De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin
Circumscripția electorală: nr.31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor

Stimată doamnă ministru,
Satele Teșila și Trăisteni (comuna Valea Doftanei) se confruntă de mai bine de un an cu o situație alarmantă generată de atacurile repetate ale urșilor asupra gospodăriilor.
Aproape că nu există zi în care locuitorii să nu semnaleze prezența animalelor sălbatice în apropierea locuințelor sau atacuri asupra animalelor din gospodărie.

Numai în ultimele două săptămâni, mai multe gospodării au fost afectate, fiind atacate bovine și păsări, iar în urmă cu câteva săptămâni un urs a pătruns inclusiv în beciurile unor locuințe. Aceste incidente au creat teamă în rândul locuitorilor, care se văd
nevoiți să trăiască sub amenințarea unor noi atacuri.

Din păcate, situația nu este una izolată. Atacurile urșilor au devenit tot mai frecvente și în alte localități din județul Prahova. La începutul lunii iunie, un urs a pătruns într-o gospodărie din comuna Șotrile și a ucis doi porci, iar în luna mai un exemplar de urs brun a fost capturat chiar în curtea Școlii de Agenți de Poliție din municipiul Câmpina. Aceste incidente demonstrează că problema depășește nivelul unor cazuri punctuale și necesită intervenții rapide și eficiente din partea autorităților competente.

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce măsuri au fost dispuse până în prezent pentru extragerea, relocarea sau eliminarea exemplarelor de urs care au produs pagube și au pus în pericol viața locuitorilor din comuna Valea Doftanei și din celelalte localități afectate din județul Prahova?
2. Câte solicitări privind intervenția asupra urșilor problemă au fost transmise în perioada 2025–2026 și care a fost modul de soluționare al acestora?
3. Ce măsuri intenționează Ministerul Mediului să adopte pentru reducerea efectivelor de urși din zonele în care populația este expusă unui risc permanent și pentru prevenirea unor tragedii? Locuitorii din Valea Doftanei și din întreg județul Prahova au dreptul să trăiască în siguranță, iar instituțiile statului nu pot rămâne pasive în timp ce atacurile urșilor devin o realitate aproape cotidiană, iar oamenii sunt nevoiți să își trăiască viața în permanentă teamă.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor appeared first on AUR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru 

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj

        Stimată doamnă ministru,

        Stimate domnule ministru,

Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în mediul rural rămâne, în continuare, deficitară în județul Vâlcea, unde operatorul regional Apavil S.A., prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „APA Vâlcea”, derulează gestiunea delegată în mai multe unități administrativ-teritoriale. În plus, de la 1 ianuarie 2026, au fost aprobate majorări tarifare la apă și canalizare, în contextul unor surse de finanțare în reconfigurare.

În decembrie 2025, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, măsuri de preluare de către Administrația Fondului pentru Mediu a proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor cu progres fizic de până la 30% care nu se mai încadrau în alocările și jaloanele PNRR, în limita unui buget estimat la circa 4,34 miliarde lei, pentru peste 500 de proiecte la nivel național. 

Având în vedere că obligațiile României în domeniu decurg din Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și din Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, iar cadrul intern este dat de Legea nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare și de Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, stimată doamnă ministru, domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Gradul de racordare a populației la rețeaua publică de alimentare cu apă și, respectiv, la rețeaua publică de canalizare în mediul rural din județul Vâlcea, exprimat procentual și pe unități administrativ-teritoriale, la data prezentei întrebări parlamentare.
2. Lista proiectelor de apă și canalizare din județul Vâlcea finanțate prin PNRR sau POIM/PODD care au fost preluate la finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a riscului de neîncadrare în jaloane, cu indicarea progresului fizic și a valorii fiecăruia.
3. Pentru aceste proiecte, care este calendarul actualizat de finalizare și ce garanții există că tranziția între sursele de finanțare nu va genera întreruperi ale lucrărilor sau pierderea sumelor deja angajate.
4. Câte localități rurale din județul Vâlcea nu dispun, la această dată, de niciun sistem centralizat de canalizare și stație de epurare conform Directivei 91/271/CEE, și care este termenul de conformare asumat pentru acestea.
5. Cuantumul majorărilor tarifare aprobate de la 1 ianuarie 2026 în aria de operare Apavil S.A. și ce măsuri de protecție sunt prevăzute pentru consumatorii vulnerabili din mediul rural.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale

Doamnă Ministru,

         În ultimele zile au apărut în spațiul public informații potrivit cărora reprezentanții Federației Greenfield ar fi fost informați, în cadrul unor discuții purtate cu autoritățile locale, că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva ar fi dispusă să transfere către autoritățile administrației publice locale administrarea drumului forestier Vadul Moldovei și chiar administrarea Pădurii Băneasa.

         Aceste afirmații au fost prezentate public de reprezentanții Federației Greenfield în contextul demersurilor pe care aceștia le desfășoară pentru redeschiderea circulației auto pe drumul forestier care traversează Pădurea Băneasa, invocând problemele de acces ale cartierului Greenfield și întârzierile în realizarea infrastructurii rutiere și educaționale din zonă.

           În același timp, este de notorietate faptul că dezvoltarea cartierului Greenfield a avut loc în condițiile în care căile de acces prevăzute prin documentațiile urbanistice nu au fost realizate integral, iar în ultimii ani presiunea publică s-a concentrat asupra transformării unui drum forestier aflat în Fondul Forestier Național într-o cale de circulație permanentă pentru traficul rutier.

            Având în vedere importanța deosebită a Fondului Forestier Național și necesitatea protejării pădurilor periurbane, precum și interesul public major pe care îl prezintă acest subiect, vă rog să îmi comunicați:

1. Există, la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sau al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, analize, demersuri, discuții instituționale sau intenții privind transferul administrării drumului forestier Vadul Moldovei către Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 sau către orice altă autoritate publică?
2. Există discuții sau documente privind transferul administrării unor suprafețe din Pădurea Băneasa ori al întregii păduri din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale? Dacă da, vă rog să precizați cadrul juridic avut în vedere, suprafața vizată și stadiul acestor demersuri.
3. Care este poziția oficială a Ministerului Mediului și a Romsilva cu privire la utilizarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru circulația publică permanentă a autovehiculelor și în ce măsură o asemenea utilizare este compatibilă cu regimul juridic al Fondului Forestier Național și cu obiectivele de protecție a Pădurii Băneasa?
4. Au avut loc întâlniri între reprezentanții Ministerului Mediului, ai Romsilva și reprezentanții Federației Greenfield sau ai dezvoltatorului imobiliar privind identificarea unor soluții referitoare la accesul rutier prin Pădurea Băneasa? În caz afirmativ, vă rog să precizați data întâlnirilor, participanții și concluziile acestora.
5. Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului intenționează să le adopte pentru a asigura respectarea regimului juridic al Fondului Forestier Național și pentru a preveni transformarea drumurilor forestiere în căi de circulație publică permanentă, în afara procedurilor prevăzute de lege?

           Consider că dezvoltarea urbană și rezolvarea problemelor de mobilitate trebuie realizate prin respectarea obligațiilor urbanistice și a investițiilor asumate de dezvoltatori, fără afectarea integrității Fondului Forestier Național și fără crearea unor precedente care ar putea pune în pericol regimul de protecție al pădurilor din România.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38, TULCEA

Obiectul întrebării: De ce sunt pescarii Deltei pedepsiți pentru lipsa scrumbiei, un pește pe care nu ei îl alungă din Dunăre?

Stimată Doamnă Ministru,

Am fost contactat de pescarii comerciali din Delta Dunării, oameni care duc mai departe una dintre cele mai vechi tradiții ale acestei țări, profund îngrijorați de o decizie care îi poate lăsa fără dreptul de a-și mai exercita meseria. Pentru al doilea an consecutiv, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție aflată în subordinea ministerului pe care îl conduceți, impune pescarilor autorizați obligația de a realiza o cotă minimă de captură la scrumbie, iar nerealizarea acestei cote poate duce la neavizarea permisului de pescuit și a actelor de reglementare pentru anul 2027. Cu alte cuvinte, un pescar care a muncit toată campania, dar nu a prins suficientă scrumbie, riscă să rămână fără autorizație și fără sursă de venit.

Problema este că scrumbia este o specie migratoare, anadromă, a cărei apariție și abundență depind exclusiv de factori naturali, asupra cărora niciun pescar nu are vreo putere. Condițiile hidrologice și climatice, debitele și nivelurile Dunării, fluctuațiile naturale ale resursei piscicole, toate acestea hotărăsc câtă scrumbie urcă pe Dunăre într-un an, nu efortul sau priceperea omului care aruncă plasa. În ultimii ani, capturile de scrumbie au scăzut semnificativ, lucru confirmat atât de rapoartele oficiale de captură, cât și de experiența directă a pescarilor. A condiționa dreptul de a pescui anul viitor exclusiv de realizarea unei cote la o specie pe care natura o aduce sau nu o aduce înseamnă, practic, a pedepsi lipsa peștelui, nu conduita pescarului.

Dimensiunea problemei este una îngrijorătoare. În anul 2025, cei 1.050 de pescari comerciali din Deltă au avut dreptul să captureze în total 3.038.844 de kilograme de pește, însă au prins doar 2.759.403,55 de kilograme, iar 410 dintre ei, adică aproape 40% din totalul pescarilor autorizați, nu au atins nici măcar 75% din cota alocată. Vorbim despre 410 familii care riscă să rămână fără dreptul de a munci, nu pentru că ar fi încălcat vreo lege sau ar fi pescuit ilegal, ci pentru că scrumbia pur și simplu nu a mai urcat pe Dunăre în cantitatea de altădată. Există posibilitatea ca această măsură administrativă, deși justificată prin nevoia de a gestiona resursa piscicolă, să nu respecte principiul proporționalității și să distrugă, în fapt, ultima generație de pescari ai Deltei.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Pe ce bază științifică și legală a stabilit Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării obligativitatea realizării unei cote minime de captură la scrumbie drept criteriu pentru avizarea actelor de reglementare a pescuitului comercial în anul 2027, în condițiile în care scrumbia este o specie migratoare a cărei abundență nu depinde de efortul pescarilor?
2. Intenționați să dispuneți reanalizarea acestei condiții și înlocuirea criteriului cantitativ cu un criteriu bazat pe participarea efectivă la pescuitul sezonier, dovedită prin declarații de captură, costuri cu combustibilul sau alte documente prevăzute de lege?
3. Cum explică ministerul faptul că aproape 40% dintre pescarii autorizați din Deltă nu au atins cota alocată în 2025, și cum poate o instituție să suspende dreptul de muncă al acestor oameni pentru o cauză care nu le este imputabilă, ci ține de scăderea naturală a resursei?
4. A organizat sau intenționează ARBDD să organizeze consultări publice reale cu organizațiile reprezentative ale pescarilor comerciali înainte de aplicarea unor măsuri cu impact major asupra dreptului la muncă al acestor comunități?
5. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru protejarea comunităților tradiționale de pescari din Delta Dunării, astfel încât reglementările privind conservarea resursei piscicole să nu ducă la dispariția activității legale de pescuit comercial și la ruina familiilor care trăiesc din ea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – De ce sunt pescarii Deltei pedepsiți pentru lipsa scrumbiei, un pește pe care nu ei îl alungă din Dunăre? appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Creșterea alarmantă a pagubelor provocate de fauna sălbatică în județul Mureș și lipsa unui răspuns instituțional adecvat

                             Stimată doamnă ministru-interimar,

Coexistența dintre om și fauna sălbatică reprezintă una dintre cele mai sensibile și complexe provocări de mediu cu care se confruntă România, țara cu cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană. Această realitate este resimțită cu acuitate în județul Mureș, unde comunități rurale întregi trăiesc sub presiunea atacurilor frecvente ale urșilor și lupilor asupra animalelor domestice, culturilor agricole și bunurilor personale. Deși problema este veche, datele recente arată că situația nu se ameliorează, ci dimpotrivă, se înrăutățește de la an la an.

În 2025, la Direcția Județeană de Mediu Mureș au fost înregistrate 620 de dosare de despăgubire pentru pagubele produse de urși și lupi, în creștere cu 36% față de 2024 și cu 41% față de 2023. Valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la peste 4,4 milioane de lei, din care o parte semnificativă nu a fost încă achitată din cauza lipsei bugetare. Comunele cele mai afectate — Ideciu de Jos, Aluniș, Chiheru de Jos, Brâncovenești, Băla, Deda și altele — sunt localități rurale cu resurse limitate, unde pagubele repetate erodează grav mijloacele de trai ale locuitorilor.

Această situație generează nu doar pierderi economice, ci și un sentiment legitim de nesiguranță în rândul cetățenilor, care se simt abandonați de autorități în fața unui pericol real și recurent. În plus, plățile întârziate ale despăgubirilor agravează neîncrederea populației în capacitatea statului de a gestiona această problemă, iar absența unor soluții durabile de prevenție lasă comunitățile vulnerabile fără perspective clare.

Având în vedere cele expuse, stimată doamnă ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care plata integrală a despăgubirilor aferente pagubelor produse de fauna sălbatică în județul Mureș în 2025 nu a fost finalizată, și când vor fi achitate sumele restante?
2. Ce măsuri de prevenție — împrejmuiri, sisteme de avertizare, intervenții în teren — sunt finanțate sau planificate de minister pentru comunitățile rurale din județul Mureș cele mai expuse atacurilor?
3. Cum evaluează Ministerul Mediului eficiența cadrului legislativ actual privind gestionarea speciilor protejate cu impact asupra comunităților umane, și sunt avute în vedere modificări legislative care să asigure un echilibru între protecția faunei și siguranța cetățenilor?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Creșterea alarmantă a pagubelor provocate de fauna sălbatică în județul Mureș și lipsa unui răspuns instituțional adecvat appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 

Obiectul întrebării: Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc în atenție o situație extrem de gravă privind abandonarea, îngroparea și ascunderea ilegală a deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău, situație care generează riscuri majore pentru mediu, sănătatea populației și siguranța cursurilor de apă din zonă.

Potrivit informațiilor publice și sesizărilor formulate de locuitorii din zonă, în luna aprilie 2026, în urma verificărilor efectuate în zona Sibiciu de Sus – Pătârlagele, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Buzău au identificat urme ale unor utilaje care nivelau terenul cu amestecuri de pământ și deșeuri pe o suprafață de aproximativ 400 mp, inclusiv în apropierea unui curs de apă. Ca urmare a constatărilor, Garda de Mediu a formulat plângere penală și a aplicat sancțiuni contravenționale.

Totodată, în cadrul verificărilor desfășurate la lucrările de reabilitare a Liceului Teoretic „Radu Vlădescu” din Pătârlagele, au fost constatate nereguli privind gestionarea deșeurilor rezultate din construcții, respectiv lipsa evidențelor obligatorii, lipsa documentelor de transport și depozitarea neconformă a deșeurilor.

Mai grav, în data de 17 mai 2026 au fost semnalate noi transporturi de deșeuri abandonate direct în natură. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și declarațiilor unor persoane implicate în transportul acestor deșeuri, dispozițiile privind descărcarea lor pe spații verzi ar fi provenit chiar de la primarul orașului Pătârlagele.

Ca urmare a noilor sesizări și probe prezentate de locuitori ai orașului, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Buzău a anunțat, în data de 18 mai 2026, formularea unei noi plângeri penale pentru identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate în abandonarea și ascunderea deșeurilor.

Având în vedere gravitatea faptelor și faptul că, potrivit informațiilor existente, activitățile de abandonare și îngropare a deșeurilor continuă cu girul primarului din orașul Pătârlagele, în ciuda plângerilor penale formulate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul tuturor plângerilor penale formulate de Garda Națională de Mediu privind abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor pe raza orașului Pătârlagele?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Mediului pentru monitorizarea situației și prevenirea continuării acestor activități ilegale?

3. Au fost dispuse controale suplimentare de către Garda Națională de Mediu după formularea plângerilor penale? Dacă da, care au fost concluziile acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru ecologizarea terenurilor afectate și pentru readucerea acestora la starea inițială?

5. A fost verificată implicarea autorităților administrației publice locale din Pătârlagele în activitățile reclamate și ce concluzii au rezultat în urma acestor verificări?

6. Intenționează Ministerul Mediului sau Garda Națională de Mediu să sesizeze și alte instituții competente, inclusiv organele de urmărire penală și organismele de control financiar, având în vedere caracterul repetitiv al faptelor și suspiciunile privind implicarea unor reprezentanți ai administrației locale?

Abandonarea și îngroparea ilegală a deșeurilor reprezintă o agresiune directă împotriva mediului și a comunităților locale, iar tolerarea unor astfel de practici subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a aplica legea și de a proteja patrimoniul natural al României.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Îngroparea și abandonarea ilegală a deșeurilor provenite din construcții pe raza orașului Pătârlagele, județul Buzău appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși

Stimată doamnă Ministru,

Recent, în Poiana Brașov, un urs a pătruns într-un hotel după ce a forțat ușa de acces, punând în pericol siguranța turiștilor și a angajaților. Incidentul confirmă faptul că prezența urșilor în localități și stațiuni turistice reprezintă o problemă gravă de siguranță publică.

În acest context, Parlamentul României a adoptat recent noi modificări legislative privind gestionarea populației de urs brun și intervenția autorităților în situații de risc, prin Legea nr. 73/2026 privind aprobarea OUG nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Actul normativ prevede măsuri pentru intervenții mai rapide în intravilan, cote de prevenție și intervenție, precum și sancțiuni pentru hrănirea urșilor în zonele locuite. 

Totodată, legea stabilește pentru anul 2026 cote de prevenție și intervenție pentru exemplarele de urs brun, în contextul creșterii numărului de atacuri și al apelurilor la 112 privind apariția urșilor în localități. 

Având în vedere cele expuse, vă rog, doamna ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul incidentelor raportate în ultimii 5 ani privind pătrunderea urșilor în hoteluri, pensiuni, gospodării și alte zone frecventate de populație?
2. Care este situația aplicării prevederilor introduse prin Legea nr. 73/2026?
3. Câte intervenții de prevenție și câte intervenții de urgență au fost efectuate în baza noii legislații?
4. Ce fonduri au fost alocate autorităților locale pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de prezența urșilor?
5. Există un plan național actualizat pentru protejarea stațiunilor turistice și a localităților aflate în zone cu risc ridicat?
6. Care este evaluarea Ministerului Mediului privind eficiența noilor măsuri legislative adoptate de Parlament?
7. Are ministerul în vedere noi măsuri legislative pentru reducerea riscului asupra populației?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale.

Stimată doamnă Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din legislația silvică, activitatea de administrare și control a fondului forestier trebuie să beneficieze de personal de specialitate suficient, inclusiv prin asigurarea unui raport corespunzător între numărul inginerilor silvici și suprafața de fond forestier administrată.

Cu toate acestea, în practică există numeroase semnale privind deficitul de personal din cadrul Gărzilor Forestiere, în condițiile în care gradul de infracționalitate silvică rămâne ridicat, iar volumul sesizărilor și al activităților de control este în continuă creștere, potrivit informațiilor din spațiul public.

Se ridică astfel întrebarea dacă actuala structură de personal este suficientă pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor de control, prevenție și monitorizare a activităților din domeniul silviculturii si din domeniul cinegetic.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Cați angajați are în prezent Garda Forestieră, defalcat pe structuri,  centrală și teritoriale? 

2.  Câți ingineri silvici sunt angajați în prezent în cadrul Gărzilor Forestiere, defalcat pe structuri, centrală și teritoriale?  
3. Consideră ministerul că actuala organigramă de personal al Gărzilor Forestiere  este suficientă pentru desfăsurarea activitaților ce intră in atribuțiile sale? Dacă la nivelul instituției se inregistrează deficit de personal, vă rog să-mi comunicați care este deficitul, în ce departamente este acesta cel mai accentuat și care este motivul pentru care aceste posturi nu au fost scose la concurs pentru ca activitatea instituției să se desfăsoare in parametri normali?

4. Vă rog să-mi comunicați modul de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și Gărzilor Forestiere teritoriale, perioada pentru care se exercită mandatul acestora, precum și dacă există posibilitatea reînnoirii sau prelungirii acestuia și în ce condiții? 

5. Consideră ministerul oportună acordarea unor competențe suplimentare personalului silvic pentru constatarea și sesizarea situațiilor de muncă nedeclarată identificate în cadrul activitaților specifice domeniului silvic si cinegetic?

Având în vedere importanța protejării fondului forestier național și necesitatea consolidării capacității instituționale a structurilor de control, consider că un eventual deficit de personal de specialitate în cadrul Garzilor Forestiere pot afecta grav atât combaterea infracționalității silvice, cât și siguranța lucrătorilor din domeniu.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Nsăud 

Obiectul întrebării:. Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii.

Doamnei  Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

În contextul aplicării legislației silvice și al rolului esențial pe care îl are autoritatea publică centrală pentru silvicultură în implementarea, reglementarea, coordonarea și controlul sectorului forestier, consider necesară o clarificare detaliată a modului în care această autoritate este organizată și funcționează în practică.

Noțiunea de „autoritate” în domeniul silvic nu poate rămâne una strict abstractă, fiind important să existe transparență deplină cu privire la structura instituțională, resursele umane, responsabilitățile și mecanismele efective de control exercitate la nivel național.

În acest sens, este necesar să fie clarificată componența concretă a acestei autorități, numărul de persoane implicate în exercitarea atribuțiilor, funcțiile deținute, precum și modul în care sunt distribuite responsabilitățile de control și coordonare. Totodată, este important să existe transparență cu privire la resursele bugetare alocate și modul de utilizare a acestora în exercitarea atribuțiilor legale.

De asemenea, considerăm necesară clarificarea responsabilităților individuale și instituționale în ceea ce privește actele de control, decizie și monitorizare, astfel încât să existe o trasabilitate clară a deciziilor administrative și a răspunderii instituționale.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1.  Care este structura completă a autorității publice centrale pentru silvicultură și care este organigrama actuală a acesteia? 

2.  Care este numărul total de posturi aprobate, ocupate și vacante din cadrul autorității publice centrale pentru silviculturii, defalcat pe direcții, servicii și compartimente? 

3.  Care sunt funcțiile de conducere și funcțiile de execuție existente în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

4.  Care este procedura legală și administrativă prin care sunt numite, angajate sau delegate persoanele care ocupă funcții în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură?

5.  Ce condiții de studii, specializare, experiență profesională și vechime trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea funcțiilor din cadrul autorității publice pentru silvicultură? 

6.  Care sunt atribuțiile și responsabilitățile aferente fiecărei funcții din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? De asemenea, se solicită transmiterea fișelor de post aferente funcțiilor de conducere. 

7.  Există o evidență nominală a persoanelor cu atribuții de control în domeniul silvic la nivelul autorității centrale? Dacă da, vă rog să precizați dacă aceasta poate fi făcută publică în condițiile legii. 

8.  Care sunt instituțiile sau structurile competente să verifice activitatea persoanelor din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură și prin ce mecanisme se realizează controlul, auditul sau evaluarea activității acestora? 

9.  Care este bugetul anual alocat autorității publice centrale pentru silvicultură și cum este acesta distribuit pe principalele activități (control, monitorizare, digitalizare, reglementare)? 

10.  Care sunt salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, primele, beneficiile și celelalte drepturi salariale acordate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcate pe funcții? 

11.  Ce bunuri, mijloace logistice, autoturisme de serviciu, echipamente sau alte forme de suport material sunt alocate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

12.  Care este cheltuiala anuală totală aferentă funcționării autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcată pe cheltuieli de personal, cheltuieli administrative și alte categorii bugetare? 

Având în vedere rolul central al autorității publice în administrarea și controlul fondului forestier național, consider că transparența privind structura, resursele și responsabilitățile acesteia este esențială pentru asigurarea bunei guvernări și a eficienței instituționale.

Clarificarea acestor aspecte contribuie la consolidarea încrederii publice și la întărirea mecanismelor de răspundere în domeniul silvic.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației

  Stimată doamnă ministru,

Zona orașului Ploiești continuă să fie asociată cu probleme persistente privind calitatea aerului și impactul activităților industriale asupra sănătății populației și, din punctul meu de vedere, este profund îngrijorător faptul că, în ciuda numeroaselor sesizări și episoade de poluare semnalate în ultimii ani, cetățenii nu beneficiază, nici astăzi, de răspunsuri clare privind sursele reale ale poluării, eficiența controalelor efectuate și măsurile concrete dispuse împotriva operatorilor care nu respectă normele de mediu.

Consider, doamnă ministru, că protejarea sănătății populației trebuie să reprezinte o prioritate reală, ci nu doar o temă invocată formal în comunicate administrative.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care sunt principalele surse industriale de poluare identificate în zona Ploiești? 
2. Ce depășiri ale limitelor admise privind calitatea aerului au fost înregistrate în ultimii 5 ani? 
3. Ce controale au fost efectuate la rafinăriile și operatorii industriali din zonă și ce sancțiuni au fost aplicate? 
4. Ce măsuri au fost dispuse pentru reducerea emisiilor poluante? 
5. Există studii privind impactul poluării industriale asupra stării de sănătate a populației din municipiul Ploiești și localitățile limitrofe? 
6. Ce investiții au fost realizate pentru modernizarea sistemelor de monitorizare a calității aerului? 
7. Care este planul ministerului pentru reducerea poluării industriale în județul Prahova?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare –  Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației appeared first on AUR.