De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Deficitul de personal medical și dezechilibrele teritoriale din sistemul public de sănătate, care lovesc în pacienții din județul Tulcea

Stimate Domnule Ministru,

În pofida majorărilor salariale din ultimii ani, o mare parte dintre medicii tineri continuă să își desfășoare activitatea în centrele universitare în care și-au finalizat studiile și rezidențiatul, precum București, Cluj-Napoca sau Iași. În consecință, județe precum Tulcea, aflate departe de marile centre și cu un grad redus de atractivitate, se confruntă în continuare cu un deficit cronic de medici specialiști. Pentru un pacient din Tulcea, și cu atât mai mult pentru unul dintr-o localitate izolată din Deltă, acest deficit înseamnă drumuri lungi și costisitoare până la un medic, liste de așteptare interminabile și, uneori, șansa pierdută la un diagnostic pus la timp. Nu este drept ca dreptul la sănătate al unui om să depindă de județul în care s-a născut sau în care locuiește.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Ce strategie concretă are Ministerul Sănătății pentru stimularea și atragerea personalului medical în Spitalul Județean de Urgență Tulcea și în celelalte unități sanitare din județ, astfel încât acestea să devină o opțiune profesională viabilă pentru medicii tineri?
2. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru reducerea decalajelor dintre spitalele din marile centre universitare și cele din județe precum Tulcea, atât în ceea ce privește resursa umană, cât și infrastructura, dotările și oportunitățile de dezvoltare profesională?
3. Cum intenționează Ministerul Sănătății să asigure accesul echitabil al tuturor cetățenilor la servicii medicale de aceeași calitate, indiferent de județul în care locuiesc, astfel încât un pacient din Tulcea să nu fie dezavantajat față de unul dintr-un mare oraș universitar?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Deficitul de personal medical și dezechilibrele teritoriale din sistemul public de sănătate, care lovesc în pacienții din județul Tulcea appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Criteriile de repartizare a posturilor deblocate prin Memorandum în unitățile sanitare publice și situația județului Mureș

                             Stimate domnule ministru-interimar,

Prin Memorandumul aprobat recent de Guvern privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice au fost deblocate peste 6.850 de posturi, dintre care aproximativ 6.450 pentru spitale și circa 400 pentru serviciile județene de ambulanță, cele mai multe fiind destinate asistenților medicali, personalului auxiliar și medicilor. 

Măsura era așteptată și necesară, într-un sistem sanitar apăsat de un deficit cronic de personal și, tocmai de aceea, modul în care au fost împărțite aceste locuri între unități trebuie să poată fi explicat public, punct cu punct, fiindcă de el depinde încrederea că resursa, oricât de limitată, ajunge acolo unde nevoia este mai mare.

Din cifrele făcute publice în ultimele zile a rezultat însă o hartă a repartizării greu de urmărit după o logică a nevoilor – astfel, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, într-un județ cu circa 551.000 de locuitori, a primit 131 de posturi, în timp ce spitale județene din centre comparabile sau mai mari au primit substanțial mai puține – Bacău 77, Brașov 65, Cluj 51, Constanța 65. Pe de altă parte, institute naționale care tratează pacienți din toate județele au primit un număr surprinzător de mic — Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” 15 posturi, Institutul Oncologic București 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” 24, iar singurul spital care tratează copiii cu arsuri grave, „Grigore Alexandrescu”, tot 24. Ministerul a prezentat, la rândul său, cifre care nuanțează tabloul — între beneficiarii importanți fiind menționate Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timiș, cu 259 de posturi, și Spitalul Universitar de Urgență București, cu 476 —, ceea ce face cu atât mai necesară publicarea criteriilor și a repartizării complete, pentru ca disputa să se tranșeze pe date, nu pe percepții.

Un caz merită privit cu atenție, anume Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, principalul spital militar al țării și un pilon al capacității medicale a statului în situații de criză, care ar fi primit doar 4 posturi. Sănătatea nu este numai un capitol de buget, ci o parte a capacității de răspuns a statului, iar într-un context de securitate marcat de un război la graniță, subdimensionarea unităților cu rol strategic este o decizie care trebuie justificată riguros, domnule ministru-interimar.

În tot acest tablou, județul Mureș lipsește din dezbaterea publică, deși găzduiește unele dintre cele mai importante unități medicale ale țării: Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, un mare centru universitar de urgență, și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, unul dintre puținele centre naționale de transplant, care tratează pacienți din întreaga regiune și dincolo de ea.  Consider, stimate domnule ministru-interimar, că cetățenii unui județ cu peste jumătate de milion de locuitori și pacienții care ajung aici din alte părți ale țării au dreptul să știe cum s-a poziționat Mureșul în această repartizare.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile și metodologia, cu ponderea fiecărui criteriu, pe baza cărora au fost repartizate cele peste 6.850 de posturi deblocate prin Memorandum între unitățile sanitare, și au fost acestea stabilite și făcute publice înainte de alocare?
2. Puteți face publică repartizarea completă a posturilor, defalcată pe fiecare unitate sanitară și pe fiecare județ, astfel încât diferențele semnalate să poată fi verificate de oricine, pe aceleași date?
3. Câte posturi au fost alocate unităților sanitare din județul Mureș — în special Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș și Serviciului de Ambulanță Județean Mureș — și pe ce loc se situează Mureșul în ierarhia națională a posturilor primite, raportat la populație și la rolul acestor unități în sistemul medical?
4. Cum se justifică numărul redus de posturi acordat institutelor naționale, precum „Matei Balș”, Institutul Oncologic București sau „C.C. Iliescu”, în raport cu spitale județene care au primit de câteva ori mai multe, în condițiile în care institutele tratează pacienți din toate județele țării?
5. Care este rațiunea pentru care Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” ar fi primit doar 4 posturi și cum se împacă această alocare cu nevoia de a menține capacitatea medicală strategică a statului în actualul context de securitate?
6. În cazul în care analiza repartizării confirmă dezechilibre între nevoia reală și posturile alocate, aveți în vedere un mecanism de corecție sau o a doua etapă de redistribuire, cu criterii transparente și verificabile?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Criteriile de repartizare a posturilor deblocate prin Memorandum în unitățile sanitare publice și situația județului Mureș appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Blocarea emiterii cardului european de asigurări sociale de sănătate în plin sezon estival

                             Stimate domnule ministru-interimar,

Cardul european de asigurări sociale de sănătate este documentul prin care un asigurat român își dovedește dreptul la îngrijiri medicale devenite necesare pe durata unei șederi temporare în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Regatul Unit, în aceleași condiții ca asigurații din statul-gazdă, este emis gratuit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, pentru sute de mii de români care pleacă vara în concediu, la muncă sezonieră sau la studii, reprezintă singura plasă de siguranță între o problemă medicală neprevăzută și o factură de mii de euro plătită din buzunar.

Tocmai de aceea este greu de acceptat ce se întâmplă chiar acum, în vârf de sezon estival, anume faptul că emiterea cardurilor a fost blocată după ce a expirat contractul cu firma căreia îi era externalizată tipărirea și distribuirea documentelor, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să atribuie un nou contract printr-o procedură de achiziție publică. Platforma de solicitare online a rămas funcțională, așa că oamenii au continuat să depună cereri, fără ca aceste carduri să mai poată fi însă tipărite și livrate. Rezultatul: cetățeni care au cerut cardul cu săptămâni sau chiar luni înainte de plecare și care au ajuns la data concediului fără document, sesizări apărute în presă, iar unele case județene, precum cea din Hunedoara, au recunoscut întârzieri la livrare încă din luna aprilie.

Legislația europeană prevede o alternativă, Certificatul Provizoriu de Înlocuire, care produce aceleași efecte juridice precum cardul pe durata unei șederi temporare, însă existența acestei soluții nu scuză cauza problemei. Un contract care expiră fără a fi reînnoit la timp este o eroare de planificare administrativă, iar consecințele nu ar trebui suportate de cetățean tocmai în perioada în care are cea mai mare nevoie de card. Predictibilitatea unui serviciu public de bază, care ține de siguranța oamenilor în afara granițelor, nu se poate întrerupe pentru că o achiziție a fost lăsată pe ultima sută de metri!

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. De la ce dată a fost întreruptă tipărirea și distribuirea cardurilor europene de sănătate, câte cereri se află în acest moment în așteptare la nivel național și care este data estimată la care emiterea se reia?
2. Când a expirat contractul cu firma care asigura fabricarea și distribuirea cardurilor, din ce motive nu a fost atribuit din timp un nou contract, în ce stadiu se află procedura de achiziție publică aflată în derulare și care este termenul-limită de finalizare a acesteia?
3. Ce a întreprins Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru ca toți solicitanții afectați să primească rapid Certificatul Provizoriu de Înlocuire și cum vă asigurați că acest certificat este acceptat fără dificultăți de furnizorii de servicii medicale din statele-gazdă?
4. Pentru cetățenii care, în lipsa cardului sau a certificatului, au fost nevoiți să plătească din buzunar servicii medicale devenite necesare în străinătate, ce mecanism de rambursare le stă la dispoziție și cum va fi acesta adus la cunoștința lor?
5. Ce măsuri luați pentru ca o astfel de întrerupere să nu se mai repete, de la reînnoirea din timp a contractelor și un sistem de alertă la apropierea expirării lor, până la stadiul în care se află România în privința cardului european în format digital, aflat în pregătire la nivelul Uniunii Europene?
6. Cum a fost informată populația și cum au fost instruite casele județene de asigurări de sănătate în legătură cu blocajul și cu soluția alternativă, având în vedere că întreruperea a survenit chiar în perioada de cerere maximă?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Blocarea emiterii cardului european de asigurări sociale de sănătate în plin sezon estival appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Deficitul de personal, gradul de utilizare a aparaturii medicale și stadiul noului spital județean la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești

        Domnule ministru,

Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești este cea mai mare unitate sanitară a județului Prahova, spital de urgență de nivel III, organizat în mai multe locații pe teritoriul municipiului, cu o capacitate de aproximativ 1.460 de paturi, și deservește o populație de circa 800.000 de locuitori.

Conducerea spitalului a semnalat public că, deși unitatea dispune de aparatură modernă comparabilă cu cea a unui centru universitar, între care mamograf, computer tomograf, RMN, angiograf și DEXA, deficitul de medici specialiști împiedică utilizarea acestor investiții la capacitate optimă, secțiile de radiologie și neurologie fiind printre cele mai afectate și, pe acest fond, Consiliul Județean Prahova a aprobat, începând cu primul trimestru al anului 2026, acordarea de stimulente financiare lunare medicilor, în limita a două salarii minime brute pe țară.

 În paralel, este în pregătire investiția „Construire Spital Județean Prahova – interconectare cu unitatea spitalicească existentă”, al cărei deviz general a fost actualizat în martie 2026 de la circa 495,5 milioane de lei (fără TVA) la circa 681,6 milioane de lei (fără TVA), reprezentând o majorare de aproximativ 37,5%, finanțarea fiind preconizată în principal prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, cu cofinanțare a Consiliului Județean. 

Întrucât organizarea sistemului spitalicesc și normarea personalului sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Numărul posturilor aprobate și al posturilor ocupate la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, defalcat pe categorii – medici, asistenți medicali, personal auxiliar – precum și deficitul raportat pe secțiile cu cel mai mare grad de subîncadrare, la data prezentei.
2. Numărul de medici specialiști în radiologie și în neurologie încadrați în prezent în spital și măsurile avute în vedere de minister pentru acoperirea acestor deficite, inclusiv pentru deschiderea anunțatului centru de radiologie intervențională.
3. Gradul de utilizare a aparaturii medicale de mare valoare (computer tomograf, RMN, angiograf, mamograf, DEXA) raportat la capacitatea tehnică, și ce pierdere de capacitate de investigație este generată de lipsa de personal.
4. Stadiul de aprobare și finanțare a investiției pentru noul spital județean, justificarea majorării devizului cu circa 37,5% într-un interval de aproximativ 15 luni și termenele estimate pentru începerea și finalizarea lucrărilor.
5. Poziția ministerului față de demersul de transformare a unității în spital clinic, în parteneriat cu o universitate de medicină, ca instrument de reducere a deficitului de personal, și sprijinul pe care îl poate acorda în acest sens.

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Deficitul de personal, gradul de utilizare a aparaturii medicale și stadiul noului spital județean la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR de Călărași

Subiectul întrebării: Necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ privind salarizarea personalului medical

Domnule ministru,

Sistemul public de sănătate din România, deși utilizează miliarde de euro anual, este departe de a asigura servicii de calitate cetățenilor și de a fi atractiv pentru tinerii medici români. Astfel, devine tot mai greu pentru unitățile spitalicești să convingă medici specialiști să participe la concursuri și să ocupe posturile vacante, în special în județele mai puțin dezvoltate. Chiar și în acest context, Guvernul a elaborat netransparent un proiect de lege a salarizării, care va determina scăderi semnificative de venituri pentru medici, asistenți și personal auxiliar, mai ales pentru munca în weekend sau în unitățile expuse riscurilor ridicate. Mai mult decât atât, medicii rezidenți nu vor fi stimulați să rămână și să practice în România, în condițiile veniturilor foarte mici. 

Față de situația descrisă mai sus și luând în considerare faptul că sindicatele din sănătate vor declanșa, îndreptățite fiind, greve de avertisment și chiar grevă generală, vă solicit următoarele informații:

• Care sunt motivele pentru care proiectul legii salarizării a fost elaborat fără a ține cont de niciuna dintre observațiile sindicatelor din sănătate?
• Vă rog să precizați dacă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a ținut cont de propunerile pe care le-ați transmis, în calitate de ministru interimar al sănătății?
• Vă rog să precizați cum ați soluționat problema medicilor rezidenți care, potrivit proiectului legislativ inițial, cu cât avansau în anii superiori, cu atât salariul lor era mai mic?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ privind salarizarea personalului medical appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Clarificări despre lipsa cabinetelor medicale funcționale în școli, licee și instituții publice cu un număr mare de angajați din județul Vâlcea

Stimate Domnule Ministru-interimar,

Accesul la servicii medicale de bază și prevenția reprezintă piloni esențiali ai unui sistem de sănătate care funcționează. Cu toate acestea, realitatea din teren arată o lipsă acută a cabinetelor medicale în unitățile de învățământ, în școli și licee, precum și în instituțiile publice cu un număr mare de angajați, amploarea problemei nu este este confirmată de date: la nivel național, doar aproximativ 8,6% dintre unitățile școlare dispun de un cabinet medical general, iar circa 98,5% dintre cabinetele medicale școlare existente se află în mediul urban. Cu alte cuvinte, copilul dintr-o comună este, statistic, aproape complet lipsit de asistență medicală la școală.

Pentru un județ precum Vâlcea, cu o pondere importantă a populației școlare în mediul rural și în localități de deal și de munte, această concentrare urbană a cabinetelor înseamnă că tocmai elevii cei mai vulnerabili rămân în afara oricărei rețele de prevenție. În numeroase cazuri, aceste cabinete fie nu există, fie sunt doar formal înființate, fără personal medical, fără dotări corespunzătoare și fără capacitatea de a asigura servicii minime de prevenție și de intervenție rapidă. Aceeași problemă apare, în oglindă, în medicina muncii din instituțiile publice mari, unde supravegherea stării de sănătate a angajaților rămâne adesea o formalitate pe hârtie.

Prevenția este invocată constant la nivel declarativ, dar rămâne insuficient pusă în practică, deși costurile tratamentelor ulterioare sunt mult mai mari decât cele ale intervențiilor preventive. Cadrul legal există: Ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 438/4.629/2021 și metodologia subsecventă reglementează asistența medicală a preșcolarilor și elevilor, iar Legea învățământului preuniversitar prevede obligația organizării cabinetelor de medicină școlară în unitățile cu peste 300 de elevi; pentru instituțiile publice, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă impune supravegherea medicală a lucrătorilor – prin urmare, domnule ministru, problema nu este lipsa normei, ci neaplicarea ei.

Trebuie recunoscut că încadrarea personalului medical din cabinetele școlare revine, potrivit legii, autorităților administrației publice locale, iar responsabilitatea este partajată între acestea, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății; tocmai de aceea însă rolul de coordonare, finanțare și monitorizare al Ministerului Sănătății devine determinant, cu atât mai mult cu cât există deja o linie de finanțare europeană, prin Programul Sănătate, dedicată dotării cabinetelor medicale și stomatologice școlare din regiunile mai puțin dezvoltate, categorie din care face parte și județul Vâlcea. 

Având în vedere că, în condițiile în care sănătatea populației ar trebui să fie o prioritate reală a statului, domnule ministru, consider că lipsa acestor servicii de bază reprezintă o problemă gravă de politică publică și o dovadă a neglijării prevenției și, în acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări, cu referire la județul Vâlcea:

1. Care este numărul de cabinete medicale funcționale din școli, licee și universități la nivelul județului Vâlcea?
2. Câte dintre aceste cabinete sunt dotate corespunzător și deservite de personal medical calificat?
3. Care este situația cabinetelor medicale și a supravegherii de medicina muncii în instituțiile publice cu un număr mare de angajați din județul Vâlcea și ce obligații legale există în acest sens?
4. Ce măsuri a luat Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea rețelei de medicină școlară și de medicina muncii în sectorul public din județul Vâlcea?
5. Există un program dedicat extinderii serviciilor de prevenție în unitățile de învățământ și în instituțiile publice din județ, inclusiv prin accesarea liniei de finanțare din Programul Sănătate? Dacă da, care este stadiul implementării în Vâlcea?
6. Care sunt principalele cauze pentru care aceste cabinete nu funcționează corespunzător (lipsă de personal, subfinanțare, blocaje administrative sau altele)?
7. Ce bugete au fost alocate în ultimii cinci ani pentru dezvoltarea acestor servicii în județul Vâlcea și care este gradul de utilizare a acestora?
8. Ce măsuri urgente intenționați să luați pentru a asigura accesul la servicii medicale preventive pentru elevii, studenții și angajații din instituțiile publice ale județului Vâlcea?
9. Prin Programul Sănătate (Autoritatea de Management din cadrul MIPE), vă solicit lista completă a proiectelor din județul Vâlcea depuse, contractate, respectiv finalizate în ultimii trei ani, cu precizarea pentru fiecare a: beneficiarului (unitate de învățământ / UAT / unitate sanitară), localității, valorii finanțării, tipului de investiție (dotare a cabinetului medical școlar, dotare a cabinetului stomatologic școlar, achiziție de unități mobile, reabilitare/modernizare de spații, alte investiții în asistență primară și preventivă) și stadiului de implementare la data răspunsului. Totodată, câte cabinete de medicină școlară din județul Vâlcea au fost înființate ori dotate prin acest program, defalcat pe mediul urban și rural, și câte cereri de finanțare din județ au fost respinse sau au rămas fără finanțare, cu indicarea motivelor?

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre lipsa cabinetelor medicale funcționale în școli, licee și instituții publice cu un număr mare de angajați din județul Vâlcea appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Deficitul medicilor de familie și accesul populației la serviciile medicale primare în mediul rural și în comunitățile defavorizate

Stimate domnule ministru,

Accesul la servicii medicale primare constituie unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor și reprezintă primul nivel al asistenței medicale, de eficiența căruia depinde funcționarea întregului sistem sanitar. Medicina de familie nu are doar rolul de a acorda consultații și tratamente, ci și de a preveni îmbolnăvirile, de a monitoriza bolile cronice, de a desfășura activități de vaccinare și de a orienta pacienții către serviciile medicale de specialitate.

România continuă să se confrunte cu un deficit accentuat de medici de familie, în special în mediul rural și în localitățile izolate, unde numeroase comunități au rămas fără asistență medicală permanentă. Pensionarea unui număr însemnat de medici, lipsa atractivității profesiei pentru tinerii absolvenți, distribuția inegală a personalului medical și dificultățile privind dezvoltarea cabinetelor medicale au accentuat dezechilibrele teritoriale existente.

În lipsa unui medic de familie, cetățenii sunt nevoiți să parcurgă distanțe considerabile pentru o consultație, să apeleze direct la unitățile de primiri urgențe sau să amâne prezentarea la medic, ceea ce conduce la agravarea stării de sănătate și la creșterea costurilor suportate de sistemul public de sănătate. Această situație afectează în mod deosebit persoanele vârstnice, copiii și pacienții cu afecțiuni cronice, pentru care continuitatea actului medical este esențială.

În condițiile în care autoritățile au anunțat în repetate rânduri măsuri pentru consolidarea medicinei de familie, iar accesul echitabil la servicii medicale reprezintă un obiectiv strategic al politicilor publice în domeniul sănătății, este necesară o evaluare transparentă a situației existente și a măsurilor care urmează să fie implementate.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați, în scris, răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care este numărul localităților din România care, la această dată, nu beneficiază de serviciile unui medic de familie, defalcat pe județe?

2. Care este deficitul total de medici de familie estimat la nivel național și care sunt județele cele mai afectate de lipsa personalului medical?

3. Ce măsuri concrete a adoptat Ministerul Sănătății în perioada 2025–2026 pentru atragerea medicilor de familie în mediul rural și în comunitățile izolate și care sunt rezultatele acestor măsuri?

4. Există programe de finanțare destinate înființării sau modernizării cabinetelor de medicină de familie în localitățile deficitare și care este stadiul implementării acestora?

5. Intenționează ministerul să revizuiască mecanismele de finanțare și stimulentele acordate medicilor de familie care aleg să își desfășoare activitatea în zonele cu deficit de personal medical?

6. Care este calendarul estimat pentru reducerea deficitului de medici de familie și ce indicatori de performanță utilizează ministerul pentru monitorizarea progresului în acest domeniu?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Deficitul medicilor de familie și accesul populației la serviciile medicale primare în mediul rural și în comunitățile defavorizate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul implementării Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iași și impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra realizării investiției

Stimate domnule ministru,

Regiunea de Nord-Est continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate incidențe ale bolilor cardiovasculare din România, iar accesul pacienților la servicii medicale de înaltă performanță reprezintă o preocupare constantă atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunitatea medicală. Pentru milioane de locuitori ai județelor Iași, Bacău, Neamț, Suceava, Botoșani și Vaslui, Institutul Regional de Boli Cardiovasculare Iași este mai mult decât o investiție în infrastructura sanitară; el reprezintă șansa la tratamente moderne, intervenții rapide și reducerea presiunii asupra unităților medicale existente.

De-a lungul ultimilor ani, proiectul a fost prezentat drept unul dintre obiectivele strategice ale sistemului sanitar românesc. În același timp, modificările intervenite în politica fiscal-bugetară și necesitatea reducerii cheltuielilor publice au generat îngrijorări legitime cu privire la continuitatea investițiilor majore în domeniul sănătății și la respectarea termenelor asumate pentru realizarea acestui obiectiv.

În condițiile în care locuitorii regiunii Moldovei așteaptă de mulți ani materializarea acestui proiect, iar autoritățile publice au responsabilitatea de a asigura transparența investițiilor finanțate din fonduri publice și europene, consider necesară o informare completă privind stadiul implementării Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iași.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați, în scris, răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al proiectului privind construirea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iași și care sunt etapele deja finalizate?

2. În ce măsură măsurile fiscal-bugetare adoptate în anul 2026 influențează calendarul de implementare și finanțarea acestui obiectiv de investiții?

3. Care este valoarea fondurilor alocate până în prezent pentru realizarea proiectului și care este execuția bugetară la data formulării prezentului răspuns?

4. Există întârzieri în derularea procedurilor de achiziție, proiectare sau execuție și, în caz afirmativ, care sunt cauzele acestora?

5. Care este termenul actualizat pe care Ministerul Sănătății și-l asumă pentru începerea lucrărilor și pentru finalizarea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iași?

6. Ce măsuri concrete va adopta ministerul pentru a garanta că această investiție strategică pentru regiunea Moldovei va fi implementată fără diminuarea finanțării și fără întârzieri suplimentare?Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul implementării Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iași și impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra realizării investiției appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea și înnoirea parcului auto de ambulanțe din județul Vâlcea

Domnule ministru-interimar,

Parcul auto al serviciilor de ambulanță reprezintă una dintre acele componente ale sistemului medical a căror uzură nu se vede până în momentul în care o intervenție întârzie sau nu mai poate fi asigurată. Numeroase semnale din interiorul sistemului arată că o parte însemnată a autosanitarelor aflate în circulație în România au depășit un deceniu de exploatare și au acumulat kilometraje care, în orice altă flotă, ar fi impus de mult scoaterea din uz, spre exemplu, unele autospeciale se apropie ori au trecut de pragul de un milion de kilometri rulați.

Județul Vâlcea nu constituie o excepție de la această realitate, domnule ministru, iar situația sa are o particularitate care agravează problema pe care o expun, în sensul că o bună parte din teritoriul județean este zonă montană și greu accesibilă, de la Călimănești și valea Oltului până spre Brezoi, Voineasa și localitățile izolate din depresiunile subcarpatice. Pe astfel de trasee, o autosanitară uzată, cu defecțiuni repetate sau cu piese de caroserie și suspensii degradate, nu înseamnă doar disconfort, ci minute pierdute care, în urgențele cardiace sau în politraumatisme, fac diferența dintre viață și moarte. Timpul de răspuns depinde direct de fiabilitatea flotei, iar o flotă îmbătrânită erodează tocmai acest timp.

Trebuie recunoscut că înnoirea parcului auto se realizează prin cicluri naționale de achiziție și în coordonare cu Departamentul pentru Situații de Urgență, iar responsabilitatea nu aparține exclusiv ministerului pe care îl conduceți, tocmai de aceea însă, într-o perioadă în care conducerea Ministerului Sănătății se află în interimat, continuitatea finanțării și predictibilitatea programelor de dotare devin cu atât mai importante, pentru ca serviciile județene să nu rămână captive incertitudinii administrative de la nivel central.

Având în vedere cele menționate, domnule ministru, vă solicit să îmi transmiteți următoarele informații:

1. Care este, în prezent, numărul total al ambulanțelor funcționale aflate în dotarea Serviciului de Ambulanță Județean Vâlcea, defalcat pe categorii (tip A, B și C), precum și vechimea medie și kilometrajul mediu pentru fiecare categorie.
2. Câte dintre autosanitarele aflate în dotarea Serviciului de Ambulanță Județean Vâlcea au depășit pragul de casare prevăzut de reglementările în vigoare — vechime de peste cinci ani sau kilometraj de peste 300.000 km — și câte dintre acestea continuă totuși să fie utilizate în intervenții din lipsă de alternativă.
3. Ce programe de înnoire a parcului auto de ambulanțe sunt în derulare la nivel național și ce dotări, respectiv ce finanțări, sunt prevăzute pentru județul Vâlcea în perioada 2024–2026, cu precizarea numărului de autosanitare noi alocate sau planificate pentru acest județ.
4. Care sunt timpii medii de răspuns înregistrați de Serviciul de Ambulanță Județean Vâlcea, cu evidențierea separată a zonelor montane și a localităților izolate, și în ce măsură aceștia sunt influențați de starea tehnică a flotei.
5. Ce măsuri imediate are în vedere ministerul pentru a preveni situația în care, din cauza uzurii avansate, autosanitarele din județul Vâlcea nu mai pot asigura intervenția în condiții de siguranță.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre starea și înnoirea parcului auto de ambulanțe din județul Vâlcea appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Situația centrelor de permanență medicală destinate persoanelor fără adăpost în județul Vâlcea

Stimate Domnule Ministru-interimar,

În județul Vâlcea, cu precădere în municipiile Râmnicu Vâlcea și Drăgășani, există un număr semnificativ de persoane fără adăpost, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate socială și medicală. În lipsa unui acces real și constant la servicii de asistență medicală primară, aceste persoane ajung frecvent să solicite intervenția serviciilor de urgență sau să fie transportate la unități spitalicești, de multe ori pentru afecțiuni care ar putea fi tratate în regim ambulatoriu, cu costuri și presiuni mult mai mici asupra sistemului.

Centrele de permanență medicală ar trebui să reprezinte o soluție de bază pentru asigurarea accesului la îngrijiri primare pentru persoanele fără adăpost, mai ales în lunile de iarnă, când în zonele de deal și de munte ale județului temperaturile scad brutal, iar riscurile pentru sănătate și viață cresc. 

Trebuie recunoscut faptul că organizarea centrelor de permanență implică și autoritățile locale, precum și disponibilitatea medicilor de familie, iar responsabilitatea nu revine exclusiv ministerului; tocmai de aceea, însă, rolul de coordonare, finanțare și monitorizare al Ministerului Sănătății devine determinant pentru ca aceste centre să nu rămână doar o soluție teoretică. 

Întrucât accesul la servicii medicale de bază pentru persoanele fără adăpost reprezintă o obligație a statului și un indicator al responsabilității sociale a autorităților publice, stimate domnule ministru, vă rof să îmi comunicați următoarele:

1. Câte centre de permanență medicală funcționează, în prezent, în județul Vâlcea și care este localizarea acestora?
2. În ce măsură aceste centre ajung să deservească persoanele fără adăpost și care este programul lor de funcționare?
3. Ce fonduri au fost alocate în ultimii doi ani pentru funcționarea acestor centre în județul Vâlcea și dacă acestea sunt suficiente pentru a acoperi nevoile reale din teritoriu?
4. Există intenția Ministerului Sănătății de a extinde rețeaua de centre de permanență sau de a crea centre dedicate explicit persoanelor fără adăpost, în colaborare cu autoritățile locale și cu organizațiile neguvernamentale de profil?

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Situația centrelor de permanență medicală destinate persoanelor fără adăpost în județul Vâlcea appeared first on AUR.