De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Stadiul de doar 52% al țintelor PNRR cu doar o lună înainte de termenul-limită de 31 august 2026 și riscul pierderii definitive a unor sume importante

                             Stimate domnule ministru,

Datele afișate pe platforma oficială a Comisiei Europene, „Recovery and Resilience Scoreboard”, arată că, la aproximativ o lună de termenul-limită de 31 august 2026, România are îndeplinite doar 52% dintre țintele și jaloanele asumate prin PNRR, restul de 48% nu au fost încă evaluate, iar 1% sunt suspendate. La capitolul plăți, țara a încasat 8,65 miliarde de euro din cele 13,5 miliarde alocate ca granturi și 4,32 miliarde din cele 7,83 miliarde disponibile ca împrumuturi. Cu alte cuvinte, în ultimele săptămâni dinaintea închiderii, aproape jumătate din angajamentele asumate sunt fie neîndeplinite, fie într-un stadiu care nu permite încă validarea lor.

Aceste cifre, domnule ministru, nu descriu doar o întârziere de calendar, ci un risc financiar și strategic de prim rang pentru țară – PNRR a fost prezentat, ani la rând, drept cea mai mare oportunitate de modernizare a României din ultimele decenii, iar fondurile sale au fost deja incluse în proiecțiile bugetare și în programele de investiții, iar ratarea unor jaloane nu înseamnă doar bani europeni pierduți, ci și proiecte începute și lăsate neterminate, angajamente contractuale față de constructori și furnizori care rămân descoperite, și presiune suplimentară pe bugetul național, care va trebui să acopere din surse proprii ceea ce nu mai poate fi decontat de la Bruxelles.

Situația unora dintre obiective este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ele vizează domenii esențiale. Investiția în capacitățile de producție a hidrogenului verde pentru stocarea energiei și decarbonizarea industriei, în valoare de 86,5 milioane de euro, figurează îndeplinită în proporție de doar 3,3%. La fel de expuse sunt plățile către cel puțin 200 de unități sanitare publice pentru sisteme informatice interoperabile și infrastructură digitală, alături de formarea a cel puțin 3.000 de cadre medicale, precum și digitalizarea sistemului judiciar, unde din cele 242 de milioane de euro alocate s-au executat circa 50 de milioane, adică 21%. Acestea nu sunt cheltuieli birocratice, ci investiții de care depind tranziția energetică, modernizarea spitalelor și funcționarea unei justiții digitalizate — exact domeniile în care România are cel mai mult de recuperat. 

Față de cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați, următoarele:

1. Care este lista completă a jaloanelor și țintelor aflate în prezent în categoria de „risc ridicat” de neîndeplinire, cu valoarea aferentă fiecăruia și cu procentul de realizare la zi?
2. Care este suma totală, în granturi și împrumuturi, pe care România riscă să o piardă definitiv în cazul în care aceste obiective nu sunt îndeplinite până la 31 august 2026?
3. Pentru fiecare dintre obiectivele cu grad de realizare foarte scăzut menționate public — producția de hidrogen verde, digitalizarea a cel puțin 200 de unități sanitare, digitalizarea sistemului judiciar — care este cauza rămânerii în urmă și ce plan de recuperare există pentru intervalul rămas?
4. A solicitat România Comisiei Europene, la fel ca peste jumătate dintre statele membre, o revizuire a planului pentru țintele imposibil de atins în termen? Dacă da, care este stadiul acestor negocieri; dacă nu, din ce motiv nu s-a recurs la această posibilitate?
5. Pentru proiectele începute și finanțate parțial care nu mai pot fi finalizate și decontate prin PNRR, ce soluție de finanțare este avută în vedere pentru a nu le abandona, și care este impactul estimat asupra bugetului național?
6. Ce răspundere instituțională a fost stabilită pentru gestionarea care a condus la un grad de îndeplinire de doar 52% în ultima lună dinaintea termenului și ce măsuri sunt luate pentru a proteja, în acest interval final, sumele care încă mai pot fi salvate?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Stadiul de doar 52% al țintelor PNRR cu doar o lună înainte de termenul-limită de 31 august 2026 și riscul pierderii definitive a unor sume importante appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Programul Sănătate 2021–2027 în județul Mureș – proiecte, beneficiari și echilibrul urban–rural

                             Stimate domnule ministru,

Programul Sănătate 2021–2027, cu o alocare de circa 3,60 miliarde de euro din FEDR și FSE+, are ca obiectiv asumat reducerea inegalităților în distribuția infrastructurii de sănătate între regiuni și județe și îmbunătățirea accesului la servicii pentru populația din zonele defavorizate și din mediul rural. Județul Mureș, din regiunea Centru, reprezintă un caz aparte în acest peisaj deoarece găzduiește, la Târgu Mureș, un pol medical de anvergură națională — spitalul clinic județean de urgență, centrul universitar de medicină și un institut de referință în domeniul bolilor cardiovasculare și al transplantului.

Această concentrare de resurse la Târgu Mureș este un avantaj, dar poate deveni și o capcană statistică, întrucât existența unui pol medical puternic riscă să ascundă rămânerea în urmă a restului județului. Pacientul dintr-o comună de pe Câmpia Transilvaniei sau dintr-o localitate din zona Sighișoara, Reghin, Târnăveni ori Luduș nu beneficiază, automat, de investițiile care ajung în municipiul reședință. De aceea, domnule ministru, ceea ce contează nu este doar suma totală atrasă de județ, ci felul în care aceasta se distribuie între marile unități și rețeaua de asistență primară și spitalicească din teritoriu. Trebuie recunoscut, însă, și faptul că absorbția fondurilor depinde și de capacitatea beneficiarilor locali de a pregăti proiecte, iar responsabilitatea este partajată; însă Autoritatea de Management din cadrul ministerului dumneavoastră are rolul de a monitoriza această distribuție și de a sprijini beneficiarii mai slabi, astfel încât programul să nu adâncească diferențele pe care ar trebui să le corecteze.

Având în vedere aceste aspecte și progresele discutate la cea de-a noua reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Sănătate, din 2 iulie 2026, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, pentru județul Mureș:

1. Care este numărul total al proiectelor din județul Mureș depuse, contractate și, respectiv, finalizate în cadrul Programului Sănătate, defalcat pe fiecare dintre cele zece priorități, cu valoarea contractată și plățile efectuate până la data răspunsului?
2. Cum se împart proiectele și sumele contractate între municipiul Târgu Mureș și restul județului, astfel încât să reiasă în ce măsură finanțarea ajunge dincolo de polul medical din reședința de județ, către orașele mici și mediul rural?
3. În cadrul Priorității 1 – asistență medicală primară, comunitară, ambulatorie și servicii preventive, ce proiecte au fost contractate pentru unități din județul Mureș — ambulatorii, centre comunitare integrate, cabinete de medicină școlară și stomatologică — cu indicarea beneficiarului, a localității și a valorii, și ce pondere revine mediului rural?
4. Câte centre comunitare integrate din județul Mureș beneficiază de finanțare și în ce localități, cu prioritate în comunele izolate și în zonele cu populație vulnerabilă, unde accesul la un medic este cel mai dificil?
5. Prin apelul dedicat dotării cabinetelor medicale și stomatologice școlare din regiunile mai puțin dezvoltate, câte proiecte din județul Mureș au fost depuse și contractate, defalcat pe mediul urban și rural?
6. În cadrul Priorității 4 – infrastructuri spitalicești și sanitare, ce proiecte vizează unitățile spitalicești din județul Mureș — Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și spitalele din Reghin, Sighișoara, Târnăveni, Luduș și celelalte — cu valoarea și stadiul fiecăruia, și dacă vreo unitate din județ este inclusă în lotul de spitale suplimentate cu cele 400 de milioane de euro transferate din PNRR către politica de coeziune?
7. În cadrul Priorității 7 – oncologie și transplant, ce investiții au fost realizate ori sunt planificate pentru unitățile din județul Mureș, inclusiv pentru centrul de profil de la Târgu Mureș, și în ce măsură acestea consolidează rolul județului ca centru regional de tratament pentru pacienții din zonă?
8. În cadrul Priorității 6 – digitalizarea sistemului medical, ce proiecte de digitalizare și interoperabilitate au fost contractate pentru unitățile sanitare din județul Mureș, cu indicarea stadiului de implementare?
9. Câte cereri de finanțare din județul Mureș au fost respinse sau au rămas fără finanțare, cu indicarea motivelor, și ce sprijin tehnic — inclusiv prin instrumentele JASPERS și BEI PASSA sau prin asistența tehnică a programului — a fost acordat beneficiarilor mureșeni cu capacitate administrativă redusă, îndeosebi din afara municipiului reședință?
10. Ce proiecte din județul Mureș se află, la data răspunsului, în risc de nefinalizare în termen sau de dezangajare a fondurilor, și ce măsuri ia Autoritatea de Management pentru a preveni pierderea acestor sume pentru județ?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Programul Sănătate 2021–2027 în județul Mureș – proiecte, beneficiari și echilibrul urban–rural appeared first on AUR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Prahova și stadiul fazării proiectului regional al operatorului Hidro Prahova S.A.

        Doamnă ministru,

        Domnule ministru,

Operatorul regional Hidro Prahova S.A. asigură serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare în 73 de localități din județul Prahova, urbane și rurale, prin gestiune delegată în cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară de profil, coloana vertebrală a investițiilor fiind „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Prahova”, cu o valoare totală de circa 3,41 miliarde de lei și cofinanțare europeană de 85%, vizând 42 de localități.

Acest proiect, contractat inițial pe Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, cu termen de finalizare 30 noiembrie 2025, nu a fost încheiat la termen și a intrat în procedură de fazare către Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. În cursul anului 2026 au fost semnate mai multe contracte de execuție pe componente rurale ale proiectului, între care pentru Slănic, Vărbilău și Ștefești, pentru Aluniș și Bertea, precum și pentru o stație de epurare destinată aglomerărilor Șirna și Poienarii Burchii, ceea ce confirmă că o parte însemnată a lucrărilor abia urmează să fie realizată. 

Având în vedere că obligațiile României decurg din Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și din Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, iar cadrul intern este dat de Legea nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare și de Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, stimată doamnă ministru, domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Gradul de racordare a populației la rețeaua publică de alimentare cu apă și, respectiv, la rețeaua publică de canalizare în mediul rural din județul Prahova, exprimat procentual și pe unități administrativ-teritoriale, la data prezentei.
2. Stadiul procedurii de fazare către Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027 a proiectului regional contractat inițial pe POIM 2014–2020, cu indicarea valorii lucrărilor rămase de executat și a riscului de pierdere a sumelor deja angajate ca urmare a nefinalizării la termenul din 30 noiembrie 2025.
3. Calendarul actualizat de finalizare, pe componente, al contractelor de execuție semnate în anul 2026 (între care cele pentru Slănic, Vărbilău și Ștefești; Aluniș și Bertea; Șirna și Poienarii Burchii) și garanțiile privind respectarea termenelor de 24 de luni asumate.
4. Câte localități rurale din județul Prahova nu dispun, la această dată, de niciun sistem centralizat de canalizare și stație de epurare conform Directivei 91/271/CEE, și care este termenul de conformare asumat pentru acestea.
5. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea consumatorilor vulnerabili din mediul rural în raport cu eventuale majorări tarifare, în condițiile în care unei părți a populației i se solicită plata serviciului înainte ca racordarea efectivă să fie realizată.

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Prahova și stadiul fazării proiectului regional al operatorului Hidro Prahova S.A. appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Ce sume din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 ajung în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe ale țării

    Stimate domnule ministru,

Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, cu o alocare de peste 4,15 miliarde de euro, are ca scop declarat reducerea decalajului dintre rural și urban în privința sărăciei și a excluziunii sociale și creșterea accesului la servicii pentru populația vulnerabilă.

 Dacă acest obiectiv înseamnă ceva în realitate, pe teren, atunci județul Vaslui ar trebui să fie printre primii beneficiari, nu printre ultimii, pentru că, știm bine, domnule ministru, că Vasluiul se numără, constant, printre cele mai sărace județe ale României, cu unul dintre cele mai scăzute salarii medii din țară, cu o rată ridicată a populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială și cu o pondere însemnată a locuitorilor din mediul rural — adică exact profilul de teritoriu pentru care a fost gândit Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027.

Pe de altă parte, stimate domnule ministru, un program dedicat combaterii sărăciei își ratează scopul dacă fondurile sunt atrase cu precădere de comunitățile care au deja capacitatea administrativă de a scrie proiecte, în timp ce comunele sărace, tocmai cele vizate, rămân pe dinafară din lipsă de personal și de expertiză. Trebuie recunoscut că depunerea și implementarea proiectelor ține și de autoritățile locale, iar responsabilitatea este partajată, însă Autoritatea de Management din cadrul ministerului pe care îl conduceți și Organismul Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman Nord-Est, care coordonează programul la nivelul județului Vaslui, au obligația de a sprijini activ acești beneficiari slabi și de a preveni situația paradoxală în care fondurile anti-sărăcie ocolesc tocmai județele cele mai sărace.

Având în vedere aceste aspecte, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, pentru județul Vaslui:

1. Care este numărul total al proiectelor din județul Vaslui depuse, contractate și, respectiv, finalizate în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială, defalcat pe fiecare dintre prioritățile programului, cu valoarea contractată și plățile efectuate până la data răspunsului?
2. În cadrul priorității dedicate sprijinirii comunităților rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale – cu o alocare de peste 815 milioane de euro la nivel național, câte proiecte vizează comune din județul Vaslui și câte dintre cele peste 80 de comune ale județului sunt acoperite de servicii sociale finanțate prin program?
3. Câte echipe comunitare integrate au fost înființate ori sunt finanțate în județul Vaslui prin program, în ce localități, raportat la ținta națională de 2.000 de echipe comunitare în mediul rural?
4. În cadrul priorității privind reducerea disparităților dintre copiii aflați în risc de sărăcie – alocare de peste 560 de milioane de euro, ce proiecte au fost contractate pentru județul Vaslui și câți copii din județ sunt beneficiari?
5. Câți preșcolari și elevi din județul Vaslui beneficiază de voucherele pentru rechizite și îmbrăcăminte, respectiv câți nou-născuți din județ beneficiază de voucherele pentru trusou, raportat la țintele naționale de 300.000, respectiv 60.000 de beneficiari, și prin ce mecanism se asigură că ajung la familiile cele mai vulnerabile?
6. În cadrul componentei de sprijin pentru persoanele defavorizate aflate în deprivare materială – mese calde și pachete cu alimente, câți beneficiari din județul Vaslui au fost cuprinși în program?
7. Ce proiecte destinate persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități din județul Vaslui au fost finanțate, câte persoane sunt beneficiare și câte echipamente asistive au fost furnizate în județ?
8. Câte strategii de dezvoltare locală și câte grupuri de acțiune locală din județul Vaslui sunt sprijinite prin componenta de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în mediul rural, și care este stadiul lor de implementare?
9. Câte întreprinderi sociale au fost înființate ori finanțate în mediul rural din județul Vaslui prin program, raportat la ținta națională de 601 întreprinderi sociale rurale?
10. Cum se poziționează județul Vaslui față de media regiunii Nord-Est și față de media națională în privința gradului de accesare a fondurilor, câte cereri de finanțare din județ au fost respinse și din ce motive, ce sprijin tehnic a fost acordat prin Organismul Intermediar Nord-Est autorităților locale cu capacitate administrativă redusă și ce proiecte din județ se află în risc de dezangajare a fondurilor?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Ce sume din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 ajung în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe ale țării appeared first on AUR.

Aceste persoane ar fi fost angajate de ministrul Dragoș Pîslaru de la o firmă care oferea tocmai consultanță pentru proiecte cu fonduri europene. Subiectul a pornit după îndepărtarea din funcție a Luminiței Zezeanu de, pe atunci, noul ministru al Fondurilor Europene. Lucru care s-a lăsat cu sesizări la Parchet, DNA și OLAF.

Aflăm acum că niște hackeri (despre care Președintele Nicușor Dan ne spune că sunt ruși) au furat și ei aceeași bază de date. Ce bucurie pe noi: avem backup-ul făcut de băieții și fetele ministrului Pîslaru. Trecând peste gluma amară, trebuie spus că mai degrabă ne aflăm într-o perioadă în care cineva pare că încearcă să-și ascundă urmele. Distruge această trasabilitate informatică pentru a nu vedea și noi ce s-a întâmplat acolo.

Adică cinci ani au făcut ce au vrut cu PNRR, au dat contracte după bunul plac și, ce să vezi?, la sfârșit, când toată lumea vrea să analizeze cele petrecute, brusc, toate documentele (musai electronice, pentru că suntem ecologiști) dispar ca prin magie. Și de vină este, evident, Putin.

Toată această poveste este cusută cu ață albă și evidențiază, de fapt, modelul de prădare a banilor europeni de către „băieții buni” din zona USeRisto-REPERistă.

De altfel, am sentimentul că, dacă ne ținem toți puțin respirația, vom auzi zgomotul infernal al tocătoarelor de hârtie la Palatul Victoria și de prin ministere”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Au rezolvat-o și pe asta: a dispărut baza de date PNRR” appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara

Stimate domnule Ministru,

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind un obiectiv de investiții realizat din fonduri publice și europene, în privința căruia informațiile apărute în spațiul public justifică verificarea modului de utilizare a resurselor alocate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

a) Constituția României, art. 140, potrivit căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public;

b) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, prin proceduri de audit public extern desfășurate potrivit standardelor proprii;

c) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu privire la cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, urmărirea execuției și recepția lucrărilor;

d) Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în special art. 154 din lege și art. 39–42 din norme, referitoare la garanția de bună execuție, precum și regulile de eligibilitate a cheltuielilor aplicabile proiectelor finanțate din fonduri europene, în special în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră.

e) Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, prin care ministerul exercită atribuții privind coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării fondurilor europene, inclusiv verificarea utilizării fondurilor externe nerambursabile, aplicarea regulilor de eligibilitate și, după caz, prevenirea ori constatarea unor nereguli și corecții financiare.

Prin prezenta întrebare urmăresc să aflu, pe de o parte, dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ori structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene au efectuat verificări cu privire la eligibilitatea, regularitatea și legalitatea cheltuielilor aferente acestui proiect, iar, pe de altă parte, dacă și în ce mod Curtea de Conturi și-a exercitat ori are în vedere să își exercite competențele de audit public extern cu privire la acest obiectiv.

II. Situația de fapt

Obiectivul de investiții „Maternitatea Bega” a fost realizat în campusul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, ca prima maternitate publică ridicată de la zero în vestul țării în ultimii circa 50 de ani. Investiția a fost realizată de Consiliul Județean Timiș, în calitate de beneficiar, autoritate contractantă și ordonator principal de credite, acesta fiind entitatea care a asigurat bugetarea, contractarea, execuția, recepția și dotarea obiectivului. Administrarea ulterioară a unității revine Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.

Investiția a fost derulată în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră România–Ungaria (Interreg V-A), fiind finanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de la bugetul de stat și din bugetul Consiliului Județean Timiș. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit, la data de 6 iulie 2020, asocierii conduse de Construcții Erbașu SA, împreună cu Tehnodomus SRL, Hospital Technical Solutions, Kral Medical Solutions SRL, Tehnoplus Medical Service și Sfera Con. Recepția clădirii și predarea către Consiliul Județean Timiș au avut loc la 11 martie 2024, inaugurarea oficială la 12 august 2024, iar deschiderea pentru primele paciente la 19 august 2024. Potrivit declarațiilor autorităților, lucrarea beneficiază de o perioadă de garanție de 5 ani.

Împrejurarea că investiția a beneficiat și de finanțare din fonduri europene nu diminuează răspunderea Consiliului Județean Timiș, în calitate de beneficiar și autoritate contractantă, pentru legalitatea și regularitatea utilizării resurselor alocate și nu exclude competența Curții de Conturi de a verifica modul de administrare și de întrebuințare a acestor resurse.

Cu privire la valoarea investiției, informațiile comunicate public sunt neomogene: unele surse indică o valoare a construcției de circa 12–14 milioane de euro, în timp ce altele indică o valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro, incluzând dotările. Această diferență, precum și delimitarea costurilor de construcție de cele de dotare, impun clarificarea prin audit a valorii aprobate inițial, a valorii realizate și a eventualelor suplimentări.

Din relatările din presă rezultă, încă din perioada premergătoare deschiderii și pe parcursul perioadei de funcționare de la deschidere până în prezent, o succesiune de incidente tehnice: identificarea unor germeni în apa din instalațiile nou executate, care ar fi determinat amânarea deschiderii; defectarea instalației de aer condiționat la scurt timp după inaugurare; infiltrații repetate de apă prin acoperiș, terase, tâmplărie și sistemul de canalizare, ajungând în saloane și în sălile de nașteri; afectarea tavanelor casetate și a corpurilor de iluminat; deficiențe la evacuarea apei de la grupurile sanitare, atribuite unei pante de scurgere calculate eronat; precum și incidente repetate la ascensoare. Cel mai recent episod de infiltrații a fost semnalat public la 21 iunie 2026, la aproape doi ani de la inaugurare, ceea ce ridică întrebarea dacă remedierile efectuate în garanție au vizat cauzele reale ori doar efectele vizibile.

Sintetic, principalele date și evenimente relevante sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 1 Cronologia principalelor date și incidente semnalate public

Precizez că datele de mai sus provin din surse deschise (relatări de presă și comunicări ale autorităților) și au caracter de indiciu; verificarea, confirmarea sau infirmarea lor, precum și stabilirea cauzelor și a responsabilităților, constituie tocmai obiectul misiunii de audit de conformitate la care se referă prezenta întrebare.

III. Întrebări adresate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Curții de Conturi

Față de cele expuse, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. A efectuat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, direct sau prin structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene, verificări privind acest proiect, sub aspectul eligibilității cheltuielilor, regularității utilizării fondurilor europene, respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și existenței unor riscuri de corecții financiare? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

2. A efectuat Curtea de Conturi, până în prezent, vreo misiune de audit financiar, de audit de conformitate ori de audit al performanței la Consiliul Județean Timiș, în calitate de entitate care a bugetat, contractat și realizat această investiție, precum și, după caz, la administratorul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, cu privire la modul de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a maternității? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

3. În cazul în care o astfel de misiune nu a fost efectuată, are în vedere Curtea de Conturi includerea acestui obiectiv într-o viitoare misiune de audit de conformitate, potrivit programării sale anuale, având în vedere interesul public și deficiențele semnalate?

4. Fără a aduce atingere independenței Curții de Conturi în stabilirea obiectivelor și a metodologiei misiunilor de audit, vă rog să precizați dacă au fost ori urmează să fie analizate, între altele, următoarele aspecte, cu comunicarea constatărilor reținute:

A. Bugetare și finanțare

a) valoarea aprobată inițial a investiției, indicatorii tehnico-economici aprobați și sursele de finanțare defalcate (FEDR, bugetul de stat, bugetul Consiliului Județean Timiș);

b) dacă bugetul inițial a suferit modificări sau suplimentări, cu indicarea cuantumului, a temeiului legal, a sursei fiecărei suplimentări și a actelor adiționale încheiate la contract;

c) clarificarea diferențelor dintre valorile comunicate public și delimitarea clară a costurilor de construcție de costurile de dotare;

d) respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectului transfrontalier, inexistența dublei finanțări și existența eventualelor riscuri de aplicare a unor corecții financiare ori de recuperare a finanțării;

B. Proiectare și execuție

e) dacă execuția a respectat proiectul tehnic autorizat și dacă au existat modificări față de proiect ori dispoziții de șantier, cu indicarea temeiului și a avizării acestora;

f) respectarea soluțiilor tehnice proiectate, în special în privința hidroizolațiilor, a pantelor de evacuare și a instalațiilor, și identificarea cauzelor deficiențelor semnalate public;

g) respectarea cerințelor de calitate în construcții, inclusiv urmărirea execuției, dirigenția de șantier și întocmirea cărții tehnice a construcției;

C. Recepție și garanție

h) modul de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor, consemnarea eventualelor deficiențe și respectarea procedurilor legale;

i) regimul garanției de bună execuție și al garanției de 5 ani, modul de activare a garanției pentru remedieri, cine a suportat costurile remedierilor, inclusiv dacă au fost angajate cheltuieli din fonduri publice pentru remedierea unor deficiențe care, potrivit contractelor, ar fi trebuit suportate de executant, precum și existența eventualelor vicii ascunse;

D. Achiziții de dotare și aparatură

j) legalitatea și conformitatea procedurilor de achiziție a dotărilor și a aparaturii medicale, inclusiv derularea prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), criteriile de atribuire, prețurile, contractele, furnizorii și sursa de finanțare a fiecărei achiziții;

k) corelarea dotărilor achiziționate cu necesarul din proiect și cu cerințele de autorizare și acreditare a unității sanitare;

E. Funcționalitatea aparaturii

l) instalarea, recepția, punerea în funcțiune și existența documentelor privind funcționalitatea aparaturii medicale, cu indicarea, pentru fiecare echipament relevant, a datei punerii în funcțiune, a perioadei efective de funcționare și a eventualelor perioade de indisponibilitate consemnate, precum și a cauzelor acestora;

m) impactul incidentelor tehnice (infiltrații, defecțiuni ale instalației de climatizare, ale ascensoarelor și ale canalizării) asupra utilizării bunurilor și echipamentelor achiziționate din fonduri publice, precum și asupra continuității funcționării investiției;

n) existența și respectarea contractelor de mentenanță și service pentru aparatura și instalațiile aferente;

F. Răspundere și valorificare

o) identificarea eventualelor nereguli și a responsabilităților instituționale și contractuale rezultate din documentele verificate și, după caz, formularea măsurilor și recomandărilor prevăzute de lege ori sesizarea autorităților competente.

În măsura în care au fost efectuate verificări, vă rog să îmi comunicați principalele constatări și măsurile dispuse, în condițiile legii.

Solicit formularea răspunsului în scris.

Anexe

Anexez, cu titlu de indicii din surse deschise, următoarele materiale de presă:

1. Digi24, „Plouă în cea mai nouă maternitate din țară, în valoare de 20 de milioane de euro. Angajații au adunat apa în găleți”, 16 septembrie 2024.

2. Știrile Pro TV, „În cea mai nouă maternitate din țară plouă din tavan în sala de nașteri, unitatea din Timișoara inaugurată acum o lună”.

3. InsiderTM, „Maternitatea care a învățat să nască scuze”, 23 iunie 2026.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara appeared first on AUR.

  Ministerul Educației și Cercetări, domnului ministru Mihai Dimian 

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Stadiul implementării proiectelor din educație finanțate prin PNRR și riscul nefinalizării administrative până la termenul-limită

                 Domnilor miniștri,

Implementarea proiectelor din educație finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie analizată în raport cu capacitatea reală a sistemului administrativ de a le duce până la capăt, nu doar din perspectiva execuției fizice, ci și a finalizării administrative prin recepții, verificări și validări conforme.

Diferența dintre finalizarea lucrărilor și închiderea lor administrativă reprezintă una dintre vulnerabilitățile majore ale actualei etape de implementare, în contextul termenului de 31 august 2026, care presupune nu doar finalizarea construcțiilor, ci și validarea completă a investițiilor în raport cu cerințele asumate.

Cum riscul major, domnilor miniștri, nu este doar întârzierea unor lucrări, cât, mai ales, nefinalizarea lor administrativă, ceea ce ar putea conduce la pierderea finanțării pentru investiții deja realizate parțial sau integral din punct de vedere fizic, repetând, într-o altă formă, tiparele de implementare defectuoasă din exercițiile financiare anterioare, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este stadiul detaliat al proiectelor din educație finanțate prin PNRR, defalcat pe tipuri de investiții, inclusiv procentul proiectelor aflate în risc de nefinalizare până la 31 august 2026? 
2. Câte dintre aceste proiecte sunt, în prezent, finalizate din punct de vedere fizic, dar nu au parcurs încă procedurile complete de recepție și validare administrativă? 
3. Ce măsuri au fost adoptate pentru accelerarea proceselor de recepție, verificare și închidere administrativă a proiectelor? 
4. Există o listă oficială a proiectelor considerate în risc ridicat și care sunt criteriile utilizate pentru această clasificare? 
5. Care sunt persoanele sau structurile instituționale care răspund, în mod individual, pentru nefinalizarea sau nevalidarea proiectelor în termenul asumat? 
6. Ce estimări există privind eventualele pierderi de fonduri în cazul în care o parte dintre proiecte nu vor fi finalizate și validate până la termenul-limită?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Stadiul implementării proiectelor din educație finanțate prin PNRR și riscul nefinalizării administrative până la termenul-limită appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026

Domnule Ministru,

România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă: în intervalele de prânz, când producția din solar și eolian este ridicată, energia ajunge să fie vândută la prețuri foarte mici, uneori chiar în condiții de presiune asupra sistemului, iar seara, când consumul crește și producția regenerabilă scade, România ajunge să cumpere energie la prețuri mult mai mari.

Conform informațiilor publice, Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare și reușește să monetizeze mult mai bine regenerabilele, în timp ce România, deși produce foarte mult energie ieftină la prânz din eolian și solar, o vinde ieftin și o cumpără scump seara.  Bulgaria, spre exemplu, a aprobat finanțări consistente pentru proiecte de baterii, inclusiv prin programul RESTORE, cu proiecte care depășesc 4 GWh capacitate planificată de stocare.

Comisia Europeană a aprobat în martie 2026 o schemă de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru România, destinată instalării a cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare în baterii. Totodată, au existat declarații publice potrivit cărora România ar urma să aibă instalați 1.500 MW de stocare până la finalul anului 2026, prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce fonduri europene a accesat România până în prezent pentru baterii de stocare a energiei, separat de finanțările acordate pentru parcuri fotovoltaice și eoliene? Vă rog să precizați programele de finanțare, sumele disponibile, sumele aprobate, sumele contractate, sumele efectiv plătite până în prezent și beneficiarii proiectelor, acolo unde aceștia au fost selectați.
2. Ce proiecte de stocare sunt prevăzute în PNRR, în Fondul pentru Modernizare sau în alte programe europene gestionate ori monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene? Vă rog să indicați câte proiecte au fost depuse, câte au fost aprobate, câte sunt contractate, câte se află în implementare și ce capacitate totală de stocare ar urma să rezulte din aceste proiecte.
3. Care sunt jaloanele, țintele și termenele asumate de România în domeniul stocării energiei prin PNRR sau prin alte finanțări europene?
4. Ce capacitate de stocare va fi instalată efectiv până la sfârșitul anului 2026 prin proiecte finanțate din fonduri europene?
5. Care sunt principalele cauze pentru care România nu a folosit mai rapid fondurile europene disponibile pentru baterii de stocare? Vă rog să precizați dacă întârzierile țin de ghidurile de finanțare, procedurile de evaluare, lipsa proiectelor mature, coordonarea între ministere sau alte blocaje administrative.
6. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a accelera absorbția fondurilor europene dedicate stocării energiei?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026 appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Capacitatea Guvernului de a îndeplini jaloanele din PNRR și riscul pierderii fondurilor europene

     Domnule ministru,

Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan privind stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență indică faptul că România are de îndeplinit, într-un interval foarte scurt, „câteva zeci de jaloane”, fiecare fiind direct legat de accesarea fondurilor europene. Din punctul meu de vedere, această formulare descrie o relație directă între capacitatea administrativă a statului și finanțarea unor proiecte esențiale, de la infrastructură rutieră până la spitale și școli. 

Problema, însă, domnule  ministru, nu este doar numărul mare de jaloane rămase, ci și lipsa unei imagini publice clare și detaliate asupra stadiului fiecăruia, pentru că, în lipsa unei transparențe reale, riscul nu este doar întârzierea unor reforme, ci pierderea efectivă a unor sume consistente, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate conduce la blocarea sau reducerea finanțării europene. 

De asemenea, apreciez că faptul că unele dintre aceste jaloane presupun adoptarea unor legi esențiale, în domenii precum salarizarea publică, fiscalitate sau energie, indică o presiune majoră asupra procesului legislativ și ridică întrebări legitime privind capacitatea de coordonare instituțională, drept pentru care, vă rog să îmi comunicați următoarele: 

1. Care este lista completă a jaloanelor PNRR rămase de îndeplinit până la termenul indicat și care este stadiul exact al fiecăruia? 
2. Ce jaloane sunt considerate în risc major de neîndeplinire și care sunt cauzele întârzierilor? 
3. Ce impact financiar estimat are neîndeplinirea fiecărui jalon asupra sumelor ce pot fi atrase de România? 
4. Ce ministere sau instituții sunt responsabile direct pentru jaloanele restante și ce măsuri de coordonare au fost adoptate la nivel guvernamental? 
5. Ce calendar are Guvernul pentru adoptarea actelor normative necesare și care sunt riscurile în cazul depășirii acestuia? 
6. Ce mecanisme de monitorizare și raportare publică intenționați să implementați pentru a asigura transparența progresului în îndeplinirea jaloanelor PNRR?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Capacitatea Guvernului de a îndeplini jaloanele din PNRR și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Cine răspunde pentru pierderea a aproape 500.000 de locuri de muncă?

  Stimate domnule ministru,

Creșterea șomajului în România până la un nivel de aproximativ 6%, echivalentul a aproape 500.000 de persoane fără loc de muncă, nu poate fi tratată doar ca o simplă fluctuație statistică, ci reprezintă un semnal clar al unei deteriorări a pieței muncii și al unei lipse de reacție adecvate din partea Guvernului. 

Datele recente arată că România nu doar că depășește media Uniunii Europene, dar se confruntă și cu un dezechilibru structural major, în special în rândul tinerilor, unde șomajul ajunge la aproximativ 28%, aproape dublu față de media europeană. Această evoluție nu este întâmplătoare, ea apare pe fondul unei economii care a intrat deja într-o zonă de încetinire, cu semnale de recesiune și cu scădere a puterii reale de cumpărare, ceea ce afectează direct capacitatea companiilor de a menține sau crea locuri de muncă. 

   Problema reală nu este doar numărul de șomeri, domnule ministru, ci și incapacitatea Guvernului din care faceți parte de a anticipa și gestiona această tendință, în condițiile în care politicile economice adoptate în ultimii ani nu au reușit să consolideze piața muncii, ci au lăsat-o vulnerabilă la orice șoc economic.

Având în vedere gravitatea situației, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Prezentați, punctual, ce măsuri fiscale adoptate în ultimele 12 luni – majorări de taxe, eliminări de facilități, modificări de contribuții – au avut impact direct asupra costului forței de muncă și cu cât a crescut acest cost, în procente și în lei/angajat.
2. Indicați, pe sectoare economice, unde s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă și corelați explicit aceste pierderi cu măsurile fiscale adoptate de Guvern.
3. Precizați numărul exact de contracte de muncă încetate în ultimele 6 luni și defalcați-le pe motive – concedieri economice, încetări voluntare, falimente. Doresc, separat, situația pentru județul Prahova 
4. Nominalizați ministrul sau membrii Guvernului care au propus și susținut măsurile fiscale cu impact direct asupra pieței muncii și ce evaluări de impact au prezentat înainte de adoptare.
5. Indicați câte firme și-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvență în ultimele 12 luni și ce legătură există între aceste evoluții și modificările fiscale introduse.
6. Prezentați un plan concret, cu termene lunare, pentru reducerea numărului de șomeri, inclusiv câte locuri de muncă noi estimați că vor fi create până la finalul anului și prin ce măsuri precise.
7. Precizați dacă aveți în vedere reducerea sau eliminarea unor taxe introduse recent și în ce termen, pentru a opri pierderea de locuri de muncă.
8. În cazul în care nu puteți indica măsuri concrete cu efect imediat asupra ocupării, considerați că este justificată retragerea din funcție a celor care au gestionat politica fiscală în această perioadă?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Cine răspunde pentru pierderea a aproape 500.000 de locuri de muncă? appeared first on AUR.