De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul implementării componentei „Reforme și Investiții” din Planul Național de Redresare și Reziliență și riscul neîndeplinirii jaloanelor asumate

Stimate domnule ministru,

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente asumate de statul român în vederea modernizării economiei și a consolidării capacității administrative, în strânsă corelație cu obiectivele europene privind tranziția verde și digitală.

Datele recente referitoare la secțiunea „Reforme și Investiții” indică un volum semnificativ de obligații rămase de îndeplinit, respectiv 179 de reforme și 206 investiții aflate încă în diferite stadii de implementare. Aceste cifre ridică, în mod legitim, semne de întrebare cu privire la capacitatea administrativă de a respecta termenele asumate, precum și la riscurile aferente absorbției integrale a fondurilor disponibile.

Având în vedere caracterul condiționat al finanțării prin PNRR, unde deblocarea tranșelor este dependentă de îndeplinirea jaloanelor și țintelor stabilite, orice întârziere sau neconformitate poate genera consecințe semnificative, inclusiv pierderi de fonduri și afectarea credibilității instituționale a României.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul celor 179 de reforme și 206 investiții rămase de îndeplinit, inclusiv gradul de realizare și termenele actualizate pentru fiecare categorie?
2. Ce măsuri au fost adoptate pentru accelerarea implementării acestor reforme și investiții, în special în domeniile unde întârzierile sunt cele mai pronunțate?
3. Care sunt principalele obstacole identificate la nivel instituțional sau procedural care afectează ritmul de implementare și ce soluții sunt avute în vedere pentru depășirea acestora?
4. În ce măsură există riscul real de pierdere a unor fonduri aferente PNRR ca urmare a neîndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate și care sunt scenariile analizate de minister în acest sens?
5. Care este calendarul realist de finalizare a componentei „Reforme și Investiții”, în condițiile actuale, și ce mecanisme de monitorizare și control au fost consolidate pentru a asigura respectarea acestuia?
6. În ce măsură este implicat Parlamentul în monitorizarea acestui proces și ce instrumente de transparență sunt puse la dispoziția opiniei publice pentru a urmări progresul implementării?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul implementării componentei „Reforme și Investiții” din Planul Național de Redresare și Reziliență și riscul neîndeplinirii jaloanelor asumate appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Protejarea antreprenorilor români împotriva fraudelor în accesarea fondurilor europene

Stimate domnule ministru,

Accesarea fondurilor europene reprezintă una dintre principalele oportunități de dezvoltare pentru antreprenorii români, însă, în ultimii ani, au apărut tot mai multe situații în care persoane sau firme care se prezintă drept consultanți în domeniu profită de lipsa de informare a beneficiarilor și comit fraude de amploare. Persoanele vătămate au fost induse în eroare prin prezentarea unor rezultate fictive, dar și prin falsificarea unor documente oficiale, inclusiv transformarea unor scrisori de respingere în aparente aprobări de finanțare. Astfel de practici nu doar că produc pierderi financiare semnificative, dar afectează grav încrederea în mecanismele de accesare a fondurilor europene.

Aceste situații indică existența unor vulnerabilități serioase în sistem, atât în ceea ce privește informarea beneficiarilor, cât și în ceea ce privește controlul și reglementarea activității de consultanță în domeniul fondurilor europene.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Câte cazuri de fraudă sau înșelăciune legate de accesarea fondurilor europene au fost semnalate în ultimii 5 ani și care este valoarea totală estimată a prejudiciilor?

2. Există o evidență oficială a firmelor sau consultanților autorizați în domeniul accesării fondurilor europene? Dacă da, unde poate fi consultată public?

3. Ce măsuri de reglementare și control există în prezent pentru activitatea firmelor de consultanță în domeniul fondurilor europene?

4. Ce mecanisme de verificare sunt puse la dispoziția potențialilor beneficiari pentru a se asigura că lucrează cu consultanți legitimi?

5. Există campanii de informare publică pentru prevenirea acestor tipuri de fraude? Dacă da, care este impactul acestora?

6. Ce măsuri concrete intenționează ministerul să adopte pentru protejarea antreprenorilor și creșterea transparenței în procesul de accesare a fondurilor europene?

7. Este avută în vedere introducerea unui sistem de certificare sau licențiere obligatorie pentru consultanții în fonduri europene?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Protejarea antreprenorilor români împotriva fraudelor în accesarea fondurilor europene appeared first on AUR.

Și către:

• Ministerul Finanțelor
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Ministerul Energiei
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Subiect: Solicitare de informații privind activitatea Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România

Stimate Domnule Prim-Ministru,

În calitate de senator al României și reprezentant al intereselor cetățenilor, vă adresez prezenta solicitare pentru a obține informații detaliate privind activitatea, consultanța oferită și impactul Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România.

În contextul eforturilor continue ale României de a-și moderniza administrația publică și de a implementa reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea sa durabilă, doresc să subliniez importanța Hotărârii Guvernului nr. 1.317 din 30 decembrie 2021. Această hotărâre aprobă Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Banca Mondială, semnat la București la 13 iulie 2021, care stabilește un parteneriat strategic pentru modernizarea administrației publice și sprijinirea reformelor structurale.

Acest Memorandum reprezintă un cadru esențial de colaborare între România și Banca Mondială, având ca obiectiv principal consolidarea capacității administrative și implementarea eficientă a reformelor structurale. Prin acest parteneriat, se urmărește îmbunătățirea performanței instituțiilor publice, creșterea transparenței și eficienței în furnizarea serviciilor publice, precum și promovarea unei guvernanțe responsabile și orientate către cetățean.

Este demn de menționat că acest Memorandum intră în vigoare la data semnării de către ambele părți și are valabilitate până la 31 decembrie 2029, oferind astfel un orizont temporal adecvat pentru implementarea reformelor propuse. De asemenea, oricare dintre părți are posibilitatea de a rezilia Memorandumul înainte de termen, cu un preaviz de trei luni, asigurând astfel flexibilitatea necesară în funcție de evoluția contextului național și internațional.

În concluzie, aprobarea acestui Memorandum prin Hotărârea Guvernului nr. 1.317/2021 subliniază angajamentul ferm al României de a colabora cu parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, în vederea realizării unor reforme structurale profunde și a modernizării administrației publice. Acest demers este esențial pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor români.

Având în vedere complexitatea și importanța acestor colaborări, vă rog să ne furnizați următoarele informații:

I. Activitatea Băncii Mondiale în România

Banca Mondială joacă un rol esențial în sprijinirea reformelor și dezvoltării României prin finanțarea unor proiecte strategice în domeniul infrastructurii, administrației publice, educației, sănătății și dezvoltării economice. În acest sens, vă solicităm să ne furnizați o imagine detaliată asupra activității Băncii Mondiale în România, prin răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Lista proiectelor implementate
   • Care sunt principalele proiecte finanțate de Banca Mondială în România în ultimii 10 ani? Vă rugăm să oferiți o listă detaliată a acestor proiecte, indicând obiectivele fiecăruia, domeniul de aplicare și perioada de implementare.
   • Care sunt criteriile pe baza cărora au fost selectate aceste proiecte?
2. Finanțarea proiectelor
   • Ce sume au fost alocate fiecărui proiect în parte și care sunt sursele de finanțare?
   • Care este mecanismul de utilizare a fondurilor și ce procent din aceste sume a fost deja utilizat efectiv?
   • Există sume necheltuite din fondurile alocate? Dacă da, care sunt motivele și ce măsuri au fost luate pentru accelerarea utilizării fondurilor?
3. Actele normative asociate
   • Prin ce acte normative au fost transpuse și reglementate aceste proiecte la nivel național?
   • Există reglementări speciale emise pentru facilitarea implementării acestora?
4. Evaluarea proiectelor
   • Care sunt concluziile evaluărilor realizate de Banca Mondială asupra impactului proiectelor implementate în România?
   • Ce metodologii de evaluare sunt utilizate pentru măsurarea eficienței proiectelor?
   • Există studii de impact sau analize cost-beneficiu care să reflecte eficiența acestor proiecte? Dacă da, vă rugăm să le transmiteți.
5. Recomandările Băncii Mondiale
   • În ce mod au fost integrate recomandările Băncii Mondiale în strategiile și politicile naționale?
   • Există rapoarte oficiale în care să fie documentate aceste recomandări și măsurile adoptate de Guvern?

II. Serviciile de consultanță oferite de Banca Mondială

Consultanța oferită de Banca Mondială este un instrument esențial pentru creșterea capacității instituționale și pentru implementarea eficientă a reformelor structurale. În acest context, vă rugăm să furnizați informații detaliate despre serviciile de consultanță contractate de România, răspunzând următoarelor întrebări:

1. Contractele de consultanță semnate
   • Câte contracte de consultanță au fost semnate între Guvernul României și Banca Mondială în baza Memorandumului din 2021?
   • Care sunt instituțiile beneficiare ale acestor servicii de consultanță și ce rol au acestea în implementarea proiectelor?
   • Care sunt principalele obiective ale contractelor semnate și ce rezultate concrete se așteaptă?
2. Domeniile vizate de consultanță
   • Care sunt domeniile prioritare pentru care s-au solicitat servicii de consultanță?
   • În ce măsură consultanța oferită de Banca Mondială a contribuit la îmbunătățirea capacității administrative și a eficienței instituțiilor publice?
   • Care sunt principalele obstacole identificate în cadrul activităților de consultanță și cum au fost acestea soluționate?
3. Costurile și finanțarea serviciilor de consultanță
   • Care au fost costurile fiecărui contract de consultanță și ce surse de finanțare au fost utilizate?
   • Există diferențe între costurile estimate și costurile reale ale serviciilor de consultanță?
   • Care sunt criteriile de selecție a consultanților și cum sunt evaluate performanțele acestora?
4. Evaluarea serviciilor de consultanță
   • Ce rapoarte a emis Banca Mondială ca urmare a serviciilor de consultanță oferite?
   • Care sunt principalele concluzii și recomandări rezultate din aceste rapoarte?
   • Cum au fost implementate aceste recomandări la nivel național și ce efecte au avut asupra politicilor publice?
5. Transparență și raportare
   • Unde pot fi consultate public aceste contracte și rapoarte pentru a asigura transparența procesului?
   • Ce măsuri sunt luate pentru a monitoriza eficiența consultanței oferite și pentru a preveni eventualele deficiențe în implementare?

De asemenea, având în vedere rolul strategic al Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului European de Investiții (FEI) în sprijinirea dezvoltării economice a României prin finanțarea și implementarea unor proiecte esențiale pentru infrastructură, mediu, energie și sprijinirea IMM-urilor, solicit următoarele informații detaliate:

III. Activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) în România

BEI este una dintre cele mai importante instituții financiare care oferă sprijin României pentru implementarea proiectelor de dezvoltare. Pentru a asigura o analiză clară și detaliată a activității BEI în România, solicit următoarele informații:

1. Lista proiectelor finanțate de BEI
   • Care sunt principalele proiecte de infrastructură, energie, transport, digitalizare și mediu finanțate de BEI în România?
   • Care sunt criteriile pe baza cărora au fost selectate aceste proiecte?
   • Câte dintre aceste proiecte sunt finalizate, în desfășurare sau nerealizate?
2. Buget și finanțare
   • Ce sume au fost alocate pentru fiecare proiect și ce procent din acestea a fost utilizat efectiv?
   • Care este distribuția surselor de finanțare?
   • Care sunt motivele eventualelor blocaje în utilizarea fondurilor?
3. Reglementări și acte normative
   • Prin ce acte normative au fost transpuse aceste proiecte la nivel național?
   • Care au fost obstacolele juridice sau administrative în implementarea proiectelor finanțate de BEI?
4. Evaluări și rapoarte
   • Care sunt principalele concluzii ale evaluărilor realizate de BEI asupra proiectelor implementate în România?
   • Ce analize cost-beneficiu au fost efectuate și ce lecții au fost învățate?
   • Vă rugăm să furnizați toate rapoartele relevante realizate de BEI în legătură cu aceste proiecte.

IV. Serviciile de consultanță oferite de BEI

1. Domeniile de consultanță
   • BEI a oferit servicii de consultanță instituțiilor publice române?
   • Care sunt domeniile prioritare în care BEI a oferit consultanță?
   • Cum a fost utilizată expertiza BEI pentru dezvoltarea infrastructurii critice din România?
2. Costurile consultanței
   • Care au fost costurile aferente fiecărui contract de consultanță?
   • Prin ce mecanisme au fost finanțate aceste servicii?
3. Impactul consultanței BEI
   • Ce măsuri concrete au fost luate în urma consultanței oferite de BEI?
   • Vă rugăm să furnizați exemple de politici publice influențate de aceste servicii.

V. Activitatea Fondului European de Investiții (FEI) în România

1. Programe implementate
   • Care sunt principalele inițiative ale FEI pentru sprijinirea IMM-urilor și startup-urilor din România?
   • Ce mecanisme de finanțare au fost puse la dispoziție?
   • Ce impact a avut FEI asupra accesului la finanțare pentru antreprenorii români?
2. Buget și utilizarea fondurilor
   • Cât din bugetul alocat programelor FEI a fost efectiv utilizat?
   • Care sunt dificultățile în absorbția fondurilor FEI și cum pot fi acestea soluționate?
3. Evaluări și rapoarte
   • Ce rapoarte a emis FEI cu privire la impactul programelor sale în România?
   • Cum au fost integrate recomandările FEI în strategiile naționale de dezvoltare economică?

VI. Serviciile de consultanță oferite de FEI

1. Consultanță oferită instituțiilor române
   • FEI a oferit consultanță Guvernului României?
   • Care au fost principalele domenii vizate de această consultanță?
   • Ce rezultate concrete s-au obținut?
2. Costurile și impactul consultanței
   • Care a fost costul total al serviciilor de consultanță FEI?
   • Ce mecanisme de monitorizare a eficienței acestor servicii există?

The post Stelea Niculina – Interpelare – Solicitare de informații privind activitatea Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România appeared first on AUR.

Adresată:  Către Adrian  CÂCIU  – Ministrul  Investițiilor și Proiectelor Europene;

De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei ;

Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța;

Şedinţa Senatului Romaniei din data de: 19.03.2024;

Obiectul înterpelării: Este blocată  sau  nu  Cererea nr.3 de Plată ?

Domnule Ministru,

Au apărut recent informații contradictorii despre soarta celei de-a treia cereri de plată în valoare de 2,7 miliarde de euro din banii prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Surse guvernamentale neidentificate ar fi declarat că cererea a fost blocată. Dumneavoastră ați negat acest lucru.

Care este adevărul? Ce este real și ce este fals în știrea privind blocarea cererii de plată în discuție?

Printre motivele principale ale blocării s-ar număra:

– reforma companiilor de stat, Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS);

–  numirile la vârful companiilor din energie fără a respecta normele de transparență, inclusiv la AMEPIP;

–   pragul de 500 000 de euro pentru microîntreprinderi.

În plus, Ministerul Energie nu ar fi îndeplinit unele jaloane referitoare la proiectele din domeniul energiei. 

Orice s-ar spune, o analiză a gradului de îndeplinire a acestor măsuri se impune.

Simpla negare a blocării cererii nu este suficientă, așa că este de așteptat o informare mai completă din partea autorităților cărora le revenea rezolvarea problemelor prevăzute în PNRR.

Ce puteți spune despre aceste motive? Sunt îndeplinite jaloanele sau pierdem banii?

The post Evdochia Aelenei – Interpelare – Este blocată  sau  nu  Cererea nr.3 de Plată? appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ, membru al Comisiei pentru administrație publică

Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 20/09/2023

Obiectul interpelării: gradul de absorbție al României din Fondul de Coeziune (UE)

Stimate domnule ministru,

Pentru rezolvarea problemelor economice cauzate de impunerea restricțiilor

din perioada pandemiei covid-19, Uniunea Europeană a creat Mecanismul de redresare și reziliență, menit să ofere fonduri nerambursabile și împrumuturi avantajoase țărilor membre. Mecanismul a fundamentat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), în baza căruia România va beneficia de 29.2 miliarde de EUR.

Guvernul a acordat în ultimul timp o atenție specială PNNR-ului cu toate că Uniunea Europeană acordă României și alte surse de finanțare. Unul dintre acestea fiind Fondul de Coeziune care are menirea să dezvolte țările a căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii.

Între 2021 și 2027, UE a alocat și alocă 42,5 miliarde de EUR (la prețurile din 2018) pentru acest fond din care România beneficiază de 4,09 miliarde de EUR. Fondul de coeziune sprijină în principal dezvoltarea unei economii mai ecologice (cu emisii reduse de dioxid de carbon) și mai circulară, pe lângă creșterea interconectării căilor de transport dintre țările membre.

Având în vedere că absorbția fondurilor europene contribuie direct la dezvoltarea economică a țării, iar infrastructura noastră lasă de dorit, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este rata de absorbție din prezent a României din fondurile alocate de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune?
2. Ce proiecte au fost finanțate din respectivul fond? Cât la sută dintre aceste au fost terminate?
3. Ce proiecte în domeniul infrastructurii feroviare s-au finanțat prin acest fond?

The post Gheorghe-Adrian Cătană – Întrebare parlamentară – gradul de absorbție al României din Fondul de Coeziune (UE) appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Ministru al Investiției și Proiectelor Europene, Marcel-Ioan Boloș

De către: Senator Rodica Boancă

Circumscripția: nr. 23, Ialomița

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 07.12.2022

Obiectul întrebării: neacordarea voucherelor sociale

Stimate Domnule Ministru, Marcel-Ioan Boloș,

          La inceput lunii mai a anului curent, cu mare fast a fost anunțată acordarea voucherelor sociale.

          Populația considerată vulnerabilă, cu venituri reduse, urma să primească, începând cu luna iunie și până la finele acestui an, tichete sociale în valoare de 250 lei, care vor fi încărcate la fiecare 2 luni pe un card electronic. Conform unei ordonanțe de urgență adoptate de Executiv la momentul respectiv,urma ca măsura să fietemporară, până la data de 31 decembrie 2022, și avea ca scop sprijinul categoriilor de populație,aflate în risc de deprivare materială precum și risc de sărăcie extremă ca urmare a creșterii prețului la utlitățile și la bunurile de consum.

          Cu toate acestea, cetățenii semealează faptul că aceste carduri fie nu au fost livrate, fie nu sunt alimentate cu sumele aferente, la datele stabilite anterior prin ordonanța de urgență. Astfel, în prag de sărbători, românii sunt amăgiți iarăși și așteaptă un nou Crăciun cu emoții legat de faptul că nu vor avea ce pune pe masă sau cu se să se încălzească.

          Astfel, în baza atribuțiilor conferinte de funcția pe care o ocupați, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. La nivelul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, se cunoaște această întârziere în livrarea și/sau alimentarea cardurilor?
2. Care este orizontul de timp în care credeți că această problemă se va rezolva, iar banii se vor vira?
3. Aveți o evidență legată de numărul cardurilor care nu au fost livrate cetățenilor și motivele pentru care aceștia încă nu au intrat în posesia lor?
4. Preconizați că în anul 2023, această măsură de acordare a voucherelor sociale, se va prelungi?

The post Rodica Boancă – Întrebare parlamentară – Neacordarea voucherelor sociale appeared first on AUR.