Ministerul Educației și Cercetări, domnului ministru Mihai Dimian 

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Stadiul implementării proiectelor din educație finanțate prin PNRR și riscul nefinalizării administrative până la termenul-limită

                 Domnilor miniștri,

Implementarea proiectelor din educație finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie analizată în raport cu capacitatea reală a sistemului administrativ de a le duce până la capăt, nu doar din perspectiva execuției fizice, ci și a finalizării administrative prin recepții, verificări și validări conforme.

Diferența dintre finalizarea lucrărilor și închiderea lor administrativă reprezintă una dintre vulnerabilitățile majore ale actualei etape de implementare, în contextul termenului de 31 august 2026, care presupune nu doar finalizarea construcțiilor, ci și validarea completă a investițiilor în raport cu cerințele asumate.

Cum riscul major, domnilor miniștri, nu este doar întârzierea unor lucrări, cât, mai ales, nefinalizarea lor administrativă, ceea ce ar putea conduce la pierderea finanțării pentru investiții deja realizate parțial sau integral din punct de vedere fizic, repetând, într-o altă formă, tiparele de implementare defectuoasă din exercițiile financiare anterioare, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este stadiul detaliat al proiectelor din educație finanțate prin PNRR, defalcat pe tipuri de investiții, inclusiv procentul proiectelor aflate în risc de nefinalizare până la 31 august 2026? 
2. Câte dintre aceste proiecte sunt, în prezent, finalizate din punct de vedere fizic, dar nu au parcurs încă procedurile complete de recepție și validare administrativă? 
3. Ce măsuri au fost adoptate pentru accelerarea proceselor de recepție, verificare și închidere administrativă a proiectelor? 
4. Există o listă oficială a proiectelor considerate în risc ridicat și care sunt criteriile utilizate pentru această clasificare? 
5. Care sunt persoanele sau structurile instituționale care răspund, în mod individual, pentru nefinalizarea sau nevalidarea proiectelor în termenul asumat? 
6. Ce estimări există privind eventualele pierderi de fonduri în cazul în care o parte dintre proiecte nu vor fi finalizate și validate până la termenul-limită?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Stadiul implementării proiectelor din educație finanțate prin PNRR și riscul nefinalizării administrative până la termenul-limită appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026

Domnule Ministru,

România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă: în intervalele de prânz, când producția din solar și eolian este ridicată, energia ajunge să fie vândută la prețuri foarte mici, uneori chiar în condiții de presiune asupra sistemului, iar seara, când consumul crește și producția regenerabilă scade, România ajunge să cumpere energie la prețuri mult mai mari.

Conform informațiilor publice, Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare și reușește să monetizeze mult mai bine regenerabilele, în timp ce România, deși produce foarte mult energie ieftină la prânz din eolian și solar, o vinde ieftin și o cumpără scump seara.  Bulgaria, spre exemplu, a aprobat finanțări consistente pentru proiecte de baterii, inclusiv prin programul RESTORE, cu proiecte care depășesc 4 GWh capacitate planificată de stocare.

Comisia Europeană a aprobat în martie 2026 o schemă de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru România, destinată instalării a cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare în baterii. Totodată, au existat declarații publice potrivit cărora România ar urma să aibă instalați 1.500 MW de stocare până la finalul anului 2026, prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce fonduri europene a accesat România până în prezent pentru baterii de stocare a energiei, separat de finanțările acordate pentru parcuri fotovoltaice și eoliene? Vă rog să precizați programele de finanțare, sumele disponibile, sumele aprobate, sumele contractate, sumele efectiv plătite până în prezent și beneficiarii proiectelor, acolo unde aceștia au fost selectați.
2. Ce proiecte de stocare sunt prevăzute în PNRR, în Fondul pentru Modernizare sau în alte programe europene gestionate ori monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene? Vă rog să indicați câte proiecte au fost depuse, câte au fost aprobate, câte sunt contractate, câte se află în implementare și ce capacitate totală de stocare ar urma să rezulte din aceste proiecte.
3. Care sunt jaloanele, țintele și termenele asumate de România în domeniul stocării energiei prin PNRR sau prin alte finanțări europene?
4. Ce capacitate de stocare va fi instalată efectiv până la sfârșitul anului 2026 prin proiecte finanțate din fonduri europene?
5. Care sunt principalele cauze pentru care România nu a folosit mai rapid fondurile europene disponibile pentru baterii de stocare? Vă rog să precizați dacă întârzierile țin de ghidurile de finanțare, procedurile de evaluare, lipsa proiectelor mature, coordonarea între ministere sau alte blocaje administrative.
6. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a accelera absorbția fondurilor europene dedicate stocării energiei?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026 appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Capacitatea Guvernului de a îndeplini jaloanele din PNRR și riscul pierderii fondurilor europene

     Domnule ministru,

Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan privind stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență indică faptul că România are de îndeplinit, într-un interval foarte scurt, „câteva zeci de jaloane”, fiecare fiind direct legat de accesarea fondurilor europene. Din punctul meu de vedere, această formulare descrie o relație directă între capacitatea administrativă a statului și finanțarea unor proiecte esențiale, de la infrastructură rutieră până la spitale și școli. 

Problema, însă, domnule  ministru, nu este doar numărul mare de jaloane rămase, ci și lipsa unei imagini publice clare și detaliate asupra stadiului fiecăruia, pentru că, în lipsa unei transparențe reale, riscul nu este doar întârzierea unor reforme, ci pierderea efectivă a unor sume consistente, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate conduce la blocarea sau reducerea finanțării europene. 

De asemenea, apreciez că faptul că unele dintre aceste jaloane presupun adoptarea unor legi esențiale, în domenii precum salarizarea publică, fiscalitate sau energie, indică o presiune majoră asupra procesului legislativ și ridică întrebări legitime privind capacitatea de coordonare instituțională, drept pentru care, vă rog să îmi comunicați următoarele: 

1. Care este lista completă a jaloanelor PNRR rămase de îndeplinit până la termenul indicat și care este stadiul exact al fiecăruia? 
2. Ce jaloane sunt considerate în risc major de neîndeplinire și care sunt cauzele întârzierilor? 
3. Ce impact financiar estimat are neîndeplinirea fiecărui jalon asupra sumelor ce pot fi atrase de România? 
4. Ce ministere sau instituții sunt responsabile direct pentru jaloanele restante și ce măsuri de coordonare au fost adoptate la nivel guvernamental? 
5. Ce calendar are Guvernul pentru adoptarea actelor normative necesare și care sunt riscurile în cazul depășirii acestuia? 
6. Ce mecanisme de monitorizare și raportare publică intenționați să implementați pentru a asigura transparența progresului în îndeplinirea jaloanelor PNRR?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Capacitatea Guvernului de a îndeplini jaloanele din PNRR și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Cine răspunde pentru pierderea a aproape 500.000 de locuri de muncă?

  Stimate domnule ministru,

Creșterea șomajului în România până la un nivel de aproximativ 6%, echivalentul a aproape 500.000 de persoane fără loc de muncă, nu poate fi tratată doar ca o simplă fluctuație statistică, ci reprezintă un semnal clar al unei deteriorări a pieței muncii și al unei lipse de reacție adecvate din partea Guvernului. 

Datele recente arată că România nu doar că depășește media Uniunii Europene, dar se confruntă și cu un dezechilibru structural major, în special în rândul tinerilor, unde șomajul ajunge la aproximativ 28%, aproape dublu față de media europeană. Această evoluție nu este întâmplătoare, ea apare pe fondul unei economii care a intrat deja într-o zonă de încetinire, cu semnale de recesiune și cu scădere a puterii reale de cumpărare, ceea ce afectează direct capacitatea companiilor de a menține sau crea locuri de muncă. 

   Problema reală nu este doar numărul de șomeri, domnule ministru, ci și incapacitatea Guvernului din care faceți parte de a anticipa și gestiona această tendință, în condițiile în care politicile economice adoptate în ultimii ani nu au reușit să consolideze piața muncii, ci au lăsat-o vulnerabilă la orice șoc economic.

Având în vedere gravitatea situației, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Prezentați, punctual, ce măsuri fiscale adoptate în ultimele 12 luni – majorări de taxe, eliminări de facilități, modificări de contribuții – au avut impact direct asupra costului forței de muncă și cu cât a crescut acest cost, în procente și în lei/angajat.
2. Indicați, pe sectoare economice, unde s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă și corelați explicit aceste pierderi cu măsurile fiscale adoptate de Guvern.
3. Precizați numărul exact de contracte de muncă încetate în ultimele 6 luni și defalcați-le pe motive – concedieri economice, încetări voluntare, falimente. Doresc, separat, situația pentru județul Prahova 
4. Nominalizați ministrul sau membrii Guvernului care au propus și susținut măsurile fiscale cu impact direct asupra pieței muncii și ce evaluări de impact au prezentat înainte de adoptare.
5. Indicați câte firme și-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvență în ultimele 12 luni și ce legătură există între aceste evoluții și modificările fiscale introduse.
6. Prezentați un plan concret, cu termene lunare, pentru reducerea numărului de șomeri, inclusiv câte locuri de muncă noi estimați că vor fi create până la finalul anului și prin ce măsuri precise.
7. Precizați dacă aveți în vedere reducerea sau eliminarea unor taxe introduse recent și în ce termen, pentru a opri pierderea de locuri de muncă.
8. În cazul în care nu puteți indica măsuri concrete cu efect imediat asupra ocupării, considerați că este justificată retragerea din funcție a celor care au gestionat politica fiscală în această perioadă?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Cine răspunde pentru pierderea a aproape 500.000 de locuri de muncă? appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre riscul major de pierdere a fondurilor din PNRR ca urmare a eșecului Guvernului în implementarea reformelor asumate

Domnule ministru,

România se află într-o situație critică în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care cel puțin 14 jaloane și ținte esențiale sunt întârziate, fiecare dintre acestea fiind asociat cu penalități de până la aproape un miliard de euro – situație în care nu mai putem vorbi despre întârzieri punctuale, ci despre un eșec sistemic al Guvernului de a livra reformele pe care tot el și le-a asumat în fața Comisiei Europene. 

În plus, domnule ministru, mai mult, o treime din reformele aferente sumelor rămase de atras, aproximativ 10 miliarde de euro, se află în zona de risc, ceea ce echivalează cu o posibilă pierdere masivă de bani europeni pentru România. 

Printre domeniile cele mai afectate se regăsesc reforme esențiale precum decarbonizarea sectorului energetic, restructurarea ANAF, codul urbanismului sau reformele din administrația publică, toate blocate sau întârziate în mod repetat, cu mențiunea că, aceste întârzieri nu sunt simple deficiențe tehnice, ci reflectă incapacitatea politică de coordonare și lipsa unei asumări reale la nivel guvernamental.

În timp ce Guvernul din care faceți parte, domnule ministru, oferă declarații optimiste și susține că nu există riscul neîndeplinirii jaloanelor, propriile documente interne indică exact contrariul: întârzieri, blocaje și dependență de negocieri politice interne pentru adoptarea reformelor. 

În aceste condiții, consider că România riscă să rateze una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare din ultimele decenii, din cauza incompetenței și lipsei de responsabilitate a actualei guvernări.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este lista completă a jaloanelor și țintelor din PNRR aflate în întârziere și ce instituții sunt responsabile pentru fiecare în parte? 
2. Care este valoarea totală estimată a fondurilor aflate în risc real de pierdere în acest moment? Care este situația pentru județul Mureș?
3. Ce măsuri ați luat, până în prezent, pentru deblocarea reformelor privind ANAF, decarbonizarea și urbanismul? 
4. Cine răspunde politic pentru întârzierile constatate și ce sancțiuni administrative au fost aplicate până acum? 
5. Ce garanții puteți oferi că România nu va pierde miliarde de euro, în condițiile în care propriile evaluări guvernamentale indică riscuri majore? 
6. Care este calendarul realist, nu declarativ, pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor restante până la termenul-limită din 2026?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre riscul major de pierdere a fondurilor din PNRR ca urmare a eșecului Guvernului în implementarea reformelor asumate appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Riscul decuplării IMM-urilor din România de la accesarea fondurilor europene în perioada 2028–2034

Stimate domnule ministru,

Declarațiile recente ale Secretarului general al Guvernului, domnul Ștefan Radu Oprea, în cadrul evenimentului IMM România “Indexul Antreprenoriatului Românesc” 2026, atrag atenția asupra unui risc major pentru economia românească, respectiv posibilitatea ca întreprinderile mici și mijlocii din România să fie, în mod practic, decuplate de la accesul la fondurile europene în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

În contextul discuțiilor privind viitorul Fond european pentru competitivitate, există îngrijorări legitime că lipsa unor criterii clare de alocare, inclusiv a unor criterii geografice echilibrate, ar putea favoriza economiile deja dezvoltate și companiile mari, în detrimentul IMM-urilor din state precum România. Experiențele anterioare, cum este cazul fondurilor pentru inovare, unde participarea României a fost extrem de redusă, indică faptul că fără o strategie coerentă și o poziție fermă la nivel european, aceste riscuri se pot materializa.

Având în vedere că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și principalul motor al ocupării forței de muncă, limitarea accesului acestora la finanțare europeană ar avea consecințe directe asupra dezvoltării economice, competitivității și convergenței României în cadrul Uniunii Europene.

În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este poziția oficială a României în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 și Fondul european pentru competitivitate?

2. Ce măsuri concrete a întreprins ministerul pentru a se asigura că IMM-urile din România vor avea acces echitabil la aceste fonduri?

3. Există riscul real ca IMM-urile românești să fie dezavantajate în lipsa unor criterii geografice clare? Care este evaluarea ministerului în acest sens?

4. Ce mecanisme de sprijin vor fi dezvoltate la nivel național pentru a pregăti IMM-urile în vederea accesării noilor tipuri de finanțare europeană?

5. Care este gradul actual de absorbție a fondurilor europene de către IMM-uri și cum se estimează evoluția acestuia în următorii 5 ani?

6. Cum va asigura ministerul că cele aproximativ 60,2 miliarde euro alocate României și potențialele fonduri suplimentare din Fondul pentru competitivitate vor fi utilizate în mod echilibrat și în beneficiul economiei naționale?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Riscul decuplării IMM-urilor din România de la accesarea fondurilor europene în perioada 2028–2034 appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Stadiul absorbției fondurilor europene și implementarea proiectelor majore finanțate în județul Mureș

Domnule ministru,

Fondurile europene reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care statul român și autoritățile administrației publice locale pot finanța proiecte de infrastructură, modernizarea serviciilor publice și dezvoltarea economică a comunităților. În acest context, domnule ministru, capacitatea de absorbție a acestor resurse și modul în care ele sunt utilizate la nivel regional reprezintă un indicator relevant al eficienței administrative și al capacității instituționale de a susține dezvoltarea locală.

În cazul județului Mureș, utilizarea fondurilor europene este esențială pentru finanțarea unor investiții în infrastructură, servicii publice, dezvoltare urbană și sprijinirea mediului economic și, din acest motiv, este necesară o evaluare clară a modului în care aceste resurse sunt utilizate, atât în ceea ce privește proiectele majore aflate în implementare, cât și în ceea ce privește eventualele dificultăți administrative care pot afecta absorbția fondurilor.

În același timp, transparența privind stadiul proiectelor finanțate și eventualele riscuri de întârziere sau de pierdere a finanțării este esențială pentru a înțelege în ce măsură aceste resurse contribuie efectiv la dezvoltarea județului.

În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este valoarea totală a fondurilor europene contractate pentru proiecte implementate în județul Mureș în actualul exercițiu financiar și care este gradul de absorbție realizat până în prezent?
2. Care sunt principalele proiecte finanțate din fonduri europene aflate în implementare în județul Mureș și care este stadiul acestora?
3. Există proiecte finanțate din fonduri europene în județul Mureș care se confruntă cu întârzieri semnificative sau cu riscul pierderii finanțării? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să le specificați și, de asemenea, să îmi comunicați valoarea sumelor pierdute, cauzele și responsabilii.

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Stadiul absorbției fondurilor europene și implementarea proiectelor majore finanțate în județul Mureș appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Situația de la Tulcea, unde mii de apartamente au rămas fără căldură după ce autoritățile au decis să desființeze sistemul centralizat de încălzire, nu este un caz izolat, dar este unul de o gravitate extremă. În loc să accesăm fonduri europene pentru modernizarea conductelor și a centralelor de cartier, am ajuns într-o situație gravă, în care autoritățile închid sursa de încălzire, iar soluția propusă este „centrala de apartament”, costisitoare și asupra căreia Comisia Europeană a început deja să adopte directive și
reglementări pentru eliminarea treptată.
În timp ce Directivele UE (precum “Fit for 55”) obligă statele membre să prioritizeze sistemele de încălzire centralizată eficiente (district heating), la Tulcea oamenii sunt împinși spre centrale individuale pe gaz. Acestea vor atrage în curând taxe de carbon (ETS 2) uriașe pe care tot cetățeanul de rând le va plăti. Statul nu poate sta deoparte invocând că e o problemă locală, când directivele europene sunt clare.
Există bani prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) sau prin noul Program Dezvoltare Durabilă (PDD) special pentru eficiență energetică. Totuși, se pare că birocrația și lipsa de ghiduri clare pentru orașele de dimensiune medie, cum este Tulcea, blochează orice tentativă de salvare a sistemelor centralizate. Nu putem lăsa primăriile să se descurce singure când e vorba de proiecte de zeci de milioane de euro care țin de siguranța energetică națională.
Vă rog să îmi răspundeți la următoarele puncte:

1. Ce linii de finanțare europene disponibile în actualul exercițiu financiar 2021–2027 pot fi accesate în mod concret, în acest moment, de către Primăria Tulcea pentru reconstruirea sau modernizarea unui sistem centralizat de încălzire?
2. Care este stadiul absorbției fondurilor europene destinate sistemelor de termoficare la nivel național și câte proiecte similare au fost finanțate până în prezent?
3. Ce sume din PNRR, inclusiv din componenta REPowerEU, pot fi redirecționate sau accesate de urgență pentru dezvoltarea unor soluții moderne de încălzire în municipiul Tulcea?
4. De ce nu există un mecanism clar de sprijin și asistență tehnică din partea ministerului pentru autoritățile locale care se confruntă cu situații critice, astfel încât acestea să poată accesa rapid fonduri europene și să evite blocaje precum cel din Tulcea?

The post Elena Doboș – Interpelare – Criza termoficării din Tulcea și accesul la fonduri europene appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În data de 9 ianuarie, România a susținut, în cadrul mecanismelor decizionale europene, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din blocul Mercosur. Având în vedere amploarea acestui acord și
impactul potențial asupra pieței agricole europene, se ridică întrebări legitime privind modul în care această decizie ar putea influența eficiența fondurilor europene alocate agriculturii și dezvoltării rurale, precum și capacitatea producătorilor români de a rămâne competitivi.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are un rol central în coordonarea și monitorizarea utilizării fondurilor europene, inclusiv a celor care susțin sectorul agricol și comunitățile rurale. În acest context, consider necesare câteva clarificări privind evaluările realizate și măsurile avute în
vedere pentru protejarea intereselor producătorilor români.
Vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Au fost realizate analize sau studii privind impactul pe care acordul UE–Mercosur îl poate avea asupra utilizării fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale înainte ca România să își exprime votul favorabil? Dacă da, care sunt principalele concluzii ale acestor evaluări?
2. În opinia Ministerului, există riscul ca intrarea în vigoare a acestui acord să afecteze eficiența schemelor de finanțare sau competitivitatea producătorilor români care beneficiază de fonduri europene?
3. Ce instrumente sau măsuri are în vedere Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a limita eventualele efecte negative asupra fermierilor și producătorilor români sprijiniți prin programe europene?
4. Cum argumentează Ministerul poziția favorabilă exprimată de România în raport cu posibilitatea ca acest acord să exercite presiuni asupra eficienței utilizării fondurilor europene dedicate agriculturii și mediului rural?
5. Există inițiative sau demersuri pe care Ministerul intenționează să le promoveze la nivelul instituțiilor europene pentru a introduce mecanisme suplimentare de protecție a competitivității producătorilor români și a eficienței finanțărilor europene?

The post Cristina Dascălu – Întrebare – Posibile efecte ale acordului comercial UE – Mercosur asupra utilizării fondurilor europene și asupra producătorilor agricoli din România appeared first on AUR.

De la: Domnul Ionel GHEORGHE, Deputat în Circumscripția Electorală Nr. 17, Dolj

Obiectul întrebării: Situația actualizată a implementării PNRR și a programelor aferente exercițiului financiar 2021–2027 

Stimate Domnule Ministru,

În contextul declarațiilor publice recente ale conducerii Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene privind accelerarea absorbției fondurilor europene și intensificarea eforturilor administrative pentru respectarea termenelor asumate în relația cu Comisia Europeană, anul 2026 reprezintă o etapă decisivă pentru finalizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Având în vedere termenul-limită pentru implementarea PNRR, iar întârzierile în realizarea jaloanelor și țintelor pot conduce la pierderea unor sume considerabile sau la imposibilitatea finalizării unor investiții strategice pentru economia națională, este esențial ca să fim informați cu privire la situația reală a absorbției, a plăților efective și a riscurilor existente.

În acest context, vă rog să-mi comunicați următoarele informații:

1. Care este valoarea totală a sumelor încasate de România din PNRR până la data prezentei, defalcată pe granturi și împrumuturi?
2. Care este valoarea totală a plăților efective realizate către beneficiari în cadrul PNRR și ce procent reprezintă aceasta din totalul alocat României?
3. Care este gradul de contractare și de plată pentru programele aferente exercițiului financiar 2021–2027, exprimat în sume și procente?
4. Câte proiecte finanțate prin PNRR sunt în risc de nefinalizare și care este valoarea totală a acestora?
5. Ce jaloane și ținte asumate în relația cu Comisia Europeană se află în prezent în risc de neîndeplinire și care sunt cauzele principale ale acestor întârzieri?
6. Există estimări privind eventuale sume care ar putea fi pierdute, realocate sau dezangajate ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate? Dacă da, care este cuantumul acestora?

The post Ionel Gheorghe – Întrebare – Situația actualizată a implementării PNRR și a programelor aferente exercițiului financiar 2021–2027 appeared first on AUR.