De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Clarificări despre lipsa unei strategii coerente de valorificare a gazelor din Marea Neagră și riscul ratării rolului României ca hub energetic regional

        Stimate domnule ministru,

În contextul actual al securității energetice europene, resursele de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă una dintre cele mai importante oportunități strategice pe care România le-a avut în ultimele decenii, însă modul în care statul român gestionează această oportunitate indică o lipsă majoră de viziune și de asumare strategică, în condițiile în care există toate premisele pentru ca România să devină un actor regional relevant, dar nu există o direcție clară pentru atingerea acestui obiectiv.

Potrivit analizelor recente, România dispune de resurse, poziție geografică și interes regional suficient pentru a deveni un pol de securitate energetică în Europa, însă nu reușește să capitalizeze aceste avantaje, fiind caracterizată de inerție instituțională și lipsă de decizie strategică. 

În același timp, deși proiecte precum Neptun Deep avansează și ar putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană începând cu 2027, nu există, în prezent, nicio strategie clară privind utilizarea acestor resurse, inclusiv în ceea ce privește consumul intern, exporturile sau rolul României în reconfigurarea pieței regionale de energie. 

Mai mult decât atât, domnule ministru, în contextul în care alte state din regiune își consolidează poziția prin investiții și participare directă în proiecte energetice din Marea Neagră, există riscul ca România să rămână un simplu coridor de tranzit, în loc să devină un centru de decizie și distribuție energetică, această situație reflectând o vulnerabilitate strategică majoră, în condițiile în care o oportunitate istorică, generată de contextul geopolitic actual și de nevoia acută de resurse energetice în Europa, riscă să fie ratată din cauza lipsei unei politici coerente a guvernului din care faceți parte și a întârzierilor decizionale, supuse, mai degrabă, intereselor companiilor multinaționale, decât intereselor țării.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este strategia Guvernului pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră, dincolo de simpla extracție și comercializare în condiții de piață? 
2. Ce procent din producția estimată este destinat consumului intern, industriei naționale și exportului, și pe ce criterii vor fi stabilite aceste priorități? 
3. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru utilizarea acestor resurse în vederea reindustrializării României, în special în sectoare energofage? 
4. Care este strategia Guvernului pentru transformarea României într-un hub energetic regional și ce investiții sunt prevăzute în infrastructura de transport, stocare și distribuție? 
5. Ce acorduri sau negocieri sunt în curs cu statele din regiune pentru valorificarea poziției României în contextul noilor fluxuri energetice europene? 
6. Care sunt cauzele întârzierilor în adoptarea unei strategii integrate privind gazele din Marea Neagră și cine își asumă responsabilitatea pentru această situație? 
7. Cum explicați faptul că, în condițiile creșterii importurilor de gaze, România nu valorifică la maximum propriile resurse disponibile sau viitoare? 
8. Care este calendarul deciziilor strategice pe care Guvernul intenționează să le adopte pentru a evita ca România să piardă această oportunitate de poziționare regională?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Clarificări despre lipsa unei strategii coerente de valorificare a gazelor din Marea Neagră și riscul ratării rolului României ca hub energetic regional appeared first on AUR.

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Diferențele de preț ale carburanților practicate de OMV între România și Bulgaria și implicațiile asupra consumatorului român

        Stimate domnule ministru,

În contextul diferențelor persistente de preț ale carburanților între România și statele vecine, consider că situația în care un operator economic precum OMV, prin intermediul OMV Petrom, practică prețuri mai reduse în alte piețe, în condițiile în care desfășoară activități integrate de exploatare și rafinare în România, necesită o analiză riguroasă și o clarificare instituțională explicită.

Faptul că un operator care beneficiază de producție internă și capacitate de rafinare pe teritoriul național ajunge să comercializeze carburanți mai scump în România decât în state unde nu are aceleași avantaje operaționale ridică o serie de semne de întrebare privind modul de formare a prețurilor, structura fiscală și eficiența mecanismelor de reglementare și control, drept pentru care, domnule ministru, consider că această situație nu poate fi explicată printr-un singur factor și impune o evaluare cumulată a fiscalității, costurilor logistice, marjelor comerciale și eventualelor diferențe de reglementare între piețe.

Prin urmare, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt, defalcat, componentele care determină prețul final al carburanților comercializați de OMV în România comparativ cu Bulgaria, incluzând accizele, TVA, costurile de transport și distribuție, precum și marjele comerciale? 
2. Ce analize au fost realizate de Ministerul Energiei și de instituțiile competente privind diferențele de preț practicate de OMV pe cele două piețe? 
3. Există evaluări oficiale privind eventuale practici comerciale ale OMV care pot conduce la dezavantajarea consumatorilor din România în raport cu alte state din regiune? 
4. În ce măsură cadrul fiscal din România contribuie la aceste diferențe și dacă sunt avute în vedere ajustări în acest sens? 
5. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea transparenței în formarea prețurilor carburanților și pentru asigurarea unei reflectări corecte a avantajelor competitive ale producției interne în cazul OMV?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Diferențele de preț ale carburanților practicate de OMV între România și Bulgaria și implicațiile asupra consumatorului român appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Pierderile României pe piața energiei: export ieftin, import scump și lipsa stocării

Domnule Ministru,

România are astăzi peste 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, mai mult decât Bulgaria, dar realitatea pieței este dramatică: producem energie foarte ieftină la prânz (aproximativ 50 euro/MWh), o exportăm, iar seara, în orele de vârf, importăm energie la prețuri care ajung până la 250 euro/MWh. Practic vindem ieftin bulgarilor, ei o stochează în bateriile lor și ne-o vând înapoi foarte scump.

Bulgaria are deja peste 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare (cu proiecte să ajungă la 10 GWh), în timp ce noi avem abia 0,6 GW și puțin peste 1 GWh. Raportul stocare/regenerabile este de 30% la ei și doar 6% la noi.

Cetățeanul român simte cel mai mult aceste scumpiri la factură, iar IMM-urile abia mai fac față acestor scumpiri, unele dintre întreprinderi și-au închis activitate. Energie ieftină și predictibilă este vitală în contextul unei economii emergente precum economia României. Nu ne permitem să continuăm să pierdem zeci sau sute de milioane de euro anual doar pentru că nu avem suficiente capacități de stocare.

De aceea vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce România ajunge să exporte energie electrică în orele de mijloc ale zilei, când producția fotovoltaică este ridicată și prețurile sunt reduse, iar în orele de vârf de seară importă energie la prețuri mult mai mari?
2. Vă solicit să transmiteți, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 17 mai 2026, datele orare privind producția, consumul, exporturile, importurile și prețurile energiei electrice, soldul import/export al României, în MWh , prețul mediu ponderat al energiei exportate și prețul mediu ponderat al energiei importate, defalcat pe stat, interval orar, săptămână și lună; defalcate pe surse de producție, state de export/import, intervale orare, săptămâni și luni.
3. Care este situația reală a capacităților de stocare din România? Avem doar 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh, față de peste 2 GW și aproape 8 GWh ale Bulgariei. De ce am rămas atât de mult în urmă?
4. Care este planul concret al Ministerului pentru dezvoltarea urgentă a bateriilor de stocare? Câte proiecte sunt aprobate, în ce stadiu se află și când vom ajunge măcar la un raport de 15-20% capacitate de stocare față de regenerabile (față de actualul 6%)?
5. Cât ne costă anual această lipsă de stocare? Cât pierdem din cauza exporturilor ieftine și a importurilor scumpe? Ce măsuri urgente veți lua în următoarele 12-18 luni?
6. În județul Tulcea, care este puterea instalată în energie verde (eolian și fotovoltaic) și ce capacități de stocare în baterii există în prezent sau sunt planificate? Având în vedere că Tulcea este unul dintre cele mai importante centre de energie regenerabilă din țară, de ce nu avem acolo și baterii care să echilibreze producția?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare –  Pierderile României pe piața energiei: export ieftin, import scump și lipsa stocării appeared first on AUR.

Domnului Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei

Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

În timp ce milioane de români se confruntă cu inflație, taxe crescute și degradarea nivelului de trai, statul român riscă să intre într-o spirală a privilegiilor bugetare și a obligațiilor financiare imposibil de susținut pe termen lung, decizia recentă a Curții de Apel București, prin care Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt obligate să aloce integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale magistraților, sub sancțiunea unor penalități și amenzi semnificative pentru fiecare zi de întârziere, ridică probleme extrem de grave privind gestionarea finanțelor publice și capacitatea statului român de a controla explozia cheltuielilor generate de procesele din sistemul de justiție. 

Din informațiile publice apărute până în prezent, statul român ar urma să suporte aproximativ 2 miliarde de euro reprezentând drepturi salariale restante câștigate prin mii de acțiuni în instanță promovate de magistrați în ultimii ani. În același timp, Curtea de Apel București a dispus inclusiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor stabilite prin hotărâre. 

Consider că această situație reprezintă imaginea unui stat ajuns într-o criză profundă de autoritate și coerență administrativă – în timp ce Guvernul invocă permanent lipsa resurselor bugetare pentru investiții publice, infrastructură, educație, sănătate sau sprijinirea mediului economic, românii află că statul trebuie să achite sume uriașe rezultate din litigii salariale generate chiar de instituțiile statului.

Este inacceptabil, domnule prim-ministru, domnule ministru, ca nota de plată a haosului legislativ și administrativ acumulat în ultimii ani să fie transferată integral asupra contribuabililor români, fără ca nimeni să răspundă pentru adoptarea unor acte normative neclare, contradictorii sau susceptibile de interpretări care au generat mii de procese și obligații financiare uriașe pentru bugetul public!

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar? 
2. Care este impactul bugetar estimat pentru anii 2026–2028 al acestor obligații? 
3. Câte acțiuni în instanță privind drepturi salariale au fost formulate de magistrați și personal din sistemul judiciar în ultimii 10 ani? 
4. Ce acte normative sau decizii administrative au generat litigiile care au dus la acumularea acestor restanțe? 
5. Există persoane din cadrul Guvernului, Ministerului Finanțelor sau altor instituții care au fost trase la răspundere pentru prejudiciile produse bugetului public prin gestionarea defectuoasă a acestor situații? 
6. Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni apariția unor noi obligații financiare similare generate de litigii salariale? 
7. Care este poziția Guvernului privind sustenabilitatea pe termen lung a actualului sistem de salarizare și privilegii din sistemul judiciar? 
8. Ce impact estimează Guvernul că vor avea aceste plăți asupra deficitului bugetar și asupra finanțării altor domenii esențiale ale statului?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați appeared first on AUR.

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Solicitare privind rapoartele de control, auditurile interne și măsurile luate în perioada 2023–2025 la operatorii economici din portofoliul Ministerului Energiei, în calitate de autoritate tutelară și acționar, cu privire la formarea prețurilor produselor energetice accizabile

Stimate domnule Ministru-interimar,

În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta întrebare.

I. Contextul solicitării

La data de 26.11.2025, sub nr. 3246A/26.11.2025, am înaintat Ministerului Energiei o întrebare parlamentară având ca obiect „Solicitare privind comunicarea structurii de preț pentru toate produsele energetice accizabile”, prin care, între alte aspecte, am solicitat expres, la pct. 5, comunicarea abaterilor constatate de activitatea de control și verificare în nerespectarea legislației incidente pentru anii 2023–2025 de către operatorii de producție și distribuție a produselor energetice accizabile.

Prin adresa înregistrată cu nr. 1876/DRP, respectiv Co 211/CPM/11.02.2026, Ministerul Energiei, prin p. Ministrul Energiei, domnul Secretar de Stat Casian-Pavel Nițulescu, a invocat H.G. nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei și a transmis că problematica structurii de preț „excede ariei de competențe ale instituției noastre”, direcționându-mă către ANRE și către Ministerul Finanțelor.

Constat, însă, că răspunsul Ministerului Energiei nu tratează în niciun fel pct. 5 al întrebării formulate, deși acest punct vizează un domeniu care nu poate fi declinat nici către ANRE, nici către Ministerul Finanțelor, întrucât privește exercitarea de către Ministerul Energiei a atribuțiilor de autoritate publică tutelară și de acționar, în numele statului român, la operatorii economici din portofoliul propriu.

Conform art. 3 din H.G. nr. 316/2021, precum și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Energiei exercită drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului la o serie de societăți strategice, printre care, fără a se limita la, se regăsesc:

• Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.;
• Societatea Națională Nuclearelectrica S.A.;
• Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A.;
• Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.;
• Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A.;
• Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A.;
• Societatea Electrocentrale București S.A. (ELCEN);
• alte societăți din portofoliul Ministerului Energiei.

În considerarea acestei competențe exclusive și în temeiul dreptului de control parlamentar, vă solicit să îmi comunicați, în scris, următoarele informații.

II. Solicitarea de informații

1. Lista completă și actualizată a operatorilor economici din portofoliul Ministerului Energiei (societăți la care statul român, prin Ministerul Energiei, deține calitatea de acționar unic, majoritar sau minoritar), cu precizarea, pentru fiecare operator în parte, a:

• denumirii complete și a codului unic de înregistrare (CUI);
• cotei de participare a statului, prin Ministerul Energiei;
• obiectului principal de activitate în domeniul energetic (producție, transport, distribuție, furnizare);
• tipului de produse energetice accizabile în care operatorul este implicat (energie electrică, gaze naturale, cărbune, păcură etc.).

2. Pentru fiecare operator economic din listă, în perioada 2023 – 2025, numărul și tipul acțiunilor de control, audit intern, audit extern, misiuni de audit public intern și verificări efectuate sub coordonarea sau la solicitarea Ministerului Energiei în calitate de autoritate tutelară, cu precizarea:

• datei și tipului fiecărei misiuni de control/audit;
• organului care a efectuat misiunea (corp de control al ministrului, Direcția de audit public intern a Ministerului Energiei, auditori externi, Curtea de Conturi, ANAF etc.);
• obiectivelor misiunii și ariei acoperite.

3. Pentru fiecare operator în parte, abaterile, neregulile și deficiențele constatate în perioada 2023–2025 cu privire la:

• modul de formare a prețurilor de vânzare a produselor energetice;
• respectarea obligațiilor contractuale față de consumatorii finali și față de alți operatori din piață;
• modul de calcul și aplicare a accizelor, TVA și al altor componente fiscale și parafiscale;
• respectarea politicilor de achiziții publice, în cazul operatorilor care intră sub incidența Legii nr. 99/2016;
• respectarea principiilor guvernanței corporative, potrivit O.U.G. nr. 109/2011;
• respectarea obligațiilor de raportare către Ministerul Energiei, ANRE și alte autorități.

4. Pentru fiecare abatere constatată, măsurile concrete dispuse de Ministerul Energiei în exercitarea atribuțiilor de autoritate publică tutelară, respectiv:

• note de constatare, decizii, recomandări sau dispoziții emise;
• sancțiuni aplicate sau propuse (inclusiv sancțiuni aplicate membrilor organelor de conducere și administrare);
• sesizări transmise către organele de urmărire penală, către Curtea de Conturi sau către alte autorități competente;
• măsuri de remediere solicitate și stadiul implementării acestora.

5. Numărul și valoarea prejudiciilor constatate și a sumelor recuperate sau în curs de recuperare la operatorii economici din portofoliu, în perioada 2023–2025, defalcat pe operator și pe tip de abatere.
6. Rapoartele anuale ale Direcției de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Energiei pentru exercițiile financiare 2023, 2024 și 2025, în partea care privește misiunile de audit desfășurate la operatorii economici din portofoliu cu obiect în zona formării prețurilor și respectării legislației în domeniul energetic.
7. Modul în care Ministerul Energiei, în calitate de acționar, a aplicat prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu referire la:

• indicatorii de performanță financiară și nefinanciară stabiliți în contractele de mandat ale administratorilor și directorilor;
• evaluarea anuală a îndeplinirii acestor indicatori;
• eventualele neîndepliniri și consecințele contractuale dispuse (reducere/anulare componentă variabilă, revocare mandat etc.).

8. Numărul și conținutul sesizărilor primite de Ministerul Energiei de la consumatori, asociații de consumatori, alți operatori economici, ANRE, Consiliul Concurenței sau alte autorități, în perioada 2023–2025, referitoare la modul de formare a prețurilor și la practicile comerciale ale operatorilor din portofoliu, precum și modul în care aceste sesizări au fost soluționate.
9. Stadiul și conținutul memorandumului cu cele cinci măsuri, respectiv al grupului de lucru de analiză a situației actuale din piața de energie menționate expres în răspunsul Ministerului Energiei nr. 1876/DRP din 11.02.2026, cu precizarea componenței grupului de lucru, calendarului de lucru, obiectivelor asumate și a rezultatelor intermediare obținute până la data prezentei.

III. Temeiul solicitării

Prezenta întrebare vizează exclusiv atribuțiile Ministerului Energiei în calitate de autoritate publică tutelară și de acționar la operatorii economici din portofoliul propriu, conform H.G. nr. 316/2021 și O.U.G. nr. 109/2011, și nu privește reglementarea pieței de energie (atribut al ANRE) și nici administrarea accizelor și a veniturilor fiscale (atribut al Ministerului Finanțelor). Prin urmare, obiectul acestei întrebări se află, fără echivoc, în aria exclusivă de competență a Ministerului Energiei și nu poate fi direcționat către alte instituții.

În contextul în care prețurile la energie reprezintă una dintre principalele presiuni asupra bugetelor gospodăriilor și asupra competitivității economiei românești, iar statul român, prin Ministerul Energiei, controlează cei mai importanți operatori de producție și transport din piață, Parlamentul are dreptul și obligația de a verifica modul în care această calitate de acționar este exercitată efectiv, inclusiv prin mecanismele de control intern, audit și guvernanță corporativă.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitare privind rapoartele de control, auditurile interne și măsurile luate în perioada 2023–2025 la operatorii economici din portofoliul Ministerului Energiei, în calitate de autoritate tutelară și acționar, cu privire la formarea prețurilor produselor energetice accizabile appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George-Sergiu NICULESCU

De către: Florin-Cornel POPOVICI, Circumscripția electorală nr. 37 Timiș

Obiectul întrebării: Solicitare privind comunicarea structurii de preț pentru produsele energetice din piața reglementată și monitorizată de ANRE — întrebare de revenire ca urmare a direcționării de către Ministerul Energiei

Stimate domnule Președinte,

În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta întrebare:

I. Contextul solicitării

La data de 26.11.2025, sub nr. 3246A/26.11.2025, am înaintat Ministerului Energiei o întrebare parlamentară având ca obiect „Solicitare privind comunicarea structurii de preț pentru toate produsele energetice accizabile”, prin care am solicitat, în esență, comunicarea în scris a structurii complete de preț pentru toate produsele energetice accizabile livrate consumatorilor finali casnici și non-casnici pe teritoriul României, pe fiecare furnizor, precum și baza legală, mecanismele de control și abaterile constatate în perioada 2023–2025.

Prin adresa înregistrată la Cabinetul Secretarului de Stat cu nr. 1876/DRP, respectiv Co 211/CPM/11.02.2026, Ministerul Energiei, prin p. Ministrul Energiei, domnul Secretar de Stat Casian-Pavel Nițulescu, a formulat un răspuns prin care, invocând H.G. nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare, a reținut, în mod expres, următoarele:

„…problematica sesizată cu privire la structura prețului produselor energetice accizabile, excede ariei de competențe ale instituției noastre.”

În continuare, Ministerul Energiei a precizat, tot în cuprinsul aceluiași răspuns oficial, că:

„Prin urmare, vă rugăm respectuos să vă adresați Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru un răspuns avizat și argumentat cu privire la obiectul întrebării formulate de dumneavoastră. ANRE este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric și funcțional, ce are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor.”

În considerarea acestei direcționări oficiale, formulate în scris de către Ministerul Energiei, și având în vedere că ANRE este, în mod neechivoc, autoritatea administrativă autonomă aflată sub control parlamentar, vă adresez prezenta întrebare de revenire și vă solicit să îmi comunicați, în scris, în limitele competenței legale a instituției pe care o conduceți, următoarele informații.

II. Solicitarea de informații

1. Structura completă și detaliată a prețului reglementat și/sau monitorizat de ANRE, pe unitate de produs, pentru fiecare dintre produsele energetice din sfera de competență a ANRE:

• energie electrică (consumatori casnici și non-casnici);
• gaze naturale (consumatori casnici și non-casnici);
• energie termică, acolo unde ANRE deține competențe de reglementare;

cu defalcarea pe:

• prețul de achiziție / costul de producție (OPCOM, PZU, PI, hub gazier, import etc.);
• tarifele reglementate de transport (Transelectrica / Transgaz);
• tarifele reglementate de distribuție, pe fiecare operator de distribuție (DEER, E-Distribuție Banat/Dobrogea/Muntenia, Distribuție Energie Oltenia, Delgaz Grid, Distrigaz Sud Rețele etc.);
• tariful de sistem, tariful de înmagazinare, tariful de servicii de sistem;
• contribuția de cogenerare de înaltă eficiență, certificatele verzi, orice alte componente reglementate;
• marja comercială a furnizorului, logistică, profit comercial, structura componentei concurențiale;
• valoarea finală rezultată în prețul plătit de consumatorul final, pe categorii de consumatori.

2. Lista completă a furnizorilor de energie electrică și gaze naturale care operează pe teritoriul României, cu denumire și cod unic de înregistrare (CUI), precum și, pentru fiecare furnizor în parte, ofertele-tip comunicate către ANRE, cu structura de preț defalcată conform pct. 1.
3. Modul concret în care ANRE a monitorizat, în perioada 2023–2025, respectarea de către furnizori, producători, transportatori și distribuitori a reglementărilor privind formarea prețurilor, cu precizarea:

• numărului de acțiuni de monitorizare / control / investigație demarate anual;
• numărului de abateri constatate, pe categorii (tarife, transparență, clauze contractuale, practici anticoncurențiale);
• valorii totale a sancțiunilor contravenționale aplicate, defalcat pe ani și pe operatori economici;
• numărului de sesizări transmise către Consiliul Concurenței sau către organele de urmărire penală.

4. Stadiul și conținutul Ordinului nr. 3/2015 privind metodologia specifică de monitorizare a pieței de gaze naturale, invocat în răspunsul Ministerului Energiei ca fiind în curs de „abrogare și înlocuire pentru a asigura o supraveghere actualizată”, precum și termenul estimat de adoptare a noii metodologii.
5. Stadiul proiectelor de regulamente și proceduri specifice pentru investigarea practicilor anticoncurențiale pe piața de energie, aflate, potrivit răspunsului Ministerului Energiei, în „consultare”, cu precizarea datei lansării în consultare publică și a termenului estimat de adoptare.
6. Analiza ANRE privind fenomenul „vârfurilor de preț (peak price)” în intervalul orar 18–21, menționat expres în răspunsul Ministerului Energiei, cu indicarea frecvenței și magnitudinii acestor vârfuri în ultimii 3 ani, precum și a măsurilor de corecție aplicate sau propuse.
7. Punctul de vedere tehnic al ANRE asupra afirmației Ministerului Energiei potrivit căreia 

„Prețul relativ ridicat este influențat și de multitudinea taxelor și accizelor aplicabile în domeniu, dintre care amintim recenta creștere a TVA.”

și, în concret, cuantificarea în lei/MWh, respectiv lei/mc, a impactului creșterii TVA asupra prețului final plătit de consumatorul casnic și non-casnic, după 1 august 2025.

8. Date concrete privind aplicarea O.U.G. nr. 6/2025 (plafonarea prețurilor la 1,30 lei/kWh pentru consumatorii casnici și 1,00 lei/kWh pentru consumatorii casnici vulnerabili, respectiv 0,37 lei/kWh pentru non-casnici cu consum sub 50.000 MWh/an) — valoarea totală a diferenței compensate de la bugetul de stat în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, defalcată pe furnizori și pe categorii de consumatori, precum și analiza ANRE cu privire la oportunitatea prelungirii mecanismului după 31.03.2026.

III. Temeiul solicităriiPrezenta întrebare de revenire are la bază direcționarea oficială a Ministerului Energiei, precum și obligația legală a ANRE de a asigura transparența pieței de energie și protecția consumatorilor, în temeiul art. 2 lit. s) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE este sub control parlamentar, iar deputații și senatorii au, prin lege, dreptul de a solicita și obține informații de la această autoritate.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitare privind comunicarea structurii de preț pentru produsele energetice din piața reglementată și monitorizată de ANRE — întrebare de revenire ca urmare a direcționării de către Ministerul Energiei appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru-interimar, Ilie Bolojan

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația producției de cărbune în România și utilizarea acesteia în contextul securității energetice

Stimate domnule ministru,

Cărbunele continuă să reprezinte o resursă energetică relevantă pentru România, în special în contextul necesității asigurării continuității în producția de energie electrică și al menținerii unui mix energetic echilibrat.

Într-o perioadă marcată de presiuni asupra resurselor interne și de tranziția către surse alternative de energie, gestionarea producției de cărbune și utilizarea acesteia devin elemente esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Având în vedere aceste considerente, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este nivelul actual al producției de cărbune în România, defalcat pe tipuri (lignit, huilă) și pe principalele bazine miniere?

2. Ce cantitate din producția anuală este utilizată pentru consumul intern, în special pentru producerea energiei electrice?

3. Există exporturi de cărbune din România? Dacă da, care sunt volumele și principalele destinații?

4. Care este nivelul stocurilor strategice de cărbune și ce măsuri sunt prevăzute pentru menținerea acestora la un nivel adecvat?

5. În ce măsură producția internă acoperă necesarul centralelor pe bază de cărbune și dacă există importuri, care sunt sursele principale?

6. Ce strategii are Ministerul Energiei pentru valorificarea responsabilă a resurselor interne de cărbune în perioada de tranziție energetică, astfel încât să fie protejate locurile de muncă și capacitatea de producție națională?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația producției de cărbune în România și utilizarea acesteia în contextul securității energetice appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Corectitudinea informațiilor publice privind programul SAFE și corespondența acestora cu angajamentele contractuale

     Domnule prim-ministru,

Felul în care Guvernul a ales să comunice public deciziile privind programul SAFE ridică o problemă de fond: reflectă aceste mesaje fidel conținutul contractelor sau doar construiesc o percepție favorabilă care nu este acoperită de obligații concrete.

Din punctul meu de vedere, atunci când statul român angajează împrumuturi de miliarde de euro, orice afirmație publică privind „producția în România”, „beneficiile economice” sau „dezvoltarea industriei naționale” trebuie să fie susținută de clauze contractuale verificabile, ci nu de proiecții sau intenții.

În spațiul public au fost prezentate, inclusiv în comunicări oficiale și intervenții online, mesaje care sugerează o implicare consistentă a industriei românești. În același timp, datele disponibile indică o concentrare semnificativă a contractelor către furnizori externi, în special către Rheinmetall, precum și un nivel incert al localizării efective, iar această diferență nu este una de interpretare, ci una care ține de corectitudinea informării publice.

În acest context, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care sunt clauzele contractuale exacte care garantează realizarea în România a componentelor industriale invocate în comunicările publice ale Guvernului? 
2. Ce procent din valoarea totală a contractelor este angajat juridic pentru execuție în România, ci nu estimat sau condiționat? 
3. Există diferențe între datele comunicate public și conținutul efectiv al contractelor? În cazul unui răspuns afirmativ, cine își asumă această discrepanță? 
4. Care sunt sancțiunile prevăzute în contracte în cazul nerespectării obligațiilor privind producția locală și transferul de tehnologie? 
5. Cine a aprobat forma și conținutul mesajelor publice privind beneficiile economice ale programului SAFE?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Corectitudinea informațiilor publice privind programul SAFE și corespondența acestora cu angajamentele contractuale appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere că:
– la întrebarea parlamentară nr. 682B din 28-10-2025, având același obiect (https://www.cdep.ro/interpel/2025/r682B.pdf), termenul legal de răspuns era data de 18-11-2025; răspunsul a fost transmis abia la data de 30-01-2026, cu peste 70 de zile întârziere, iar
conținutul nu a acoperit datele solicitate;
– transparența pieței angro de energie electrică este element esențial al controlului parlamentar și al protejării interesului public;
– ponderea majoritară a capitalului de stat în structura producătorilor activi pe PZU obligă la transparență sporită,
vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din perioada 01.01.2021 – 31.12.2025:
a) prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, cu identificarea participantului;
b) ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor și, separat, din totalul consumului național.
Având în vedere că o parte semnificativă a producătorilor activi pe PZU sunt societăți cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica,
Complexul Energetic Oltenia, Termoelectrica și altele), supuse regimului de transparență instituit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și că informațiile privind
tranzacționarea energiei electrice pe o piață organizată, cu obligații proprii de transparență ex-post, intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicit identificarea deplină a operatorilor. În subsidiar, dacă invocați restricții punctuale de confidențialitate, solicit o versiune pseudo-anonimizată însoțită de metodologia integrală de agregare și de motivarea juridică punctuală a
anonimizării, cu indicarea expresă a normelor legale derogatorii de la regimul general de transparență instituit prin actele normative anterior menționate.
În temeiul art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile

The post Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția prețului energiei electrice pe PZU – serii orare (2021–2025). Reiterarea interpelării parlamentare nr. 682B/28.10.2025 appeared first on AUR.

Domnule Ministru interimar al Energiei,

Decarbonizarea are un impact dual asupra profitabilității afacerilor românești, acționând atât ca un generator de costuri pe termen scurt, cât și ca o oportunitate de eficientizare și competitivitate pe termen lung. Până la începutul anului 2026, România a redus emisiile de carbon la 40,5% din
nivelul anului 1990 conform normelor Uniunii Europene.

Peste 75% dintre antreprenorii români consideră că schimbările climatice au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Costurile totale pentru emisiile de carbon în industriile grele (oțel, ciment, chimicale) ar putea crește de patru ori până în 2030, comparativ cu 2024, în absența unor măsuri corelative, ceea ce va mări costurile de producție.
Presiunea prețurilor la energie și a certificatelor de CO2 poate reduce competitivitatea firmelor românești pe piețele globale, existând riscul de relocare a producției. Finanțările din PNRR atrase foarte puțin de România, susțin tranziția la o economie cu valoare adăugată mai mare, ceea ce
poate îmbunătăți accesul la piețe externe și reduce timpii de livrare a produselor.

Prudența în mediul de afaceri a crescut pe fondul ajustărilor bugetare și a
impactului normelor europene privind programele Pactului Verde
European_Green Deal ale UE. Există în mod evident o legătură care trebuie
armonizată între recesiunea instalată în România în ultimile 2 trimestre pe
fondul supraimpozitării și programele de decarbonizare rapidă ale Comisiei Europene.
Mediul de afaceri solicită ponderarea politicii de mediu a Uniunii Europene, respectiv Pactul Verde European Green Deal la nivelul la care să nu afecteze afacerile românești și să nu creeze șomaj,
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare : Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene sa nu creeze somaj in Romania?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene să nu creeze șomaj în Romania? appeared first on AUR.