De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Creșterea alarmantă a pagubelor provocate de fauna sălbatică în județul Mureș și lipsa unui răspuns instituțional adecvat

                             Stimată doamnă ministru-interimar,

Coexistența dintre om și fauna sălbatică reprezintă una dintre cele mai sensibile și complexe provocări de mediu cu care se confruntă România, țara cu cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană. Această realitate este resimțită cu acuitate în județul Mureș, unde comunități rurale întregi trăiesc sub presiunea atacurilor frecvente ale urșilor și lupilor asupra animalelor domestice, culturilor agricole și bunurilor personale. Deși problema este veche, datele recente arată că situația nu se ameliorează, ci dimpotrivă, se înrăutățește de la an la an.

În 2025, la Direcția Județeană de Mediu Mureș au fost înregistrate 620 de dosare de despăgubire pentru pagubele produse de urși și lupi, în creștere cu 36% față de 2024 și cu 41% față de 2023. Valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la peste 4,4 milioane de lei, din care o parte semnificativă nu a fost încă achitată din cauza lipsei bugetare. Comunele cele mai afectate — Ideciu de Jos, Aluniș, Chiheru de Jos, Brâncovenești, Băla, Deda și altele — sunt localități rurale cu resurse limitate, unde pagubele repetate erodează grav mijloacele de trai ale locuitorilor.

Această situație generează nu doar pierderi economice, ci și un sentiment legitim de nesiguranță în rândul cetățenilor, care se simt abandonați de autorități în fața unui pericol real și recurent. În plus, plățile întârziate ale despăgubirilor agravează neîncrederea populației în capacitatea statului de a gestiona această problemă, iar absența unor soluții durabile de prevenție lasă comunitățile vulnerabile fără perspective clare.

Având în vedere cele expuse, stimată doamnă ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care plata integrală a despăgubirilor aferente pagubelor produse de fauna sălbatică în județul Mureș în 2025 nu a fost finalizată, și când vor fi achitate sumele restante?
2. Ce măsuri de prevenție — împrejmuiri, sisteme de avertizare, intervenții în teren — sunt finanțate sau planificate de minister pentru comunitățile rurale din județul Mureș cele mai expuse atacurilor?
3. Cum evaluează Ministerul Mediului eficiența cadrului legislativ actual privind gestionarea speciilor protejate cu impact asupra comunităților umane, și sunt avute în vedere modificări legislative care să asigure un echilibru între protecția faunei și siguranța cetățenilor?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Creșterea alarmantă a pagubelor provocate de fauna sălbatică în județul Mureș și lipsa unui răspuns instituțional adecvat appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 

Obiectul întrebării: Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc în atenție o situație extrem de gravă privind abandonarea, îngroparea și ascunderea ilegală a deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău, situație care generează riscuri majore pentru mediu, sănătatea populației și siguranța cursurilor de apă din zonă.

Potrivit informațiilor publice și sesizărilor formulate de locuitorii din zonă, în luna aprilie 2026, în urma verificărilor efectuate în zona Sibiciu de Sus – Pătârlagele, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Buzău au identificat urme ale unor utilaje care nivelau terenul cu amestecuri de pământ și deșeuri pe o suprafață de aproximativ 400 mp, inclusiv în apropierea unui curs de apă. Ca urmare a constatărilor, Garda de Mediu a formulat plângere penală și a aplicat sancțiuni contravenționale.

Totodată, în cadrul verificărilor desfășurate la lucrările de reabilitare a Liceului Teoretic „Radu Vlădescu” din Pătârlagele, au fost constatate nereguli privind gestionarea deșeurilor rezultate din construcții, respectiv lipsa evidențelor obligatorii, lipsa documentelor de transport și depozitarea neconformă a deșeurilor.

Mai grav, în data de 17 mai 2026 au fost semnalate noi transporturi de deșeuri abandonate direct în natură. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și declarațiilor unor persoane implicate în transportul acestor deșeuri, dispozițiile privind descărcarea lor pe spații verzi ar fi provenit chiar de la primarul orașului Pătârlagele.

Ca urmare a noilor sesizări și probe prezentate de locuitori ai orașului, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Buzău a anunțat, în data de 18 mai 2026, formularea unei noi plângeri penale pentru identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate în abandonarea și ascunderea deșeurilor.

Având în vedere gravitatea faptelor și faptul că, potrivit informațiilor existente, activitățile de abandonare și îngropare a deșeurilor continuă cu girul primarului din orașul Pătârlagele, în ciuda plângerilor penale formulate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul tuturor plângerilor penale formulate de Garda Națională de Mediu privind abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor pe raza orașului Pătârlagele?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Mediului pentru monitorizarea situației și prevenirea continuării acestor activități ilegale?

3. Au fost dispuse controale suplimentare de către Garda Națională de Mediu după formularea plângerilor penale? Dacă da, care au fost concluziile acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru ecologizarea terenurilor afectate și pentru readucerea acestora la starea inițială?

5. A fost verificată implicarea autorităților administrației publice locale din Pătârlagele în activitățile reclamate și ce concluzii au rezultat în urma acestor verificări?

6. Intenționează Ministerul Mediului sau Garda Națională de Mediu să sesizeze și alte instituții competente, inclusiv organele de urmărire penală și organismele de control financiar, având în vedere caracterul repetitiv al faptelor și suspiciunile privind implicarea unor reprezentanți ai administrației locale?

Abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor reprezintă o agresiune directă împotriva mediului și a comunităților locale, iar tolerarea unor astfel de practici subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a aplica legea și de a proteja patrimoniul natural al României.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși

Stimată doamnă Ministru,

Recent, în Poiana Brașov, un urs a pătruns într-un hotel după ce a forțat ușa de acces, punând în pericol siguranța turiștilor și a angajaților. Incidentul confirmă faptul că prezența urșilor în localități și stațiuni turistice reprezintă o problemă gravă de siguranță publică.

În acest context, Parlamentul României a adoptat recent noi modificări legislative privind gestionarea populației de urs brun și intervenția autorităților în situații de risc, prin Legea nr. 73/2026 privind aprobarea OUG nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Actul normativ prevede măsuri pentru intervenții mai rapide în intravilan, cote de prevenție și intervenție, precum și sancțiuni pentru hrănirea urșilor în zonele locuite. 

Totodată, legea stabilește pentru anul 2026 cote de prevenție și intervenție pentru exemplarele de urs brun, în contextul creșterii numărului de atacuri și al apelurilor la 112 privind apariția urșilor în localități. 

Având în vedere cele expuse, vă rog, doamna ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul incidentelor raportate în ultimii 5 ani privind pătrunderea urșilor în hoteluri, pensiuni, gospodării și alte zone frecventate de populație?
2. Care este situația aplicării prevederilor introduse prin Legea nr. 73/2026?
3. Câte intervenții de prevenție și câte intervenții de urgență au fost efectuate în baza noii legislații?
4. Ce fonduri au fost alocate autorităților locale pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de prezența urșilor?
5. Există un plan național actualizat pentru protejarea stațiunilor turistice și a localităților aflate în zone cu risc ridicat?
6. Care este evaluarea Ministerului Mediului privind eficiența noilor măsuri legislative adoptate de Parlament?
7. Are ministerul în vedere noi măsuri legislative pentru reducerea riscului asupra populației?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale.

Stimată doamnă Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din legislația silvică, activitatea de administrare și control a fondului forestier trebuie să beneficieze de personal de specialitate suficient, inclusiv prin asigurarea unui raport corespunzător între numărul inginerilor silvici și suprafața de fond forestier administrată.

Cu toate acestea, în practică există numeroase semnale privind deficitul de personal din cadrul Gărzilor Forestiere, în condițiile în care gradul de infracționalitate silvică rămâne ridicat, iar volumul sesizărilor și al activităților de control este în continuă creștere, potrivit informațiilor din spațiul public.

Se ridică astfel întrebarea dacă actuala structură de personal este suficientă pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor de control, prevenție și monitorizare a activităților din domeniul silviculturii si din domeniul cinegetic.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Cați angajați are în prezent Garda Forestieră, defalcat pe structuri,  centrală și teritoriale? 

2.  Câți ingineri silvici sunt angajați în prezent în cadrul Gărzilor Forestiere, defalcat pe structuri, centrală și teritoriale?  
3. Consideră ministerul că actuala organigramă de personal al Gărzilor Forestiere  este suficientă pentru desfăsurarea activitaților ce intră in atribuțiile sale? Dacă la nivelul instituției se inregistrează deficit de personal, vă rog să-mi comunicați care este deficitul, în ce departamente este acesta cel mai accentuat și care este motivul pentru care aceste posturi nu au fost scose la concurs pentru ca activitatea instituției să se desfăsoare in parametri normali?

4. Vă rog să-mi comunicați modul de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și Gărzilor Forestiere teritoriale, perioada pentru care se exercită mandatul acestora, precum și dacă există posibilitatea reînnoirii sau prelungirii acestuia și în ce condiții? 

5. Consideră ministerul oportună acordarea unor competențe suplimentare personalului silvic pentru constatarea și sesizarea situațiilor de muncă nedeclarată identificate în cadrul activitaților specifice domeniului silvic si cinegetic?

Având în vedere importanța protejării fondului forestier național și necesitatea consolidării capacității instituționale a structurilor de control, consider că un eventual deficit de personal de specialitate în cadrul Garzilor Forestiere pot afecta grav atât combaterea infracționalității silvice, cât și siguranța lucrătorilor din domeniu.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Nsăud 

Obiectul întrebării:. Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii.

Doamnei  Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

În contextul aplicării legislației silvice și al rolului esențial pe care îl are autoritatea publică centrală pentru silvicultură în implementarea, reglementarea, coordonarea și controlul sectorului forestier, consider necesară o clarificare detaliată a modului în care această autoritate este organizată și funcționează în practică.

Noțiunea de „autoritate” în domeniul silvic nu poate rămâne una strict abstractă, fiind important să existe transparență deplină cu privire la structura instituțională, resursele umane, responsabilitățile și mecanismele efective de control exercitate la nivel național.

În acest sens, este necesar să fie clarificată componența concretă a acestei autorități, numărul de persoane implicate în exercitarea atribuțiilor, funcțiile deținute, precum și modul în care sunt distribuite responsabilitățile de control și coordonare. Totodată, este important să existe transparență cu privire la resursele bugetare alocate și modul de utilizare a acestora în exercitarea atribuțiilor legale.

De asemenea, considerăm necesară clarificarea responsabilităților individuale și instituționale în ceea ce privește actele de control, decizie și monitorizare, astfel încât să existe o trasabilitate clară a deciziilor administrative și a răspunderii instituționale.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1.  Care este structura completă a autorității publice centrale pentru silvicultură și care este organigrama actuală a acesteia? 

2.  Care este numărul total de posturi aprobate, ocupate și vacante din cadrul autorității publice centrale pentru silviculturii, defalcat pe direcții, servicii și compartimente? 

3.  Care sunt funcțiile de conducere și funcțiile de execuție existente în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

4.  Care este procedura legală și administrativă prin care sunt numite, angajate sau delegate persoanele care ocupă funcții în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură?

5.  Ce condiții de studii, specializare, experiență profesională și vechime trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea funcțiilor din cadrul autorității publice pentru silvicultură? 

6.  Care sunt atribuțiile și responsabilitățile aferente fiecărei funcții din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? De asemenea, se solicită transmiterea fișelor de post aferente funcțiilor de conducere. 

7.  Există o evidență nominală a persoanelor cu atribuții de control în domeniul silvic la nivelul autorității centrale? Dacă da, vă rog să precizați dacă aceasta poate fi făcută publică în condițiile legii. 

8.  Care sunt instituțiile sau structurile competente să verifice activitatea persoanelor din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură și prin ce mecanisme se realizează controlul, auditul sau evaluarea activității acestora? 

9.  Care este bugetul anual alocat autorității publice centrale pentru silvicultură și cum este acesta distribuit pe principalele activități (control, monitorizare, digitalizare, reglementare)? 

10.  Care sunt salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, primele, beneficiile și celelalte drepturi salariale acordate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcate pe funcții? 

11.  Ce bunuri, mijloace logistice, autoturisme de serviciu, echipamente sau alte forme de suport material sunt alocate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

12.  Care este cheltuiala anuală totală aferentă funcționării autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcată pe cheltuieli de personal, cheltuieli administrative și alte categorii bugetare? 

Având în vedere rolul central al autorității publice în administrarea și controlul fondului forestier național, consider că transparența privind structura, resursele și responsabilitățile acesteia este esențială pentru asigurarea bunei guvernări și a eficienței instituționale.

Clarificarea acestor aspecte contribuie la consolidarea încrederii publice și la întărirea mecanismelor de răspundere în domeniul silvic.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației

  Stimată doamnă ministru,

Zona orașului Ploiești continuă să fie asociată cu probleme persistente privind calitatea aerului și impactul activităților industriale asupra sănătății populației și, din punctul meu de vedere, este profund îngrijorător faptul că, în ciuda numeroaselor sesizări și episoade de poluare semnalate în ultimii ani, cetățenii nu beneficiază, nici astăzi, de răspunsuri clare privind sursele reale ale poluării, eficiența controalelor efectuate și măsurile concrete dispuse împotriva operatorilor care nu respectă normele de mediu.

Consider, doamnă ministru, că protejarea sănătății populației trebuie să reprezinte o prioritate reală, ci nu doar o temă invocată formal în comunicate administrative.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care sunt principalele surse industriale de poluare identificate în zona Ploiești? 
2. Ce depășiri ale limitelor admise privind calitatea aerului au fost înregistrate în ultimii 5 ani? 
3. Ce controale au fost efectuate la rafinăriile și operatorii industriali din zonă și ce sancțiuni au fost aplicate? 
4. Ce măsuri au fost dispuse pentru reducerea emisiilor poluante? 
5. Există studii privind impactul poluării industriale asupra stării de sănătate a populației din municipiul Ploiești și localitățile limitrofe? 
6. Ce investiții au fost realizate pentru modernizarea sistemelor de monitorizare a calității aerului? 
7. Care este planul ministerului pentru reducerea poluării industriale în județul Prahova?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare –  Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Măsuri pentru prevenirea dezastrelor provocate de inundaţii şi alunecări de teren 

Stimată Doamnă Ministru,

În contextul producerii repetate de inundaţii şi alunecări de teren care au condus la distrugerea de case şi gospodării şi de multe ori chiar la pierderi de vieţi omeneşti şi, având în vedere faptul că nu se vorbeşte în continuare despre măsuri de prevenire a unor astfel de evenimente nedorite, vă adresez următoarele întrebări:

1. Se află cel puţin în faza de discuţii un plan/proiect care să protejeze populaţia de evenimente induse de condiţii meteo extreme? Care este suma alocată din buget în acest sens
2. Care sunt măsurile luate la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru identificarea zonelor de risc de inundaţii şi alunecări de teren?
3. Cum au fost rezolvate situaţiile de la inundaţiile din anul 2025 şi din primul trimestru al anului 2026?

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Măsuri pentru prevenirea dezastrelor provocate de inundaţii şi alunecări de teren appeared first on AUR.

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Obiectul întrebării: Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic

Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații oficiale cu privire la modul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exercită atribuțiile în domeniul protecției și exploatării resurselor de apă strategice, în special al Lacului Trei Ape din județul Caraș-Severin, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. (Grupul PPC), precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la această situație.

Solicit un răspuns ferm și documentat. De asemenea, solicit indicarea măsurilor concrete cu privire la situația gravă a Lacului Trei Ape, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L., parte a Grupului PPC (Public Power Corporation S.A. – Grecia), în contextul în care cetățenii din zona Semenicului, operatorii economici și mass-media regională au semnalat, în mod repetat, fapte care aduc atingere directă dreptului la un mediu sănătos, consacrat de art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată.

I. Situația de fapt. Sursele documentare

Lacul Trei Ape este o acumulare antropică edificată în urmă cu peste cinci decenii, alimentată de trei afluenți ai râului Timiș, având funcții multiple: sursă de apă pentru populație, componentă a amenajării hidroenergetice a Bârzavei Superioare, atenuarea viiturilor, susținerea biodiversității și suport pentru economia turistică a comunităților Gărâna și Brebu Nou, inclusiv pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.

Începând cu primăvara anului 2025 și continuând în vara aceluiași an, o serie de investigații de presă apărute în cotidianul online Ziua de Vest au semnalat scăderea dramatică a nivelului apei din Lacul Trei Ape, alături de celelalte acumulări ale amenajării Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu), precum și un posibil incident de poluare prin deversarea unei vidanje în apele lacului. Prezenta interpelare se fundamentează pe următoarele materiale publicistice, verificabile și publice:

• „Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus!” – Ziua de Vest, 24 iulie 2025;
• „Răspunsul Administrației Bazinale de Apă Banat, referitor la poluarea Lacului Trei Ape” – Ziua de Vest, septembrie 2025;
• „Drept la replică în urma articolului «Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus», transmis de TMK Hydroenergy Power, parte a grupului PPC” – Ziua de Vest;
• „Lacul Trei Ape, dragoste și durere” – Ziua de Vest, 22 august 2025;
• „Situație de urgență la Trei Ape, în Caraș-Severin” – Ziua de Vest.

Aceste materiale, coroborate, conturează un tablou îngrijorător al modului în care o resursă publică strategică – apa – este gestionată în interesul unui operator privat cu capital străin (Grupul PPC, Grecia, care a preluat în anul 2024 portofoliul Evryo Group de la fondurile Macquarie Asset Management), iar răspunsurile instituționale primite din partea autorităților competente sunt formale, lipsite de măsuri și, în unele cazuri, contrazise de datele meteorologice oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie.

II. Problemele de fond. Aspecte semnalate

1. Scăderea accelerată și nefirească a nivelului Lacului Trei Ape.

Potrivit datelor comunicate de operator, gradul de umplere a scăzut, în lunile martie–aprilie 2025, până la 31% din volumul util, în condițiile în care iarna 2024–2025 a înregistrat un strat de zăpadă cel puțin comparabil cu media multianuală, iar precipitațiile de primăvară s-au încadrat în ecartul climatologic al ultimilor zece ani. Justificarea seacă a autorităților – „lipsa precipitațiilor” – nu explică amploarea fenomenului și este în contradicție cu datele meteorologice de la stațiile Administrației Naționale de Meteorologie. Locuitorii și operatorii turistici din zonă atrag atenția, prin petiții publice (inclusiv petiția „Salvați Lacul Trei Ape” de pe platforma Declic), că, în realitate, scăderea nivelului a fost provocată, în parte semnificativă, de exploatarea hidroenergetică excesivă, dincolo de pragurile stabilite prin regulamentul de exploatare aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor (M.M.G.A.).

2. Suspiciuni privind depășirea volumului maxim exploatabil.

Conform investigațiilor de presă, volumul ce poate fi pompat din lac pentru producerea de energie electrică este, prin regulament, limitat la o fracțiune din volumul util al acumulării. În realitate, există indicii – inclusiv înregistrări video transmise redacției Ziua de Vest la data de 24 iulie 2025 – că pomparea a continuat chiar și în perioada în care operatorul declarase public reducerea sau sistarea activității. Producția anunțată ca fiind redusă la 10–15% din capacitate nu clarifică, ci dimpotrivă, amplifică întrebările privind raportul dintre apa efectiv uzinată și cea declarată.

3. Incident de poluare prin deversarea unei vidanje în lac.

La data de 18 iulie 2025, o autovidanjă aparținând SC AquaCaraș SA a fost semnalată pe malul Lacului Trei Ape, șoferul declarând ulterior că ar fi deversat aproximativ 2 mc de „apă curată” rezultată din spălarea utilajului. Fapta, recunoscută inclusiv în răspunsul oficial al ABA Banat, constituie o încălcare directă a art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”. În acest context, concluzia potrivit căreia „nu a existat o poluare” pe baza unor analize realizate de însuși operatorul implicat (SC AquaCaraș SA) este, în opinia mea, cel puțin discutabilă din perspectiva independenței probatorii.

4. Impactul asupra ecosistemului și economiei locale.

Lacul Trei Ape găzduiește populații de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu, care, potrivit relatărilor locuitorilor din Brebu Nou și Gărâna, au fost afectate grav de scăderea nivelului apei. Sezonul turistic 2025, vital pentru pensiunile, păstrăvăriile și evenimentele culturale ale zonei (inclusiv Festivalul de Jazz de la Gărâna), a fost compromis parțial. Operatorii economici și Asociația Banatul Montan au adresat solicitări oficiale către PPC și ABA Banat pentru impunerea unei cote minime de umplere (70% pentru Lacul Gozna), invocând obligațiile ce decurg din Legea apelor și din regulamentul de exploatare.

5. Suficiența și calitatea răspunsurilor autorităților.

Deși sesizările au fost adresate Prefecturii Caraș-Severin, ABA Banat, Gărzii Naționale de Mediu, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Interne și chiar Administrației Prezidențiale, răspunsurile primite sunt, în mare măsură, formale, se rezumă la preluarea necritică a punctului de vedere al operatorului și nu dispun măsuri concrete, verificabile, de protecție a resursei de apă. În consecință, problema a fost temporar atenuată prin decizia voluntară a PPC de a suspenda pentru 30 de zile exploatarea Lacului Trei Ape – decizie care, deși salutară, rămâne reversibilă și nu înlocuiește un cadru de control independent și permanent.

III. Cadrul internațional. Principiul dezvoltării durabile

Înainte de a invoca temeiurile legale din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene, consider că prezenta interpelare se cuvine așezată pe fundamentul doctrinar internațional care guvernează, de peste trei decenii, materia protecției mediului și a exploatării resurselor naturale.

Declarația de la Rio de Janeiro din anul 1992, adoptată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea, a consacrat dezvoltarea durabilă ca un nou parteneriat mondial, prin care protecția mediului este integrată, în mod indisolubil, cu dezvoltarea economică și socială. Documentul stabilește cele 27 de principii de referință ale dreptului internațional al mediului, având natura juridică a unui instrument de tip soft law, dar a cărui forță persuasivă și doctrinară a fost în mod constant recunoscută, inclusiv prin integrarea principiilor sale în instrumente juridice obligatorii ulterioare (tratate, directive, legislații naționale). Dintre principii, reținem, în contextul interpelării de față:

• Principiul 1, potrivit căruia ființele umane se află în centrul preocupărilor privind dezvoltarea durabilă și au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura;
• Principiul 3, potrivit căruia dreptul la dezvoltare trebuie exercitat astfel încât să răspundă, în mod echitabil, nevoilor privind dezvoltarea și mediul ale generațiilor prezente și viitoare;
• Principiul 4, conform căruia protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată separat de acesta;
• Principiul 10, privind dreptul la informație, la participarea publicului la luarea deciziilor și la accesul efectiv la justiție în materie de mediu;
• Principiul 15, al precauției, în virtutea căruia, atunci când există riscul unor daune grave sau ireversibile, absența certitudinii științifice depline nu poate fi invocată ca motiv pentru amânarea măsurilor de protecție a mediului;
• Principiul 16, al internalizării costurilor de mediu (principiul „poluatorul plătește”).

Filosofia acestor principii este simplă, dar obligatorie: nevoile generației prezente nu pot fi satisfăcute într-un mod care să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. O acumulare hidroenergetică precum Lacul Trei Ape nu poate fi tratată exclusiv ca un activ comercial destinat maximizării producției de energie electrică pe termen scurt, ci trebuie gestionată ca un bun public strategic, cu funcții prioritare de alimentare cu apă a populației, de atenuare a viiturilor, de conservare a biodiversității și de susținere a comunităților locale.

România a subscris la Declarația de la Rio și a asimilat aceste principii în dreptul pozitiv, ele fiind de altfel preluate expres în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, care invocă necesitatea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile ca fundament al reglementării.

IV. Temeiul legal invocat

Pe fundamentul doctrinar expus mai sus, solicitarea de față se întemeiază pe următoarele dispoziții de drept pozitiv:

• art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată – „Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”;
• art. 1 alin. (1^1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare – în forma în vigoare modificată prin Legea nr. 122/2020 – „Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare”;
• art. 1 alin. (1^2) din aceeași lege, introdus prin Legea nr. 122/2020 – „Apele subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public”;
• art. 4 alin. (1) din aceeași lege – „Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic”;
• art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 – care sancționează ca și contravenție „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 2 din aceeași lege – care sancționează „exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 3 din aceeași lege – care sancționează „folosirea resurselor de apă de suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• dispozițiile art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996 – privind posibilitatea instituirii de restricții temporare de folosire a apei în situații de secetă, deficit hidrologic sau în alte situații care impun măsuri urgente de protecție a resursei;
• prevederile regulamentului de exploatare a acumulării Trei Ape, aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor – al cărui număr, dată și conținut integral solicit să fie comunicate Parlamentului, având în vedere că până în prezent acesta nu figurează public-accesibil, deși reglementează exploatarea unei resurse publice strategice;
• art. 94 alin. (1) lit. b), e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare – privind obligația titularilor de activități de a respecta condițiile din actele de reglementare, de a permite accesul autorităților competente pentru verificare și control, precum și de a furniza informațiile solicitate acestora;
• art. 96 alin. (2) pct. 33 din aceeași ordonanță – care sancționează ca și contravenție încălcarea „obligației persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase”, dispoziție direct aplicabilă incidentului din 18 iulie 2025;
• art. 96 alin. (3) pct. 1 din aceeași ordonanță – care sancționează contravențional încălcarea obligației persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, aplicabilă în privința exploatării ansamblului acumulărilor;
• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – în special obligația de atingere a „stării ecologice bune” pentru corpurile de apă de suprafață și principiul non-deteriorării, care interzice statelor membre să permită deteriorarea stării corpurilor de apă existente.

Se impune sublinierea corelării dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene: Legea apelor nr. 107/1996, prin modificările succesive aduse începând cu anul 2004, realizează transpunerea în dreptul intern a Directivei 2000/60/CE. În consecință, orice încălcare a principiului non-deteriorării și orice insuficiență a măsurilor de protecție a corpurilor de apă constituie, concomitent, o încălcare a dreptului român și a dreptului Uniunii Europene, aspect care deschide calea, inclusiv, unei eventuale proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva statului român.

V. Solicitări concrete. 

În virtutea celor expuse, vă rog, Doamnă Ministru, să îmi comunicați în scris, în termenul legal, răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:

1. Care este numărul, data emiterii și conținutul integral al Ordinului Ministrului Mediului (sau, după caz, al fostului M.M.G.A.) prin care a fost aprobat regulamentul de exploatare a acumulării Trei Ape, respectiv al celorlalte acumulări din amenajarea hidroenergetică Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu)? Solicit comunicarea unei copii a acestui ordin și a regulamentului în vigoare, cu indicarea expresă a volumului maxim ce poate fi uzinat pentru producerea de energie, exprimat atât în valoare absolută, cât și ca procent din volumul util al lacului, precum și a cotei minime obligatorii de păstrare.
2. Solicit comunicarea numărului și datei autorizației de gospodărire a apelor în vigoare, emisă pentru S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. pentru ansamblul celor patru acumulări, inclusiv a eventualelor acte adiționale ori modificări intervenite după preluarea portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC în anul 2024.
3. Solicit transmiterea, în format tabelar, a datelor zilnice privind gradul de umplere, debitul afluent și debitul uzinat pentru Lacul Trei Ape, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, astfel cum au fost raportate de operator către ABA Banat de două ori pe zi, conform propriilor afirmații ale autorității.
4. Au fost efectuate controale la fața locului, de către Garda Națională de Mediu și/sau Administrația Națională „Apele Române”, cu privire la respectarea regulamentului de exploatare, în perioada martie–august 2025? În caz afirmativ, solicit comunicarea numărului de controale, a constatărilor, a eventualelor sancțiuni aplicate (inclusiv încadrarea juridică concretă – art. 87 pct. 2, 3 sau 4 din Legea apelor nr. 107/1996, ori art. 96 alin. (2) pct. 33 sau alin. (3) pct. 1 din OUG nr. 195/2005) și a măsurilor dispuse. În caz negativ, vă rog să explicați de ce aceste controale nu au avut loc, în ciuda sesizărilor publice.
5. În ceea ce privește incidentul de la 18 iulie 2025 (deversarea vidanjei SC AquaCaraș SA în Lacul Trei Ape), solicit: (i) comunicarea numărului procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, dacă a fost încheiat, cu temeiul juridic exact (art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 sau art. 96 alin. (2) pct. 33 din OUG nr. 195/2005); (ii) valoarea amenzii aplicate; (iii) dacă au fost prelevate probe de apă și de către cine, în mod independent de operatorul implicat; (iv) rezultatele complete ale analizelor de laborator, cu indicarea parametrilor verificați; (v) dacă a fost sesizat Parchetul pentru eventuale infracțiuni prevăzute de legislația de mediu.
6. În raport cu scăderea severă a nivelului din primăvara–vara 2025, a fost impusă, la un moment dat, o restricție de folosire a apei în baza art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996, aplicabil în situații de secetă sau deficit hidrologic? Dacă da, prin ce act și pentru ce perioadă. Dacă nu, de ce, în condițiile în care gradul de umplere a scăzut la 31%?
7. A evaluat statul român, prin MMAP, dacă modul actual de exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară respectă obligația de non-deteriorare a stării corpurilor de apă, impusă de Directiva 2000/60/CE și transpusă în dreptul intern prin art. 2 și art. 2^1 din Legea apelor? În ce măsură este atinsă „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă aferente amenajării, iar în cazul unei deteriorări, ce măsuri de remediere au fost sau vor fi dispuse?
8. Ce măsuri concrete, cu termene și responsabili, intenționează MMAP să dispună pentru a preveni repetarea situației din 2025, inclusiv cu privire la: (i) stabilirea unei cote minime obligatorii de umplere pe perioada sezonului turistic; (ii) introducerea unor mecanisme de monitorizare independentă a debitelor uzinate (sisteme de telemetrie verificabile de către autoritate); (iii) transparentizarea publică, în timp real, a datelor privind nivelul lacurilor?
9. A fost analizată, la nivelul ministerului, oportunitatea revizuirii regulamentului de exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară, astfel încât funcțiile de alimentare cu apă, protecție împotriva inundațiilor și biodiversitate să primeze în mod neechivoc în raport cu funcția de producție hidroenergetică, inclusiv în contextul schimbărilor climatice?
10. Intenționează MMAP să notifice Consiliul Concurenței și/sau Comisia Europeană cu privire la modul de exploatare a acestei resurse publice, din perspectiva obligațiilor asumate de România prin aderarea la acquis-ul comunitar în materie de apă și mediu, respectiv a angajamentelor asumate de operator cu ocazia preluării portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC?
11. Nu în ultimul rând, ce garanții instituționale și mecanisme concrete poate institui ministerul cetățenilor din comunitățile Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Crivaia, Reșița și din celelalte UAT-uri afectate, astfel încât un bun public de interes strategic – apa – să nu mai fie gestionat, în fapt, în funcție de interesele comerciale ale unui operator privat, cu capital străin, în detrimentul comunităților locale și al mediului?

Apele, pădurile și munții Banatului nu sunt proprietatea unei corporații, ci sunt bunul comun al românilor. Datoria noastră, a celor care am primit mandatul cetățenilor, este de a le proteja pentru generațiile care vin.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin Coman, deputat în circumscripția electorală nr.12 CĂLĂRAŞI

Subiectul întrebării: Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu – se alocă bani pentru piste de biciclete și consultanță, dar zero lei pentru utilaje noi în agricultură

Doamnă ministru,

În anul 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a ratat rușinos lansarea programului pentru achiziția de tractoare și utilajej agricole noi, eficiente și nepoluante. S-au invocat atunci probleme tehnice ale platformei electronice, precum și „vina” numărului mare de beneficiari, iar banii pentru fermieri nu s-au mai alocat niciodată.

În data de 8 mai, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de buget al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu prin care sunt alocate sume pentru piste de biciclete, pentru consultanță, dar nu sunt alocate fonduri pentru susținerea achiziției de tractoare/utilaje agricole eficiente și nepoluante. 

În condițiile în care bugetul se află încă în stadiul de proiect, vă rog să precizați următoarele:

• Care sunt motivele pentru care nu ați propus niciun leu pentru finanțarea programului de sprijin pentru achiziția de tractoare/utilaje agricole?
• Solicit o situație a investițiilor finanțate în anul 2026, care privesc realizarea de sisteme de alimentarea cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare care se vor derula la nivelul UAT-urilor din județul Călărași, cu evidențiera acelor investiții care au fost preluate din PNRR, precum și motivul preluării. 

The post Dragoș-Florin Coman – Întrebare – Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu – se alocă bani pentru piste de biciclete și consultanță, dar zero lei pentru utilaje noi în agricultură appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Clarificări despre degradarea sistemului de alimentare cu apă din județul Prahova și riscurile sanitare suportate de populație

  Stimată doamnă ministru,

  Stimate domnule ministru

În ultimele luni, tot mai multe comunități din județul Prahova s-au confruntat cu întreruperi repetate ale alimentării cu apă, avertizări privind calitatea apei potabile și informații referitoare la depășiri ale parametrilor admiși pentru consum uman, inclusiv în ceea ce privește concentrațiile de arsen și nitriți, această situație nemaiputând fi acceptată ca o succesiune de incidente izolate sau simple avarii tehnice, ci devenind, deja, o consecința directă a degradării infrastructurii publice și a întârzierii cronice a investițiilor asumate de autorități.

Este inadmisibil ca, în anul 2026, cetățeni ai județului Prahova să fie puși în situația de a primi, periodic, recomandări privind evitarea consumului apei de la robinet, în timp ce autoritățile centrale și locale continuă să invoce proiecte aflate de ani de zile în diferite stadii birocratice, fără rezultate concrete resimțite de populație.

Mai grav decât atât, vorbim despre un serviciu public esențial, care are legătură directă cu sănătatea publică, siguranța alimentară și condițiile minime de trai – familii întregi, persoane vârstnice și copii sunt afectați de întreruperi repetate, de presiune scăzută sau de avertismente sanitare care ar trebui să reprezinte o excepție, nu o normalitate administrativă tolerată.

Având în vedere că această situație ridică serioase semne de întrebare privind modul în care au fost gestionate fondurile pentru infrastructura de apă și canalizare, capacitatea instituțiilor de control de a preveni degradarea sistemului și eficiența operatorilor regionali implicați, stimată doamnă ministru, domnule ministru, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care sunt localitățile din județul Prahova în care au fost înregistrate, în ultimii 5 ani, depășiri ale parametrilor de calitate ai apei potabile privind arsenul, nitriții sau alți indicatori relevanți pentru sănătatea populației? 
2. Ce valori au fost constatate în fiecare caz și în ce perioade au fost emise avertizări sau restricții privind consumul apei? 
3. Care este stadiul exact, fizic și financiar, al proiectelor de modernizare și reabilitare a infrastructurii de apă și canalizare din județul Prahova finanțate din fonduri europene sau guvernamentale? 
4. Ce sume au fost alocate, până în prezent, pentru aceste investiții și ce procent din lucrări este efectiv realizat? 
5. Există proiecte aflate în risc de întârziere sau de pierdere a finanțării din cauza întârzierilor administrative sau a execuției deficitare? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să le precizați, inclusiv penalitățile impuse 
6. Ce controale au fost efectuate în ultimii 5 ani la operatorii responsabili de alimentarea cu apă din județul Prahova și ce sancțiuni au fost aplicate? 
7. Care este nivelul pierderilor din rețelele de distribuție administrate în județul Prahova și ce măsuri au fost dispuse pentru reducerea acestora? 

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Clarificări despre degradarea sistemului de alimentare cu apă din județul Prahova și riscurile sanitare suportate de populație appeared first on AUR.