de deficitul de personal medical, supraîncărcarea Unităților de Primiri Urgențe, infrastructura tehnică insuficient modernizată și întârzierile privind implementarea unor investiții esențiale.

În acest context, vă rog să comunicați:

1. Care este numărul total al posturilor vacante pentru medici, asistenți medicali și personal auxiliar în cadrul unităților sanitare publice din județul Constanța? 
2. Ce investiții finanțate din fonduri guvernamentale, PNRR sau alte surse europene sunt în derulare pentru modernizarea infrastructurii medicale din județ și care este stadiul exact al acestora? 
3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru suplimentarea capacității medicale în perioada sezonului estival? 
4. Există un plan multianual privind dezvoltarea infrastructurii spitalicești din județul Constanța, adaptat specificului sezonier al regiunii? Dacă da, vă rog să îl prezentați. 
5. Care este valoarea totală a fondurilor alocate în ultimii cinci ani pentru modernizarea infrastructurii medicale din județul Constanța?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică appeared first on AUR.