Domnule Ministru,

Ministerul Finanțelor nu are atribuții directe în stabilirea sau controlul cursului de schimb valutar, aceasta fiind responsabilitatea exclusivă a Băncii Naționale a României. Totuși, ministerul influențează indirect stabilitatea cursului prin politici economice specifice: (1)Disciplină bugetară și fiscală:
Reducerea deficitului bugetar și controlul cheltuielilor statului scad presiunea inflaționistă, stabilizând leul în raport cu moneda
europeană.(2)Atragerea de fonduri europene: Afluxul de capital din fondurile externe sprijină rezerva valutară a țării și susține leul. (3)Emiterea de titluri de stat: Prin emisiuni de obligațiuni atractive, Ministerul Finanțelor poate reduce presiunea pe curs generată de ieșirile de capital.
Deprecierea leului este un fenomen care se produce atunci când în economie este nevoie de mai mulți euro decât sunt disponibili. Presiunea pe curs vine din mai multe direcții: România importă mai mult decât exportă, inflația rămâne ridicată, statul are nevoie de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, iar investitorii devin mai prudenți atunci când cresc riscurile economice. Pentru populație, un euro mai scump poate însemna prețuri mai mari la produse importate, dar și chirii mai mari. Companiile au nevoie de
euro pentru a plăti importurile, statul se împrumută parțial în valută, iar o parte dintre români își transformă economiile în euro. Când toate aceste cereri depășesc euro care intră în țară din exporturi și investiții, cursul crește.
”Nu puteam păstra rezerva dacă păstram cu orice chip valoarea leului. Rezerva valutară s-a dublat în ultima perioadă. Cursul a fost ținut artificial fiindcă nu l-am lăsat să se aprecieze. Cursul de schimb și-a găsit totuși un echilibru iar interventiile noastre au fost mult mai mici decât anul trecut.
Dacă vă uitați, toți indicatorii de rezerva sunt în limite optime. Menținerea cursului depinde foarte mult de continuitatea restructurării fiscale”, sunt câteva din declarațiile din ultimul timp ale guvernatorul BNR Mugur Isărescu
La mecanismul cursului de schimb contribuie câțiva factori care țin de starea generală a economiei: inflația mai mare decât în zona euro, care face leul mai puțin atractiv, importurile mai mari decât exporturile(ceea ce înseamnă cerere constantă de euro) și neîncrederea în mersul economiei.
Problemele cu bugetul pot mări această neîncredere și pot grăbi plecarea banilor din țară. Presiunea actuală asupra leului vine din mai multe direcții.
Una dintre cele mai importante este dezechilibrul dintre importuri și exporturi: România importă mult, iar importatorii au nevoie de euro pentru a plăti mărfurile și serviciile cumpărate din afara țării. O altă cauză este inflația ridicată, în contextul în care rata inflației a depășit 10% (statul cheltuie mai mult decât încasează și e nevoit să se împrumute inclusive din
afara țării). Atunci când prețurile cresc mai repede decât în zona euro, leul devine mai puțin atractiv pentru economisire și investiții. Contextul internațional nu este favorabil iar pe termen scurt, leul se poate întări atunci când intră bani în țară, de exemplu prin fonduri europene sau prin împrumuturi luate de stat prin obligațiuni. Totuși, presiunea de fond asupra cursului rămâne, atâta timp cât dezechilibrele economice nu se corectează.
Deficitul bugetar este unul dintre factorii importanți care pun presiune pe leu. Atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează, are nevoie să se împrumute. O parte din aceste împrumuturi pot fi în valută, ceea ce crește legătura dintre finanțarea statului și cursul euro-leu.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru reducerea presiunii asupra cursului de schimb aveți în această perioadă?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru optimizarea cursului valutar? appeared first on AUR.

           În atenția domnului ministru Alexandru Nazare

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Evoluția ratelor accizelor aplicate produselor din tutun și produselor asimilate tutunului

Stimate Domnule Ministru,

În ultimii ani, politica fiscală a României a fost caracterizată de majorări succesive ale accizelor aplicate produselor din tutun și noilor produse cu nicotină. Începând cu 1 aprilie 2026, nivelul accizei specifice pentru țigarete a fost majorat la 584,025 lei pentru 1.000 de țigarete, iar nivelurile accizelor pentru alte categorii de produse din tutun și produse asimilate au fost, de asemenea, actualizate. 

Legislația fiscală a extins în ultimii ani sfera produselor accizabile, incluzând produse destinate inhalării fără ardere, lichide cu nicotină pentru țigarete electronice, precum și tutunul pentru mestecat și tutunul pentru uz nazal. 

Având în vedere impactul acestor măsuri atât asupra veniturilor bugetare, cât și asupra consumatorilor și operatorilor economici din domeniu, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evoluția ratelor accizelor aplicate în perioada 2023–2026 pentru: țigarete, țigări și țigări de foi, tutun de rulat, produse din tutun încălzit, produse care conțin tutun destinate inhalării fără ardere, lichide cu nicotină pentru țigarete electronice, produse cu nicotină destinate consumului oral, tutun pentru mestecat și tutun pentru uz nazal? 

2. Care au fost veniturile încasate la bugetul de stat din accizele aplicate fiecărei categorii de produse menționate anterior în anii 2023, 2024 și 2025?

3. Ce estimări are Ministerul Finanțelor privind veniturile suplimentare generate de majorările de accize aplicabile în anul 2026? 

4. Ce evaluări a realizat ministerul privind efectul creșterii accizelor asupra contrabandei și comerțului ilicit cu produse din tutun și produse cu nicotină?

5. Intenționează Guvernul să continue majorarea accizelor pentru aceste categorii de produse în perioada 2027–2028 și, dacă da, care sunt principiile care vor sta la baza acestei politici fiscale?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Evoluția ratelor accizelor aplicate produselor din tutun și produselor asimilate tutunului appeared first on AUR.

     De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara

     Obiectul întrebării: Impactul bugetar al obligațiilor financiare rezultate din contractele cu compania Pfizer.

                                          Stimate Domnule Ministru,

      Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind obligația estimată a statului român de a achita aproximativ 600 milioane euro în urma pierderii, în primă instanță, a unui litigiu cu compania Pfizer, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este valoarea totală a obligațiilor financiare asumate de statul român față de compania Pfizer?
2. Care este valoarea totală a sumelor achitate până în prezent?
3. Care este valoarea sumelor ce urmează a fi achitate în urma deciziilor instanțelor?
4. Din ce capitole bugetare urmează a fi suportată suma estimată de aproximativ 600 milioane euro?
5. Care este impactul estimat asupra deficitului bugetar și datoriei publice?
6. Au fost constituite rezerve bugetare pentru plata eventualelor despăgubiri?
7. Ce măsuri au fost adoptate pentru limitarea impactului financiar asupra bugetului public?
8. Au fost inițiate proceduri pentru recuperarea eventualelor prejudicii de la persoanele responsabile?

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Impactul bugetar al obligațiilor financiare rezultate din contractele cu compania Pfizer appeared first on AUR.

„Datoria publică a statului a trecut bine de 60% din PIB. Avem 59,7% la finalul lunii august, ceea ce înseamnă 1.085 de miliarde de lei datorie publică, cu 90 de miliarde de lei mai mult decât la începutul anului.

În primele 8 luni ale anului, Guvernul s-a împrumutat cu 90 de miliarde de lei în plus față de ce aveam, deși deficitul care trebuia acoperit era mult mai mic.

Ar trebui, conform legii, să avem un raport privind managementul datoriei publice făcut de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mai scurt timp.

Noi cerem acest raport să fie prezentat Parlamentului de peste 3 luni de zile și Guvernul nu l-a adus încă. Toate aceste datorii generează costuri foarte mari cu dobânzile. Avem anul acesta un cost cu dobânzile care va depăși 11 miliarde de euro, 55 miliarde de lei”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „De trei luni solicităm raportul privind managementul datoriei publice, dar nici până astăzi nu a venit” appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Ministerul Finanţelor

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Problema limitării plăţilor ȋn numerar

Stimate domnule Ministru,

Începând cu 1 noiembrie 2023, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Această lege a introdus schimbări majore în privința modalităților de plată, accentuând nevoia de digitalizare și reducere a utilizării numerarului în economie.

În contextul în care aproximativ 40% din populația României nu deține carduri bancare, iar în multe zone rurale accesul la infrastructura bancară este limitat sau inexistent, măsurile care forțează digitalizarea plăților ridică multiple probleme:

• Lipsa accesului la infrastructura bancară: În mediul rural, multe localități nu au sucursale bancare sau ATM-uri funcționale în proximitate, ceea ce face dificilă retragerea numerarului.

• Preferința pentru tranzacțiile în numerar: O mare parte a populației, în special persoanele în vârstă și cei care lucrează în agricultură, primesc veniturile în numerar și sunt obișnuiți cu plățile directe.

• Creșterea dependenței față de sistemul bancar: Pe fondul digitalizării accelerate și a noilor reglementări, populația este obligată să deschidă conturi bancare și să utilizeze carduri, ceea ce implică costuri suplimentare sub formă de comisioane bancare (administrare cont, retrageri de numerar, tranzacții online).

Se observă, tot mai frecvent, o politică a băncilor de a reduce numărul de ATM-uri și ghișee bancare disponibile pentru retrageri de numerar, ceea ce face și mai dificilă accesarea fondurilor pentru cei care nu folosesc metode digitale de plată.

Această strategie este parte a unui mişcări la nivel internațional de limitare a circulației numerarului și impunere a metodelor digitale, cu beneficii exclusive pentru sistemul bancar, respectiv:

• Creșterea numărului de conturi bancare deschise și a utilizării cardurilor, fără a exista însă o infrastructură echitabilă la nivel național.

• Perceperea de comisioane pentru administrarea conturilor și tranzacțiile efectuate, costuri suportate exclusiv de cetățeni și de întreprinderile mici și mijlocii.

• Costuri suplimentare pentru comercianți, care trebuie să implementeze POS-uri și să suporte taxe pentru plățile prin card.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. A purtat Ministerul Finanțelor negocieri cu sistemul bancar din România (BNR și băncile comerciale) pentru a elimina sau reduce comisioanele bancare asociate măsurilor impuse de noua legislație?

2. S-a discutat despre impunerea unui comision 0% pentru retragerile de numerar de la ATM-uri și pentru tranzacțiile online, până la un anumit plafon, astfel încât cetățenii să nu fie împovărați financiar de aceste modificări legislative?

3. Există intenția Ministerului Finanțelor de a reglementa prin lege eliminarea unor comisioane bancare abuzive pentru persoanele care sunt obligate să își încaseze veniturile prin conturi bancare?

4. Ce măsuri concrete va lua Ministerul Finanțelor pentru a sprijini populația din mediul rural, care nu dispune de acces la servicii bancare și riscă excluderea financiară?

5. Va impune statul băncilor comerciale obligația de a menține un anumit număr de ATM-uri și ghișee bancare în zonele rurale și defavorizate?

6. Există un plan pentru implementarea unor stimulente pentru utilizarea plăților digitale, astfel încât costurile să fie suportate de stat sau de bănci, nu de cetățeni?

7. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea comercianților mici și mijlocii de taxele bancare excesive asociate tranzacțiilor cu cardul?

8. Va propune Ministerul Finanțelor o reglementare care să stabilească un plafon maxim pentru comisioanele bancare aferente plăților electronice?

9. Ce măsuri sunt analizate pentru reducerea decalajului digital dintre mediul urban și mediul rural, astfel încât trecerea la plăți electronice să fie echitabilă și sustenabilă?

10.În cazul în care băncile refuză să elimine sau să reducă aceste comisioane, ce acțiuni poate întreprinde Guvernul pentru a interveni în favoarea consumatorilor?

11.Ce măsuri de educație financiară sunt luate în considerare pentru a sprijini persoanele care nu au folosit până acum servicii bancare?

12.A analizat Ministerul Finanțelor impactul acestor modificări legislative asupra seniorilor, care sunt printre cei mai afectați de tranziția forțată către plățile digitale?

Aștept un răspuns detaliat care să ofere garanții clare privind protecția consumatorilor și eliminarea comisioanelor nejustificate.

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Problema limitării plăţilor ȋn numerar appeared first on AUR.

                      Ministrul Finanțelor Publice

De către: dl. Deputat Acatrinei Dorel Gheorghe

                dl. Deputat Pușcașu Lucian Florin

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Grup Parlamentar AUR

Obiectul întrebării: Datoria publică a trecut de 50% din PIB.

Cum ați cheltuit banii împrumutați? Copii noștri vor putea plăti aceste împrumuturi sau vor rămâne în sarcina nepoților?

Domnule Ministru,

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei, în creștere față de nivelul de 591,55 miliarde de lei consemnat în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 50,6% la sfârșitul lui februarie (50,2% din PIB la finalul lunii ianuarie 2022).Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 579,158 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 17,741 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei, informează Agerpres. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) şi în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent).Datoria administrației publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale şi 4,512 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.

          Față de această situație solicit răspunsul la două întrebări:

 (1) Cum au fost cheltuiți banii împrumutați ?

 (2) In câți ani vor fi restituite aceste împrumuturi?

The post Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – întrebare parlamentară către Ministerul Finanțelor Publice – Datoria publică a trecut de 50% din PIB. Cum ați cheltuit banii împrumutați? Copii noștri vor putea plăti aceste împrumuturi sau vor rămâne în sarcina nepoților? appeared first on AUR.

            Domnului ministru Lucian Bode

            Ministerul Justiției,

            Domnului ministru Cătălin Predoiu

            Ministerul Finanțelor Publice,

            Domnului ministru Adrian Câciu

De la: Dumitru-Viorel Focșa

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Data: 21.02.2022  

Subiectul întrebării: Sancțiuni contravenționale emise și dosare penale întocmite în anii pandemici 2020-2022

          Săptămâna aceasta se împlinesc doi ani de la confirmarea primului caz de infectare cu virusul Sars-CoV-2 în România. După instituirea succesivelor Stări de Urgență și de Alertă, ultima valabilă și astăzi, românii au fost supuși unei agresiuni nepermise din partea propriului stat care, în repetate rânduri, i-a urmărit și sancționat, ca pe niște infractori, fie pentru că au mers până la colțul străzii pentru pâinea cea de toate zilele, fie pentru că și-au uitat declarația pe propria răspundere, fie pentru că nu au purtat mască în spațiile publice etc.

          Pentru a ne face o imagine cât mai corectă cu privire la dimensiunea acestei agresiuni, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19? Nominalizați temeiul legal pentru fiecare tip de sancțiune.
2. Câte dosare penale au fost întocmite de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19? Nominalizați temeiul legal pentru fiecare dosar.
3. Care este valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19?
4. Care este suma încasată la bugetul de stat ca urmare a aplicării de sancțiuni contravenționale de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19?
5. Cum s-au finalizat dosarele penale întocmite de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19?
6. Câte și ce documentele care au reglementat măsurile de combatere a pandemiei de Sars-CoV-2 au fost declarate neconstituționale, respectiv au fost anulate în instanță?
7. Câte și ce documente care reglementează măsurile de combatere a pandemiei de Sars-CoV-2 mai sunt astăzi în vigoare?
8. Câte dintre sancțiunile contravenționale aplicate de la instituirea Stării de Urgență și până în prezent pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19 au fost anulate de instanță și care a fost cuantumul însumat al acestora?
9. Câți români au astăzi conturile blocate sau salariile poprite din cauza sancțiunilor contravenționale care le-au fost aplicate pentru încălcarea reglementărilor anti-Covid-19?
10. Câte plângeri/dosare au fost depuse/întocmite sau câte anchete se află în derulare pentru rele tratamente, vătămare corporală sau alte abuzuri săvârșite de organele de ordine în procesul aplicării reglementărilor anti-Covid-19?

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către M.A.I./ Ministerul Justiției/ Ministerul Finanțelor Publice – Sancțiuni contravenționale emise și doare penale întocmite în anii pandemici 2020 – 2022. appeared first on AUR.

Către,

Secretarul Camerei Deputaților

În conformitate cu prevederile Art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, privind dreptul deputaților de a adresa întrebări scrise membrilor Guvernului, prin prezenta vă înaintăm următoarea:

Adresată: Ministerul Finanțelor Publice

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19 pe perioada stării de urgență, aprobată prin Legea nr. 82/2020, s-a aprobat acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 Iei brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență.

În acest sens, vă rugăm să ne precizați dacă, în vederea acordării stimulentului de risc prev. de art. 7 din OUG nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, Ministerul Finanțelor Publice a aprobat, în cursul anului 2020, transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI “Transferuri între unități ale administrației publice” sau de la alte titluri, unde sunt bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorii principal de credite, sau din fonduri europene.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Ministrul Finanțelor Publice – Ordonanța de urgență a Guvernului 43/2020, pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate de fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului pe perioada stării de urgență appeared first on AUR.