De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș

                              Domnule ministru-interimar,

Situația medicinei de familie din mediul rural românesc a depășit de mult stadiul unei dificultăți administrative și a devenit o problemă majoră de siguranță sanitară națională – în numeroase comunități locale, accesul la servicii medicale primare depinde, astăzi, de câțiva medici aflați aproape de vârsta pensionării, de cabinete subfinanțate și de soluții improvizate care nu mai pot susține o funcționare normală a sistemului, iar cazul jude

țului Mureș este relevant tocmai prin contrastul profund dintre existența unui important centru universitar medical, cu tradiție și resursă academică solidă, și dificultățile tot mai evidente întâmpinate de comunitățile rurale în asigurarea unui minim acces la servicii medicale de bază. 

În timp ce municipiul Târgu Mureș concentrează infrastructură medicală și personal specializat, numeroase comune se confruntă cu un deficit de medici de familie, cu îmbătrânirea corpului profesional și cu lipsa unor mecanisme reale de atragere a tinerilor medici către mediul rural, motiv pentru care apreciez că această situație reflectă eșecul politicilor publice implementate în ultimii ani în privința echilibrării distribuției personalului medical între urban și rural. Lipsa stimulentelor eficiente, birocrația excesivă, infrastructura medicală precară și incertitudinea financiară a cabinetelor individuale au contribuit, de asemenea, la accentuarea unei crize care afectează direct populația vulnerabilă, în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse și copiii din comunitățile izolate.

Problema devine cu atât mai gravă, domnule ministru-interimar, cu cât medicina de familie reprezintă primul nivel de contact cu sistemul sanitar, iar degradarea acestei componente produce efecte în lanț: supraaglomerarea unităților de primiri urgențe, întârzierea diagnosticării bolilor cronice, reducerea activităților de prevenție și creșterea presiunii asupra spitalelor județene.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Numărul localităților din județul Mureș care, la data prezentei, nu beneficiază de medic de familie permanent sau au un număr insuficient de medici raportat la populația deservită. 
2. Care este distribuția pe categorii de vârstă a medicilor de familie activi în județul Mureș și câți dintre aceștia urmează să atingă vârsta de pensionare în următorii 5 ani. 
3. Ce măsuri are în Vedere să adopte Ministerul Sănătății pentru stimularea ocupării posturilor de medicină de familie în mediul rural din județul Mureș. 
4. Dacă există programe de finanțare dedicate modernizării cabinetelor medicale din comunele județului Mureș și care este stadiul acestora. 
5. Ce evaluare are ministerul privind impactul deficitului de medici de familie asupra accesului populației rurale la servicii medicale preventive și tratament pentru afecțiuni cronice. 
6. Dacă Ministerul Sănătății are în vedere elaborarea unei strategii naționale distincte pentru combaterea depopulării medicale a mediului rural și, în caz afirmativ, care este calendarul estimat pentru implementare.

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea sistemului de sănătate, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul Măsurii C6 – Investiția 3, reprezintă un obiectiv de importanță strategică, care ar trebui să conducă la modernizarea infrastructurii informatice, la creșterea eficienței serviciilor medicale și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii de sănătate. În același timp, această transformare implică o responsabilitate majoră în ceea ce privește securitatea datelor medicale, interoperabilitatea sistemelor și protejarea interesului național în gestionarea unor informații sensibile.

Potrivit datelor disponibile, jaloanele 160 și 161, care vizează modernizarea sistemului PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea unităților sanitare, înregistrează întârzieri semnificative, numeroase proiecte aflându-se încă în implementare, unele dintre acestea cu un grad de realizare sub 30%. În condițiile în care neîndeplinirea acestor obiective poate atrage penalități estimate la aproximativ 300 milioane euro, situația actuală ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea administrativă și coerența implementării.

Digitalizarea sănătății nu trebuie să fie doar un exercițiu birocratic de bifare a unor jaloane asumate extern, ci un proces real, adaptat nevoilor sistemului medical românesc, realizat în condiții de eficiență, transparență și respect deplin pentru securitatea datelor cetățenilor

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul detaliat al implementării jaloanelor 160 și 161, inclusiv procentul real de realizare pentru modernizarea sistemului PIAS și pentru digitalizarea unităților sanitare?
2. Care sunt cauzele întârzierilor semnificative înregistrate, în special în cazul proiectelor aflate sub pragul de 30% implementare, și ce măsuri concrete au fost dispuse pentru accelerarea acestora?
3. În ce măsură cele aproximativ 200 de unități sanitare vizate au fost dotate efectiv cu infrastructura informatică necesară și câte dintre acestea dispun, în prezent, de sisteme interoperabile funcționale?
4. Care este stadiul pregătirii personalului medical, în condițiile în care obiectivul vizează instruirea a cel puțin 3.000 de cadre, și cum este evaluată capacitatea reală de utilizare a acestor sisteme în practică?
5. În contextul cerințelor de interoperabilitate la nivel european, ce garanții oferă Ministerul Sănătății că datele medicale ale cetățenilor români rămân sub control național, sunt protejate împotriva accesului neautorizat și nu vor fi externalizate către entități care nu se află sub jurisdicția statului român?
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a evita riscul de penalizare financiară de aproximativ 300 milioane euro și care este calendarul realist de finalizare a acestor investiții?
7. Cum justifică ministerul faptul că, în paralel cu aceste întârzieri, sistemul actual continuă să genereze disfuncționalități majore pentru pacienți și personalul medical, în condițiile în care modernizarea acestuia reprezenta o urgență asumată?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică

     Domnule ministru interimar,

Județul Constanța reprezintă una dintre cele mai importante zone strategice ale României, atât din punct de vedere economic și logistic, cât și prin prisma activității turistice desfășurate anual pe litoralul românesc, iar în perioada sezonului estival, populația prezentă în județ crește semnificativ, ceea ce generează o presiune suplimentară majoră asupra infrastructurii medicale și asupra capacității operaționale a unităților sanitare.

Această realitate, domnule ministru interimar, nu poate fi supusă, exclusiv, unor măsuri temporare sau prin redistribuiri conjuncturale de personal, în condițiile în care unitățile medicale din județ funcționează de ani de zile într-un regim apropiat aceluia de suprasolicitare permanentă. Numeroase semnale publice indică existența unor probleme legate de deficitul de personal medical, supraîncărcarea Unităților de Primiri Urgențe, infrastructura tehnică insuficient modernizată și întârzierile privind implementarea unor investiții esențiale.

În acest context, vă rog să comunicați:

1. Care este numărul total al posturilor vacante pentru medici, asistenți medicali și personal auxiliar în cadrul unităților sanitare publice din județul Constanța? 
2. Ce investiții finanțate din fonduri guvernamentale, PNRR sau alte surse europene sunt în derulare pentru modernizarea infrastructurii medicale din județ și care este stadiul exact al acestora? 
3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru suplimentarea capacității medicale în perioada sezonului estival? 
4. Există un plan multianual privind dezvoltarea infrastructurii spitalicești din județul Constanța, adaptat specificului sezonier al regiunii? Dacă da, vă rog să îl prezentați. 
5. Care este valoarea totală a fondurilor alocate în ultimii cinci ani pentru modernizarea infrastructurii medicale din județul Constanța?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul interpelării: Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM)

Stimate Domnule Ministru,

Hipoacuzia sau surditatea reprezintă cel mai frecvent defect senzorial care afectează toate grupele de vârstă. Surditatea infantilă are consecinţe dintre cele mai grave din cauza impactului important asupra limbajului, dezvoltării cognitive şi psihoafective a copilului. Aceste consecinţe pot fi însă înlăturate sau diminuate semnificativ printr-o diagnosticare timpurie şi intervenţia cu tehnică specializată în cazurile la care aceasta este recomandată şi prin orientarea spre sistemul de învăţamânt cu programe de recuperare speciale (grădiniţe/şcoli pentru copii cu deficit de auz).

Întrebări:

• Există o statistică a copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie? Care este numărul acestora pe categorii de vârstă?
• Care sunt măsurile/protocoalele prin care se poate face o diagnosticare timpurie a hipoacuziei la copii?
• Există un program la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea serviciilor medicale de recuperare prin protezare şi alte tehnologii a copiilor hipoacuzici?

Vă rog să dispuneţi următoarele:

• Solicitarea către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a pune la dispoziţia Ministerului Sănătăţii a listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz;
• Transmiterea listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz către cabinetele medicilor de familie şi cele ale medicilor ORL pentru informarea părinţilor copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie.

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM) appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Stadiul proiectelor de extindere și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea și măsurile pentru asigurarea asistenței medicale în zonele izolate din Delta Dunări

Stimate domnule ministru,

Spitalul Județean de Urgență Tulcea deservește o populație extinsă și are o importanță majoră pentru accesul locuitorilor județului la servicii medicale sigure, moderne și eficiente. Pentru un părinte din Tulcea sau pentru un bătrân care și-a trăit toată viața printre trestii, în inima Deltei, accesul la un medic bun nu e un moft, ci e singura lor plasă de siguranță. Știți cum e la noi… geografia asta ne-a binecuvântat cu frumusețe, dar ne și pedepsește când vine vorba de distanțe. Când ești izolat pe apă sau la zeci de kilometri de drum greu, timpul nu mai are răbdare.

În multe localități din zona Deltei Dunării, transportul pacienților se realizează cu dificultate, iar intervențiile medicale de urgență depind de condițiile meteo, de nivelul apei, de disponibilitatea ambarcațiunilor și de distanța față de unitățile medicale. În acest context, modernizarea Spitalului Județean de Urgență Tulcea trebuie corelată cu dezvoltarea unor soluții adaptate realităților locale, inclusiv ambulanțe pe apă, puncte de prim ajutor, centre medicale de permanență și dotări adecvate pentru intervenții rapide în zone greu accesibile.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al proiectelor de extindere, reabilitare, dotare și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea aflate în evidența Ministerului Sănătății?
2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale în comunitățile izolate din Delta Dunării, inclusiv prin ambulanțe pe apă, puncte de ajutor medical, centre de permanență sau alte forme de asistență medicală adaptate zonelor greu accesibile?
3. Ce sume sunt alocate sau avute în vedere pentru anul 2026 pentru investițiile în infrastructura medicală, dotările spitalicești, serviciile de urgență și asistența medicală din zonele izolate ale județului Tulcea?
4. Care sunt sursele de finanțare disponibile pentru aceste proiecte — buget de stat, fonduri europene, PNRR, programe naționale de sănătate sau alte mecanisme de finanțare — și ce calendar estimează Ministerul pentru aprobarea, contractarea și implementarea lor?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Stadiul proiectelor de extindere și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea și măsurile pentru asigurarea asistenței medicale în zonele izolate din Delta Dunări appeared first on AUR.

Subiectul întrebării: Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru
dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat

Stimate domnule ministru,
Cazul dispariției chimioterapicelor dintr-o unitate publică de referință precum Institutul Oncologic București nu poate fi tratat ca o abatere administrativă, ci indică un mecanism organizat prin care resurse vitale au fost scoase din circuitul public, în timp ce pacienți oncologici depindeau de
aceste tratamente pentru supraviețuire.
Datele rezultate din controale oficiale și declarațiile publice ale fostului ministru al Sănătății1
indică lipsuri de medicamente de ordinul milioanelor de euro, diferențe majore de gestiune și existența unor facturi fără acoperire reală în produse – iar toate aceste aspecte semnalate nu
descriu un accident, ci un sistem în care controlul a fost fie inexistent, fie deliberat ignorat.
Mai grav decât atât, stimate domnule ministru interimar, există suspiciunea că tratamentele destinate pacienților din sistemul public au fost deturnate către zona privată, ceea ce ridică problema unei duble încălcări a legii, anume fraudarea bugetului public și privarea directă a pacienților de tratament, ceea ce transformă această situație nu doar întruna penală, ci și în una de responsabilitate politică majoră, în condițiile în care mecanismele de control ale statului nu au prevenit și nu nici au oprit la timp un astfel de
fenomen.
În acest context, domnule ministru interimar, vă solicit:

1. Precizați valoarea totală exactă a medicamentelor oncologice lipsă din gestiunea Institutul Oncologic București, defalcat pe ani și tipuri de produse, și indicați perioada în care aceste lipsuri au fost acumulate.
2. Indicați numărul exact de pacienți ale căror tratamente au fost întârziate, reduse sau întrerupte ca urmare a acestor lipsuri și dacă există evaluări privind impactul medical al acestor situații.
3. Nominalizați persoanele care aveau responsabilitatea directă asupra gestiunii medicamentelor și care nu și-au îndeplinit atribuțiile, inclusiv la nivel de conducere a spitalului și la nivelul Ministerului Sănătății.
4. Precizați dacă există suspiciuni confirmate privind transferul acestor medicamente către unități private și câte persoane sunt investigate în acest sens.
5. Indicați câte controale au fost efectuate de Ministerul Sănătății și de alte instituții de control în ultimii 5 ani la Institutul Oncologic București și ce nereguli au fost constatate la momentul respectiv.
6. Explicați de ce mecanismele existente de trasabilitate și control nu au funcționat, în condițiile în care vorbim despre medicamente scumpe, monitorizate și decontate din fonduri publice.
7. Precizați dacă au fost identificate situații similare în alte spitale din România și ce verificări ați dispus la nivel național după apariția acestui caz.
8. Prezentați măsurile concrete, cu termene precise, pentru implementarea unui sistem obligatoriu de trasabilitate digitală a medicamentelor oncologice, de la achiziție până la administrarea către pacient.

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat appeared first on AUR.

1. Care este lista completă a celor „22 de spitale” invocate, cu precizarea pentru fiecare a stadiului exact: finalizat și funcțional, în construcție, contractat sau aflat în fază de proiect?
2. Câte dintre aceste unități sunt, la data prezentei, efectiv operaționale și deservesc pacienți?
3. Ce criterii utilizează Ministerul Sănătății pentru a include un proiect în categoria „spital construit” în comunicările publice?
4. Ce sume au fost alocate și efectiv cheltuite pentru fiecare dintre aceste investiții și care este sursa finanțării – buget de stat, PNRR, fonduri europene?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Declarație privind cele 22 de spitale și stadiul real al investițiilor din sănătate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local

Stimate domnule ministru,

Transformările demografice și economice din ultimii ani au produs efecte vizibile și asupra vieții comunităților rurale din România, afectând nu doar structura socială și economică a satelor, ci și capacitatea acestora de a susține instituțiile tradiționale care le definesc identitatea. Numeroase lăcașuri de cult din mediul rural se confruntă cu dificultăți tot mai accentuate în asigurarea resurselor minime necesare funcționării și întreținerii.

Biserica, în spațiul rural românesc, nu reprezintă doar un loc de manifestare a vieții religioase, ci și un reper comunitar fundamental, cu rol social, cultural și identitar. Cu toate acestea, depopularea satelor, îmbătrânirea populației și diminuarea veniturilor gospodăriilor au condus la o scădere constantă a contribuțiilor locale, care constituiau, în mod tradițional, principala sursă de finanțare pentru lucrări esențiale, precum reparația acoperișurilor, întreținerea clădirilor anexe (inclusiv a prăznicarelor) sau asigurarea resurselor pentru încălzire pe perioada sezonului rece.

În lipsa unor mecanisme de sprijin adecvate, există riscul real ca aceste lăcașuri de cult să intre într-un proces accelerat de degradare, cu consecințe nu doar asupra patrimoniului construit, ci și asupra coeziunii sociale la nivel local.

Având în vedere aceste considerente, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea actuală a autorităților competente privind situația financiară a lăcașurilor de cult din mediul rural, în special în comunitățile afectate de depopulare?
2. Ce programe sau mecanisme de finanțare există în prezent pentru sprijinirea lucrărilor de întreținere și reabilitare a bisericilor din sate și comune, inclusiv pentru infrastructura auxiliară și cheltuielile curente?
3. În ce măsură se are în vedere dezvoltarea unor scheme de sprijin dedicate acestor comunități, care să compenseze scăderea contribuțiilor locale și să asigure un nivel minim de funcționare?
4. Există analize sau inițiative privind includerea lăcașurilor de cult din mediul rural în programe mai ample de protejare a patrimoniului și de revitalizare comunitară?
5. Care este viziunea ministerului asupra rolului pe care statul îl poate avea, în mod legitim și echilibrat, în susținerea acestor instituții, în contextul respectării principiilor constituționale și al nevoii de coeziune socială?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale

Stimate domnule Ministru,

În contextul informațiilor publice recente privind intenția Ministerului Sănătății de a reduce cu aproximativ 14.000 numărul de paturi de spital în următorii trei ani, se ridică o serie de preocupări legitime privind capacitatea sistemului sanitar românesc de a răspunde adecvat nevoilor populației.

Această măsură, justificată, potrivit comunicărilor oficiale, prin necesitatea eficientizării serviciilor medicale și a tranziției către îngrijiri ambulatorii și comunitare, riscă, în absența unor mecanisme compensatorii funcționale, să accentueze vulnerabilitățile deja existente: supraaglomerarea unităților sanitare, accesul inegal la servicii medicale în mediul rural și urban mic, precum și presiunea crescută asupra personalului medical.

Având în vedere importanța strategică a sistemului de sănătate pentru siguranța națională și bunăstarea cetățenilor, consider că orice reformă trebuie să fie fundamentată pe analize riguroase, transparente și adaptate realităților din teren.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt criteriile concrete și metodologia utilizată pentru fundamentarea deciziei de reducere a numărului de paturi de spital la nivel național?
2. Cum se corelează această măsură cu indicatorii reali de morbiditate, îmbătrânire a populației și acces la servicii medicale, în special în regiunile deficitare, precum zona Moldovei?
3. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru a asigura continuitatea actului medical, în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii ambulatorii și a medicinei comunitare?
4. Există studii de impact realizate la nivel regional care să demonstreze că această reducere nu va conduce la scăderea calității actului medical sau la creșterea timpilor de așteptare pentru pacienți?
5. Cum va fi protejat accesul categoriilor vulnerabile, persoane vârstnice, pacienți cronici sau din mediul rural, în condițiile acestei reorganizări?
6. Care este calendarul al implementării acestei măsuri și ce mecanisme de monitorizare și evaluare vor fi utilizate pentru a corecta eventualele disfuncționalități?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Degradarea gravă a parcului de ambulanțe din județul Constanța și blocaje în intervențiile de urgență

     Domnule ministru,

Prin prezenta întrebare parlamentară vă solicit să prezentați situația reală și măsurile imediate privind funcționarea Serviciului de Ambulanță din județul Constanța, în condițiile în care o parte semnificativă a autospecialelor este indisponibilă zilnic, iar unele ambulanțe au depășit un milion de kilometri parcurși.

Consider că această situație reflectă o disfuncție gravă de management și finanțare – datele publice arată că peste un sfert dintre ambulanțe ajung zilnic în service, ceea ce reduce direct capacitatea de intervenție, în plus, utilizarea unor autospeciale cu un grad extrem de uzură crește riscul de defecțiuni în misiune și afectează siguranța pacienților și a personalului.

În aceste condiții, domnule ministru, vă solicit să răspundeți punctual următoarelor întrebări:

1. Care este numărul ambulanțelor din județul Constanța care depășesc durata normală de exploatare și pragurile critice de kilometraj? 
2. Care este procentul zilnic de autospeciale indisponibile și impactul asupra timpilor de intervenție? 
3. Ce buget a fost alocat în ultimii ani pentru înnoirea parcului auto și de ce nu a produs efecte suficiente în teren? 
4. Care este costul anual al reparațiilor pentru aceste autospeciale și de ce sunt menținute în exploatare vehicule cu peste un milion de kilometri? 
5. Ce măsuri imediate sunt luate pentru a suplimenta flota și a reduce numărul ambulanțelor scoase din uz zilnic? 
6. Cine răspunde pentru această situație și ce măsuri administrative au fost dispuse? 
7. Care este termenul realist pentru readucerea serviciului la un nivel funcțional?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Degradarea gravă a parcului de ambulanțe din județul Constanța și blocaje în intervențiile de urgență appeared first on AUR.