„Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care bursele sociale ale elevilor ar urma să fie acordate doar pe perioada cursurilor școlare, nu și în perioadele de vacanță.

Această propunere ridică o întrebare firească: dacă Guvernul consideră necesară suspendarea unui sprijin financiar destinat copiilor proveniți din familii vulnerabile pe perioada vacanțelor, nu ar trebui aplicat același principiu și în cazul celor care ocupă funcții publice?

În calitate de deputat, cer Guvernului aplicarea aceleiași măsuri în cazul indemnizațiilor parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare.

Vorbim despre austeritate, reducerea cheltuielilor publice și responsabilitate față de banul public. Aceste principii trebuie să se aplice tuturor, nu doar celor care au cele mai puține resurse.

Pentru un copil dintr-o familie vulnerabilă, bursa socială nu este un privilegiu. Este un sprijin concret pentru hrană, rechizite, îmbrăcăminte și alte cheltuieli esențiale.

În același timp, indemnizațiile aleșilor continuă să fie plătite pe perioada vacanței legislative.

Dacă statul își permite să reducă sprijinul acordat copiilor vulnerabili, trebuie să fie dispus să aplice aceeași logică și în cazul propriilor cheltuieli cu demnitarii.

Tocmai pentru că proiectul se află în consultare publică, solicit Guvernului să analizeze această propunere și să introducă o măsură similară pentru perioada vacanței legislative.

Austeritatea trebuie să fie echitabilă. Nu putem cere sacrificii celor vulnerabili, în timp ce cheltuielile pentru cei care iau deciziile rămân în afara discuției. Aceleași reguli pentru toți. Aceeași responsabilitate față de banul public”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Guvernul Bolojan propune suspendarea burselor sociale ale elevilor în perioadele de vacanță. Cer aplicarea aceleiași măsuri și în cazul indemnizațiilor parlamentarilor” appeared first on AUR.

„Guvernul pregătește o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanțele școlare. Ministerul Educației a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluție pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.

Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanță. Nu dispar facturile, nu scad prețurile la alimente și nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanță înseamnă cheltuieli suplimentare și o presiune și mai mare asupra bugetului familiei.

Guvernul vorbește despre reformă, eficiență și responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puțin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile și cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reușesc să se descurce.

Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanțe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informațiilor publicate despre proiect. În același timp, datele privind execuția bugetară indică faptul că la sfârșitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.

Așadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găsește soluții fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.

Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanță. Guvernul trebuie să retragă această măsură și să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanță pentru a face economii la buget” appeared first on AUR.

„Începând cu anul 2027, unele Colegii Naționale vor putea organiza propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locurile disponibile, în paralel cu Evaluarea Națională. Consider că o asemenea schimbare, care poate influența decisiv parcursul educațional al unui copil, trebuie tratată cu maximă responsabilitate și cu reguli clare, aceleași pentru toți.

Nu putem accepta ca admiterea la liceu să devină un proces în care fiecare unitate de învățământ își stabilește propriile reguli, propriile ponderi și propriile mecanisme de evaluare, fără garanții naționale suficiente.

Evaluarea Națională nu este un examen perfect. Poate fi îmbunătățită, iar orice problemă a sistemului trebuie corectată. Dar soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și apariția unor examene diferite de la un liceu la altul.

Un copil care învață într-o școală cu resurse limitate trebuie să aibă aceeași șansă ca un copil care provine dintr-un mediu privilegiat. Meritul școlar trebuie să fie criteriul fundamental, nu posibilitatea familiei de a investi în pregătiri suplimentare sau accesul la anumite relații.

Mai mult, acolo unde liceele vor organiza propriile concursuri, trebuie să existe garanții reale privind integritatea procesului: supraveghere video și audio, anonimizarea lucrărilor, reguli stricte privind conflictele de interese, evaluatori independenți și proceduri transparente de soluționare a contestațiilor.

Nu putem cere încredere în sistem fără să construim mecanisme care să o justifice.

În calitate de cadru didactic și deputat, consider că educația trebuie să fie spațiul în care un copil este încurajat să muncească și să performeze, nu spațiul în care părinții se întreabă dacă au suficiente resurse, relații sau influență pentru ca propriul copil să aibă o șansă.

Nu avem voie să transformăm admiterea la liceu într-un nou experiment făcut pe generații de copii. Dacă vrem performanță, trebuie să avem reguli clare. Dacă vrem egalitate de șanse, trebuie să avem aceleași garanții pentru toți. Iar dacă vrem ca elevii să creadă în meritocrație, statul trebuie să le demonstreze că meritul contează cu adevărat.

Consider că Ministerul Educației trebuie să revizuiască metodologia înainte de aplicare și să introducă toate garanțiile necesare pentru ca noul sistem să fie transparent, obiectiv și imposibil de vulnerabilizat prin favoritism sau conflicte de interese.

Admiterea la liceu trebuie să fie despre ceea ce știe și ceea ce poate un copil. Nu despre cine îi sunt părinții și pe cine cunosc aceștia”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina-Emanuela Dascălu (deputat AUR): „Admiterea la liceu trebuie să răsplătească meritul, nu să creeze un examen al relațiilor” appeared first on AUR.

Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri.

În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

Evaluarea Națională, cu toate problemele care pot și trebuie corectate, oferă elevilor un cadru național de admitere, bazat pe reguli comune. Dacă statul a decis totuși să introducă o excepție pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoțită de garanții extrem de clare și uniforme privind transparența, integritatea și egalitatea de șanse.

Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației ridică serioase semne de întrebare.
În forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeași unitate de învățământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor și soluționarea contestațiilor. Aici apar vulnerabilitățile grave.

În primul rând, există problema conflictelor de interese în comisiile de admitere. Potrivit art. 22, președintele comisiei este directorul sau directorul adjunct al unității care organizează admiterea și are inclusiv atribuții privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor. În comisia de bază nu există un membru independent, iar metodologia nu stabilește criterii generale suficient de clare de incompatibilitate, inclusiv pentru situațiile în care membri ai comisiei sunt rude sau afini ai candidaților.

În al doilea rând, avem o descentralizare fără suficiente limite naționale. Art. 43 permite fiecărei unități de învățământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim și maxim la nivel național.
Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri.

În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?

În al treilea rând, proiectul oferă garanții insuficiente împotriva fraudei și favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabilește că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ. Pot apărea astfel situații în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut și le-au predat candidaților.

În același timp, contestațiile trebuie depuse și soluționate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanții suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situațiile de conflict de interese, iar contestațiile pot rămâne în interiorul aceluiași mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile. Revenim la întrebarea de fond: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

Dacă există probleme la Evaluarea Națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial.

Este greu de acceptat ca toate aceste vulnerabilități să fie tratate drept simple omisiuni. Ce fel de reformă este aceasta? În loc să eliminăm orice suspiciune de favoritism dintr-un examen care poate influența decisiv traseul educațional al unui copil, construim un mecanism care lasă ușa deschisă tocmai unor asemenea suspiciuni.

Situația este cu atât mai discutabilă cu cât vorbim despre un Guvern demis, care ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, dar sub mandatul căruia Ministerul Educației pregătește regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani.

AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții fără echivoc: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului.

Mai mult, considerăm că trebuie redeschisă inclusiv discuția de fond asupra excepției introduse prin lege în 2023. Dacă statul nu poate garanta că admiterea organizată separat de licee va fi cel puțin la fel de transparentă, obiectivă și echitabilă precum sistemul național, atunci trebuie să avem curajul să discutăm dacă această excepție mai trebuie aplicată.

După toate experimentele făcute în ultimii ani în educație, admiterea copiilor la liceu trebuie ferită de încă unul. Locul într-un liceu trebuie câștigat prin muncă și merit, nu prin numele părinților, relații, influență sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviți dintr-o comisie.

Ministerul Educației mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, își va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism și tratament preferențial.

The post Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor și relațiilor appeared first on AUR.

           În atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Necesitatea revenirii la norma didactică de predare existentă anterior anului școlar 2025–2026

Stimate Domnule Ministru,

Școala se sprijină pe forța intelectuală și umană a profesorilor săi. Dincolo de orele desfășurate la clasă, activitatea unui cadru didactic înseamnă pregătire academică atentă, evaluare permanentă, activități remediale, consilierea elevilor, comunicare cu familia și o continuă adaptare la transformările din societate și din sistemul educațional.

Majorarea normei de predare aplicată începând cu anul școlar 2025–2026 a adus în spațiul educațional o preocupare serioasă privind capacitatea profesorilor de a menține aceeași profunzime și aceeași calitate a actului pedagogic într-un ritm profesional tot mai apăsător. Mulți dascăli semnalează faptul că timpul destinat pregătirii lecțiilor, corectării lucrărilor, activităților individualizate și proiectelor educaționale se restrânge considerabil, în timp ce volumul responsabilităților administrative continuă să crească.

Procesul educațional modern presupune concentrare, creativitate și disponibilitate intelectuală constantă. Profesorul formează caractere, gestionează situații emoționale complexe și adaptează permanent metodele de predare la nevoile reale ale elevilor. Toate acestea necesită timp, echilibru și resurse profesionale solide.

În multe sisteme educaționale europene, politicile publice urmăresc protejarea stabilității profesionale a cadrelor didactice și susținerea unui raport echilibrat între orele de predare și activitățile complementare procesului educațional. Tocmai această armonie oferă profesorului capacitatea de a rămâne prezent, eficient și implicat în relația cu elevii.

Norma didactică existentă anterior anului școlar 2025–2026 oferea pentru numeroase cadre didactice un cadru funcțional mai apropiat de realitățile muncii de la catedră și de exigențele unei educații de calitate.

Educația are nevoie de profesori care să poată construi lecții cu răbdare, claritate și forță interioară. În liniștea unei clase se așază viitorul unei generații, iar echilibrul dascălului devine una dintre cele mai importante resurse ale școlii românești.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt argumentele pedagogice și administrative care au stat la baza majorării normei didactice de predare începând cu anul școlar 2025–2026?

2. A realizat Ministerul Educației și Cercetării un studiu privind impactul acestei măsuri asupra performanței școlare, a timpului de pregătire didactică și a stării de echilibru profesional a profesorilor?

3. Ce concluzii au rezultat în urma dialogului cu federațiile sindicale și organizațiile reprezentative ale personalului didactic?

4. Analizează ministerul posibilitatea revenirii la numărul de ore de predare existent anterior anului școlar 2025–2026, în vederea consolidării calității actului educațional și a reducerii suprasolicitării profesionale?

5. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru susținerea cadrelor didactice într-un context educațional marcat de creșterea responsabilităților și de accentuarea fenomenului de epuizare profesională?

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Necesitatea revenirii la norma didactică de predare existentă anterior anului școlar 2025–2026 appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, cu încălcarea art. 19 din Contractul colectiv de muncă

Stimate Domnule Ministru,

Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și personalul administrativ din unitățile de învățământ preuniversitar a generat un dezechilibru semnificativ în funcționarea sistemului, prin transferul atribuțiilor specifice către cadrele didactice.

Această situație conduce la creșterea volumului de muncă și la desfășurarea unor activități suplimentare care nu sunt remunerate, fiind invocată totodată încălcarea prevederilor art. 19 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele care au stat la baza deciziei de blocare a ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ din unitățile de învățământ?

2. În ce măsură consideră Ministerul Educației că această măsură respectă obligațiile asumate prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, în special prevederile art. 19?

3. Ce evaluări au fost realizate privind impactul acestei decizii asupra volumului de muncă al cadrelor didactice și asupra funcționării unităților de învățământ?

4. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru deblocarea acestor posturi și pentru revenirea la o distribuție normală a atribuțiilor în sistem?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, cu încălcarea art. 19 din Contractul colectiv de muncă appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reglementarea codului vestimentar în unitățile de învățământ preuniversitar

Stimate domnule ministru,

În ultima perioadă, în spațiul public au fost semnalate tot mai frecvent situații privind lipsa unor standarde clare și unitare referitoare la ținuta elevilor în unitățile de învățământ preuniversitar din România.

În absența unor reglementări coerente, se observă apariția unor forme de vestimentație și prezentare personală care pot afecta climatul educațional, disciplina școlară și respectul față de mediul academic. Există preocupări din partea părinților și cadrelor didactice cu privire la promovarea unor modele de comportament și imagine neadecvate vârstei elevilor.

Având în vedere rolul școlii în formarea unor valori precum decența, responsabilitatea și respectul, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există în prezent la nivelul Ministerului Educației intenția de a elabora un regulament-cadru național privind codul vestimentar al elevilor?

2. În ce măsură considerați necesară introducerea unor reguli mai clare privind ținuta elevilor, astfel încât aceasta să fie una decentă, adecvată mediului educațional și lipsită de elemente excesive sau ostentative (machiaj strident, accesorii nepotrivite vârstei, elemente vestimentare provocatoare etc.)?

3. Ce competențe au în prezent unitățile de învățământ în stabilirea propriilor reguli de conduită vestimentară și cum sunt acestea monitorizate?

4. Are ministerul în vedere promovarea uniformei școlare sau a unor standarde minime obligatorii la nivel național?

5. Ce măsuri pot fi adoptate pentru a asigura un echilibru între libertatea de exprimare a elevilor și necesitatea menținerii unui climat educațional adecvat?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reglementarea codului vestimentar în unitățile de învățământ preuniversitar appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Clarificări despre cum a ajuns creșterea normei didactice să reducă veniturile profesorilor

    Stimate domnule ministru,

Una dintre cele mai grave disfuncții ale politicii publice din educație este ruptura dintre nivelul formal al salariilor și venitul real al cadrelor didactice – o serie de declarațiile recente ale liderilor sindicali indică o situație care, în opinia mea, nu poate fi ignorată: deși salariile de bază au rămas neschimbate prin reglementări legale, veniturile efective ale angajaților din învățământ ar fi scăzut ca urmare a modificării normei didactice și a reducerii veniturilor din plata cu ora.

Potrivit acestor semnale, creșterea normei de lucru a dus la diminuarea oportunităților de plată suplimentară, iar reducerea cuantumului plății cu ora a afectat, direct, veniturile totale ale profesorilor. În paralel, introducerea unor praguri salariale pentru acordarea unor drepturi, precum indemnizația de hrană sau voucherele de vacanță, a generat situații în care cadrele didactice cu experiență pierd beneficii pentru diferențe minime de venit.

Consider, stimate domnule ministru, că aceste măsuri, luate cumulativ, nu reprezintă doar ajustări tehnice, ci și o modificare substanțială a structurii veniturilor în sistemul de educație, cu impact direct asupra motivației și stabilității profesiei didactice. În plus, problema nu este doar nivelul salariilor, ci modul în care acestea sunt erodate prin decizii administrative succesive, fără o evaluare transparentă a efectelor.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este evoluția veniturilor medii nete ale cadrelor didactice în anul 2026, comparativ cu anul 2025, incluzând toate componentele salariale – salariu de bază, plata cu ora, sporuri, indemnizații? 
2. Care este impactul bugetar și individual al majorării normei didactice asupra veniturilor profesorilor și câte ore suplimentare au fost eliminate din plata cu ora ca efect direct al acestei măsuri? Solicit situația și pentru județul Iași.
3. Care este cuantumul actual al plății cu ora și cum se compară acesta cu nivelul din anul precedent? 
4. Câte cadre didactice au pierdut, total sau parțial, indemnizația de hrană și/sau voucherele de vacanță ca urmare a introducerii pragului de 6.000 lei net și care este impactul bugetar al acestei măsuri? Solicit situația și pentru județul Iași.
5. Ce evaluare oficială a realizat Ministerul Educației privind efectele cumulate ale acestor măsuri asupra atractivității profesiei didactice și asupra riscului de părăsire a sistemului? 

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Clarificări despre cum a ajuns creșterea normei didactice să reducă veniturile profesorilor appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Strategia Ministerului Educației pentru lucrul diferențiat cu elevii supradotați în învățământul de masă

Stimate domnule ministru interimar,

În dezbaterile despre educație vorbim despre abandon școlar, analfabetism funcțional sau lipsa performanței. Mult mai rar vorbim despre copiii supradotați , deși aceștia reprezintă o resursă strategică pentru viitorul României.

În realitatea școlii românești, inclusiv în județul Iași, profesorii semnalează frecvent că elevii cu potențial intelectual ridicat nu beneficiază de programe adaptate în cadrul clasei.

Curriculumul uniform, lipsa formării cadrelor didactice pentru instruire diferențiată și presiunea programelor standardizate conduc, adesea, la plafonarea performanței acestor elevi sau chiar la demotivare.

Există situații concrete în școli din Iași unde elevi cu rezultate excepționale la matematică, informatică sau limbi străine nu au posibilitatea de a parcurge conținuturi avansate, fiind obligați să rămână în ritmul clasei.

În lipsa unor mecanisme clare de accelerare curriculară, mentorat sau grupuri de excelență funcționale, dezvoltarea lor depinde exclusiv de efortul individual al profesorilor sau al familiilor.

O politică educațională echilibrată trebuie să sprijine nu doar incluziunea minimală, ci și excelența autentică. O națiune care nu își cultivă elitele intelectuale riscă să le piardă.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce metodologii oficiale există, în prezent, pentru lucrul diferențiat la clasă cu elevii supradotați?

2. Ce programe de formare a cadrelor didactice sunt dedicate identificării și sprijinirii elevilor cu potențial înalt?

3. Câte centre de excelență funcționează efectiv la nivel național și câte dintre acestea sunt operaționale în județul Iași? Dar în județul Neamț?

4. Intenționează Ministerul Educației să introducă mecanisme de accelerare curriculară, mentorat sau curriculum individualizat pentru elevii supradotați din învățământul de masă?

5. Există o strategie națională actualizată pentru educația copiilor capabili de performanță înaltă, nu doar pentru recuperarea celor rămași în urmă?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Strategia Ministerului Educației pentru lucrul diferențiat cu elevii supradotați în învățământul de masă appeared first on AUR.

„Vom depune la Senat, împreună cu ceilalți parlamentari de opoziție de la grupul Pace Întâi România, trei moțiuni simple.

Una vizează atitudinea Guvernului în problema Mercosur, cealaltă vizează ceea ce se întâmplă la Ministerul Apărării și declarațiile absolut stranii ale noului ministru al Apărării, iar a treia vizează situația extrem de gravă, inclusiv politică, de la Ministerul Educației, unde, bineînțeles, nu avem un nou ministru, dar avem un ministru interimar care vine uneori și face naveta de la Oradea”, a afirmat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a subliniat faptul că, în eventualitatea în care Guvernul Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a administrației, în lipsa unor consultări și dezbateri publice, AUR va depune moțiune de cenzură la adresa Guvernului.

„Vom depune moțiune de cenzură dacă își va angaja răspunderea pe acel proiect, inclusiv pentru faptul că își angajează răspunderea a 8-a oară, dacă nu mă înșel, în cele 8 luni de când există acest Guvern”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Miercuri vom depune la Senat trei moțiuni simple la adresa miniștrilor Guvernului Bolojan” appeared first on AUR.