De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea

        Domnule ministru-interimar,

Spitalul Județean de Urgență Vâlcea este cea mai mare unitate sanitară a județului și deservește o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, fiind totodată singura maternitate de nivel II din județ, însă, din păcate, însă, secțiile lui sunt dispersate în mai multe corpuri și locații, fapt ce afectează fluxul de pacienți și eficiența actului medical.

Pe componenta de investiții, Consiliul Județean Vâlcea derulează proiectul de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3, în valoare estimată de circa 12 milioane de euro, finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, cod SMIS 300119, contract de finanțare nr. 15/22.02.2024, cu termen de implementare martie 2028, prin care au fost anunțate și investiții în dotarea cu aparatură, inclusiv un angiograf pentru cardiologie intervențională, precum și ambulatorii de specialitate la Maternitate și la Mihăești. 

Având în vedere că organizarea și finanțarea sistemului spitalicesc, precum și normarea personalului, sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și prin normele de personal aprobate prin ordin al ministrului sănătății, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Numărul posturilor aprobate și al posturilor ocupate la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, defalcat pe categorii (medici, asistenți medicali, personal auxiliar), precum și deficitul raportat pe secțiile cu cel mai mare grad de subîncadrare, la data prezentei.
2. Care sunt specialitățile medicale la care spitalul nu poate asigura linii de gardă complete și ce măsuri are în vedere ministerul pentru acoperirea acestora.
3. Stadiul fizic și financiar al proiectului de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3 (cod SMIS 300119) și gradul de încredere în respectarea termenului de finalizare din martie 2028.
4. Care este calendarul de achiziție, instalare și punere în funcțiune a angiografului destinat cardiologiei intervenționale și data estimată a primelor proceduri efectuate în regim programat și, respectiv, de urgență.
5. Ce fonduri au fost alocate în perioada 2024–2026, din bugetul ministerului și din alte surse, pentru reabilitarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea și ce proiecte de comasare a secțiilor dispersate sunt avute în vedere.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026

Stimate domnule ministru,

Primele avertizări meteorologice privind temperaturile extreme din vara anului 2026 readuc în atenția publică necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru protejarea sănătății populației. Temperaturile ridicate și disconfortul termic accentuat afectează în mod deosebit persoanele vârstnice, pacienții cardiaci și respiratorii, copiii, femeile însărcinate, precum și persoanele care, prin natura activității lor, sunt nevoite să petreacă perioade îndelungate în exterior.

În contextul în care efectele caniculei pot conduce la agravarea unor afecțiuni cronice, la creșterea numărului de solicitări adresate serviciilor de urgență și la apariția unor situații cu risc vital, consider necesar ca opinia publică să cunoască măsurile concrete adoptate de autorități pentru această perioadă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri a dispus Ministerul Sănătății pentru pregătirea sistemului sanitar în vederea gestionării primului val de caniculă al verii 2026?

2. Ce instrucțiuni au fost transmise direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță și unităților sanitare pentru intervenția rapidă în cazul persoanelor afectate de temperaturile extreme?

3. Câte puncte de prim-ajutor și hidratare au fost organizate la nivel național și care sunt criteriile utilizate pentru amplasarea acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea pacienților cardiaci, a persoanelor vârstnice și a celor cu afecțiuni cronice care prezintă un risc crescut în perioadele de caniculă?

5. Există o colaborare între Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale pentru identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile care locuiesc singure și care pot necesita asistență în această perioadă?

6. Ce campanii de informare publică au fost derulate pentru prevenirea incidentelor cauzate de temperaturile ridicate și pentru informarea populației cu privire la măsurile de protecție recomandate?

7. Consideră Ministerul Sănătății că măsurile adoptate până în prezent sunt suficiente pentru a limita efectele caniculei asupra sănătății populației și, dacă nu, ce acțiuni suplimentare urmează să fie implementate în perioada imediat următoare?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026 appeared first on AUR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Riscul ratării jalonului PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice 

     Domnilor miniștri,

Jalonul PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice prevedea infrastructură nouă în cinci locații — Balotești, Bistrița, Cluj, Craiova și Sibiu — cu standard de eficiență energetică nZEB-20% și 868 de paturi dotate medical și IT reprezintă doar rămășița unei ambiții mult mai mari, comprimate succesiv: PNRR-ul inițial, aprobat în 2021, prevedea 49 de unități medicale, reduse la 27 după o primă renegociere și apoi la doar 8 spitale care mai continuă efectiv pe PNRR, restul fiind scoase de pe listă și, în cel mai bun caz, redirecționate către alte programe europene, precum Fondul de Coeziune, fără garanția că vor fi vreodată realizate.

Pentru unitățile care au rămas, presiunea termenului este maximă – termenul PNRR, inițial 31 august 2025, a fost deja prelungit până la 15 august 2026, iar Comisia Europeană a fost solicitată să accepte restrângeri suplimentare de termene. Cu sub patru luni înainte de încheierea programului, gradul de absorbție al PNRR în Sănătate era de doar 66%. Mai grav, presa a relatat că șase din cele opt spitale rămase riscau blocajul, iar la unul dintre proiecte constructorul și-a retras efectiv echipa de pe șantier.

Stadiile fizice raportate confirmă fragilitatea celor semnalate – dacă unele proiecte erau aproape finalizate  – Craiova 98,5%, Cluj 96%, Bistrița 92% – altele erau cu mult în urmă — Sibiu la 83%, iar Balotești („Agrippa Ionescu”) la doar 75% — cu termene asumate la limita absolută a calendarului PNRR. Orice întârziere la una dintre aceste locații înseamnă pierderea finanțării europene aferente și, implicit, fie suportarea costurilor din bugetul național, fie abandonarea investiției.

Vorbim, domnilor miniștri, despre 868 de paturi de spital într-un sistem sanitar cu deficite cronice de infrastructură, paturi care riscă să nu fie livrate la timp sau deloc din cauza unei gestiuni întârziate a unui program cunoscut din 2021.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la data răspunsului, stadiul fizic real al fiecăruia dintre cele cinci proiecte de spitale incluse în acest jalon — Balotești, Bistrița, Cluj, Craiova și Sibiu? Care dintre ele au fost recepționate, care sunt în întârziere și care riscă să nu fie finalizate până la termenul-limită PNRR?
2. Confirmați că termenul a fost prelungit de la 31 august 2025 la 15 august 2026 și că s-au solicitat Comisiei Europene restrângeri suplimentare? Ce se întâmplă, în concret, cu fiecare proiect care nu va fi finalizat până la termenul ferm?
3. Pentru proiectul de la Balotești, aflat la doar 75% stadiu fizic, și pentru cel de la Sibiu, la 83%, ce garanții există că vor fi finalizate la timp și ce plan de rezervă este pregătit în caz contrar?
4. Câte dintre cele 868 de paturi prevăzute în acest jalon vor fi efectiv funcționale și dotate complet (medical și IT) la termenul PNRR? Care este situația contractelor de dotare cu echipamente, separat de construcția propriu-zisă?
5. Din cele 49 de unități medicale prevăzute inițial în PNRR, reduse la 27 și apoi la 8, care este situația celor eliminate? Câte au fost, efectiv, preluate pe Fondul de Coeziune sau pe alte programe, cu finanțare confirmată și calendar ferm, și câte au fost pur și simplu abandonate?
6. Care este valoarea fondurilor europene pierdute sau aflate în risc de pierdere din cauza neîncadrării în termene, și ce parte din costul spitalelor neterminate la timp va trebui suportată din bugetul național?
7. Cine poartă răspunderea pentru reducerea succesivă a ambiției de la 49 la 8 spitale și pentru întârzierile care au adus aceste proiecte la limita ratării finanțării, în condițiile în care programul este cunoscut și planificat din 2021?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Riscul ratării jalonului PNRR privind construirea și dotarea de noi spitale publice  appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Datele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui, comunicate în luna aprilie 2026, arată un deficit de 136 de medici de familie la nivelul județului – defalcat, în mediul urban este nevoie de încă 14 medici la Bârlad, 8 la Huși și 54 în municipiul Vaslui, iar în mediul rural deficitul este de 60 de medici.

Consecința directă a acestui fapt, pe lângă nerespectarea articolului 34 din Constituția României – Dreptul la ocrotirea sănătăţii, care stipulează cât se poate de clar că: ”Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”, este că
peste 10.000 de locuitori din comunele Blăgești, Bogdănița, Coroiești, Ibănești, Mălușteni, Pogonești și Epureni nu beneficiază de asistență medicală primară. În aceste localități funcționează, în cel mai bun caz, puncte secundare de lucru deschise ocazional de medici din alte comune, în temeiul Legii nr. 73/20193 de modificare a art. 75 din Legea nr. 95/20064 privind reforma în domeniul sănătății.
Vă atrag atenția, stimate domnule ministru, că sustenabilitatea sistemului este extrem fragilă – dintre cei aproximativ 132 de medici de familie aflați în contract cu CJAS Vaslui, 21 au peste 70 de ani și își continuă activitatea exclusiv pe baza avizelor anuale.
Având în vedere că, pe acest fond, dreptul constituțional la ocrotirea sănătății devine, pentru o parte a populației rurale a județului Vaslui, o garanție formală fără acoperire în teritoriu, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce măsuri și ce calendar are în vedere Ministerul Sănătății pentru asigurarea asistenței medicale primare în cele șapte comune din județul Vaslui rămase fără medic de familie?
2. Există un mecanism de stimulare financiară diferențiată pentru medicii care își deschid cabinet în mediul rural deficitar? În cazul unui răspuns afirmativ, care este finanțarea alocată în 2026 și câți medici a atras județul Vaslui? Dacă nu, intenționează ministerul instituirea unuia?
3. Care este numărul total, la nivel național, al unităților administrativteritoriale fără medic de familie și care este poziția județului Vaslui în acest clasament?
4. Ce plan de continuitate are ministerul pentru situația în care medicii de peste 70 de ani își vor înceta activitatea, dat fiind că ei acoperă în prezent o parte a deficitului din teritoriu?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Clarificări despre deficitul de medici de familie din județul Vaslui șilipsa asistenței medicale primare în șapte comune appeared first on AUR.

De la: Domnul Mihai-Adrian Enache, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Dependența spitalelor de un sistem de termoficare instabil și absența surselor autonome de rezervă pentru asigurarea temperaturii minime în unitățile sanitare

                                 Stimate domnule ministru,

Un eveniment petrecut în ianuarie 2026 a scos la iveală o vulnerabilitate gravă a sistemului sanitar din Capitală, cu implicații directe pentru siguranța pacienților – în urma unei avarii la sistemul centralizat de termoficare, mai multe spitale bucureștene s-au confruntat cu lipsa căldurii, temperatura coborând în unele saloane până la 16 grade Celsius. La Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” — o unitate în care sunt tratați pacienți cu afecțiuni grave — situația a impus amânarea intervențiilor chirurgicale care nu constituiau urgențe și temporizarea internărilor.

Faptul că temperatura din interiorul unor spitale depinde de starea unei rețele de termoficare aflate ea însăși în colaps repetat reprezintă un risc inacceptabil, deoarece un spital nu poate funcționa la voia unei avarii externe – pacienții postoperatori, nou-născuții, persoanele imunodeprimate sau cele cu afecțiuni cardiace sunt expuse direct atunci când temperatura din saloane scade sub pragul minim necesar. 

Această fragilitate ridică întrebarea dacă unitățile sanitare din România dispun de surse autonome de rezervă pentru încălzire — centrale proprii, generatoare, sisteme de back-up — care să le permită să funcționeze independent de avariile rețelei publice, așa cum legislația impune deja în privința alimentării cu energie electrică pentru secțiile critice.

Față de cele expuse, domnule ministru, vă solicit următoarele:

1. Câte unități sanitare publice din București și din țară depind exclusiv de sistemul centralizat de termoficare, fără a dispune de o sursă autonomă de rezervă pentru asigurarea încălzirii?
2. Există norme în vigoare care impun o temperatură minimă garantată în saloane, blocuri operatorii și secții de terapie intensivă, și ce instituție verifică respectarea acestora? Au fost efectuate controale în iarna 2026?
3. Câte intervenții chirurgicale și internări au fost amânate sau afectate în spitalele din Capitală în ianuarie 2026 din cauza lipsei căldurii?
4. Dispune ministerul de un plan de dotare a spitalelor cu surse autonome de rezervă pentru încălzire, similar cerințelor privind alimentarea de rezervă cu energie electrică? Dacă da, care este orizontul de timp și finanțarea alocată?
5. Ce protocol de protecție a pacienților se aplică în situațiile de avarie a utilităților, pentru a se evita expunerea persoanelor vulnerabile la temperaturi necorespunzătoare?

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Dependența spitalelor de un sistem de termoficare instabil și absența surselor autonome de rezervă pentru asigurarea temperaturii minime în unitățile sanitare appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș

                              Domnule ministru-interimar,

Situația medicinei de familie din mediul rural românesc a depășit de mult stadiul unei dificultăți administrative și a devenit o problemă majoră de siguranță sanitară națională – în numeroase comunități locale, accesul la servicii medicale primare depinde, astăzi, de câțiva medici aflați aproape de vârsta pensionării, de cabinete subfinanțate și de soluții improvizate care nu mai pot susține o funcționare normală a sistemului, iar cazul jude

țului Mureș este relevant tocmai prin contrastul profund dintre existența unui important centru universitar medical, cu tradiție și resursă academică solidă, și dificultățile tot mai evidente întâmpinate de comunitățile rurale în asigurarea unui minim acces la servicii medicale de bază. 

În timp ce municipiul Târgu Mureș concentrează infrastructură medicală și personal specializat, numeroase comune se confruntă cu un deficit de medici de familie, cu îmbătrânirea corpului profesional și cu lipsa unor mecanisme reale de atragere a tinerilor medici către mediul rural, motiv pentru care apreciez că această situație reflectă eșecul politicilor publice implementate în ultimii ani în privința echilibrării distribuției personalului medical între urban și rural. Lipsa stimulentelor eficiente, birocrația excesivă, infrastructura medicală precară și incertitudinea financiară a cabinetelor individuale au contribuit, de asemenea, la accentuarea unei crize care afectează direct populația vulnerabilă, în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse și copiii din comunitățile izolate.

Problema devine cu atât mai gravă, domnule ministru-interimar, cu cât medicina de familie reprezintă primul nivel de contact cu sistemul sanitar, iar degradarea acestei componente produce efecte în lanț: supraaglomerarea unităților de primiri urgențe, întârzierea diagnosticării bolilor cronice, reducerea activităților de prevenție și creșterea presiunii asupra spitalelor județene.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Numărul localităților din județul Mureș care, la data prezentei, nu beneficiază de medic de familie permanent sau au un număr insuficient de medici raportat la populația deservită. 
2. Care este distribuția pe categorii de vârstă a medicilor de familie activi în județul Mureș și câți dintre aceștia urmează să atingă vârsta de pensionare în următorii 5 ani. 
3. Ce măsuri are în Vedere să adopte Ministerul Sănătății pentru stimularea ocupării posturilor de medicină de familie în mediul rural din județul Mureș. 
4. Dacă există programe de finanțare dedicate modernizării cabinetelor medicale din comunele județului Mureș și care este stadiul acestora. 
5. Ce evaluare are ministerul privind impactul deficitului de medici de familie asupra accesului populației rurale la servicii medicale preventive și tratament pentru afecțiuni cronice. 
6. Dacă Ministerul Sănătății are în vedere elaborarea unei strategii naționale distincte pentru combaterea depopulării medicale a mediului rural și, în caz afirmativ, care este calendarul estimat pentru implementare.

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Deficitul grav de medici de familie în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea sistemului de sănătate, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul Măsurii C6 – Investiția 3, reprezintă un obiectiv de importanță strategică, care ar trebui să conducă la modernizarea infrastructurii informatice, la creșterea eficienței serviciilor medicale și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii de sănătate. În același timp, această transformare implică o responsabilitate majoră în ceea ce privește securitatea datelor medicale, interoperabilitatea sistemelor și protejarea interesului național în gestionarea unor informații sensibile.

Potrivit datelor disponibile, jaloanele 160 și 161, care vizează modernizarea sistemului PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea unităților sanitare, înregistrează întârzieri semnificative, numeroase proiecte aflându-se încă în implementare, unele dintre acestea cu un grad de realizare sub 30%. În condițiile în care neîndeplinirea acestor obiective poate atrage penalități estimate la aproximativ 300 milioane euro, situația actuală ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea administrativă și coerența implementării.

Digitalizarea sănătății nu trebuie să fie doar un exercițiu birocratic de bifare a unor jaloane asumate extern, ci un proces real, adaptat nevoilor sistemului medical românesc, realizat în condiții de eficiență, transparență și respect deplin pentru securitatea datelor cetățenilor

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul detaliat al implementării jaloanelor 160 și 161, inclusiv procentul real de realizare pentru modernizarea sistemului PIAS și pentru digitalizarea unităților sanitare?
2. Care sunt cauzele întârzierilor semnificative înregistrate, în special în cazul proiectelor aflate sub pragul de 30% implementare, și ce măsuri concrete au fost dispuse pentru accelerarea acestora?
3. În ce măsură cele aproximativ 200 de unități sanitare vizate au fost dotate efectiv cu infrastructura informatică necesară și câte dintre acestea dispun, în prezent, de sisteme interoperabile funcționale?
4. Care este stadiul pregătirii personalului medical, în condițiile în care obiectivul vizează instruirea a cel puțin 3.000 de cadre, și cum este evaluată capacitatea reală de utilizare a acestor sisteme în practică?
5. În contextul cerințelor de interoperabilitate la nivel european, ce garanții oferă Ministerul Sănătății că datele medicale ale cetățenilor români rămân sub control național, sunt protejate împotriva accesului neautorizat și nu vor fi externalizate către entități care nu se află sub jurisdicția statului român?
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a evita riscul de penalizare financiară de aproximativ 300 milioane euro și care este calendarul realist de finalizare a acestor investiții?
7. Cum justifică ministerul faptul că, în paralel cu aceste întârzieri, sistemul actual continuă să genereze disfuncționalități majore pentru pacienți și personalul medical, în condițiile în care modernizarea acestuia reprezenta o urgență asumată?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul implementării Măsurii C6 – Investiția 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor și garanții privind suveranitatea datelor medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică

     Domnule ministru interimar,

Județul Constanța reprezintă una dintre cele mai importante zone strategice ale României, atât din punct de vedere economic și logistic, cât și prin prisma activității turistice desfășurate anual pe litoralul românesc, iar în perioada sezonului estival, populația prezentă în județ crește semnificativ, ceea ce generează o presiune suplimentară majoră asupra infrastructurii medicale și asupra capacității operaționale a unităților sanitare.

Această realitate, domnule ministru interimar, nu poate fi supusă, exclusiv, unor măsuri temporare sau prin redistribuiri conjuncturale de personal, în condițiile în care unitățile medicale din județ funcționează de ani de zile într-un regim apropiat aceluia de suprasolicitare permanentă. Numeroase semnale publice indică existența unor probleme legate de deficitul de personal medical, supraîncărcarea Unităților de Primiri Urgențe, infrastructura tehnică insuficient modernizată și întârzierile privind implementarea unor investiții esențiale.

În acest context, vă rog să comunicați:

1. Care este numărul total al posturilor vacante pentru medici, asistenți medicali și personal auxiliar în cadrul unităților sanitare publice din județul Constanța? 
2. Ce investiții finanțate din fonduri guvernamentale, PNRR sau alte surse europene sunt în derulare pentru modernizarea infrastructurii medicale din județ și care este stadiul exact al acestora? 
3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru suplimentarea capacității medicale în perioada sezonului estival? 
4. Există un plan multianual privind dezvoltarea infrastructurii spitalicești din județul Constanța, adaptat specificului sezonier al regiunii? Dacă da, vă rog să îl prezentați. 
5. Care este valoarea totală a fondurilor alocate în ultimii cinci ani pentru modernizarea infrastructurii medicale din județul Constanța?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația infrastructurii medicale și capacitatea de răspuns a sistemului sanitar din județul Constanța în contextul presiunii sezoniere generate de activitatea turistică appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul interpelării: Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM)

Stimate Domnule Ministru,

Hipoacuzia sau surditatea reprezintă cel mai frecvent defect senzorial care afectează toate grupele de vârstă. Surditatea infantilă are consecinţe dintre cele mai grave din cauza impactului important asupra limbajului, dezvoltării cognitive şi psihoafective a copilului. Aceste consecinţe pot fi însă înlăturate sau diminuate semnificativ printr-o diagnosticare timpurie şi intervenţia cu tehnică specializată în cazurile la care aceasta este recomandată şi prin orientarea spre sistemul de învăţamânt cu programe de recuperare speciale (grădiniţe/şcoli pentru copii cu deficit de auz).

Întrebări:

• Există o statistică a copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie? Care este numărul acestora pe categorii de vârstă?
• Care sunt măsurile/protocoalele prin care se poate face o diagnosticare timpurie a hipoacuziei la copii?
• Există un program la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea serviciilor medicale de recuperare prin protezare şi alte tehnologii a copiilor hipoacuzici?

Vă rog să dispuneţi următoarele:

• Solicitarea către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a pune la dispoziţia Ministerului Sănătăţii a listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz;
• Transmiterea listelor cu instituţiile de învăţământ specializate pentru copiii cu deficit de auz către cabinetele medicilor de familie şi cele ale medicilor ORL pentru informarea părinţilor copiilor diagnosticaţi cu hipoacuzie.

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Centre de recuperare neuromotorie a persoanelor diagnosticate cu scleroză multiplă (SM) appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Stadiul proiectelor de extindere și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea și măsurile pentru asigurarea asistenței medicale în zonele izolate din Delta Dunări

Stimate domnule ministru,

Spitalul Județean de Urgență Tulcea deservește o populație extinsă și are o importanță majoră pentru accesul locuitorilor județului la servicii medicale sigure, moderne și eficiente. Pentru un părinte din Tulcea sau pentru un bătrân care și-a trăit toată viața printre trestii, în inima Deltei, accesul la un medic bun nu e un moft, ci e singura lor plasă de siguranță. Știți cum e la noi… geografia asta ne-a binecuvântat cu frumusețe, dar ne și pedepsește când vine vorba de distanțe. Când ești izolat pe apă sau la zeci de kilometri de drum greu, timpul nu mai are răbdare.

În multe localități din zona Deltei Dunării, transportul pacienților se realizează cu dificultate, iar intervențiile medicale de urgență depind de condițiile meteo, de nivelul apei, de disponibilitatea ambarcațiunilor și de distanța față de unitățile medicale. În acest context, modernizarea Spitalului Județean de Urgență Tulcea trebuie corelată cu dezvoltarea unor soluții adaptate realităților locale, inclusiv ambulanțe pe apă, puncte de prim ajutor, centre medicale de permanență și dotări adecvate pentru intervenții rapide în zone greu accesibile.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al proiectelor de extindere, reabilitare, dotare și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea aflate în evidența Ministerului Sănătății?
2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale în comunitățile izolate din Delta Dunării, inclusiv prin ambulanțe pe apă, puncte de ajutor medical, centre de permanență sau alte forme de asistență medicală adaptate zonelor greu accesibile?
3. Ce sume sunt alocate sau avute în vedere pentru anul 2026 pentru investițiile în infrastructura medicală, dotările spitalicești, serviciile de urgență și asistența medicală din zonele izolate ale județului Tulcea?
4. Care sunt sursele de finanțare disponibile pentru aceste proiecte — buget de stat, fonduri europene, PNRR, programe naționale de sănătate sau alte mecanisme de finanțare — și ce calendar estimează Ministerul pentru aprobarea, contractarea și implementarea lor?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Stadiul proiectelor de extindere și modernizare a Spitalului Județean de Urgență Tulcea și măsurile pentru asigurarea asistenței medicale în zonele izolate din Delta Dunări appeared first on AUR.