În atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Necesitatea revenirii la norma didactică de predare existentă anterior anului școlar 2025–2026

Stimate Domnule Ministru,

Școala se sprijină pe forța intelectuală și umană a profesorilor săi. Dincolo de orele desfășurate la clasă, activitatea unui cadru didactic înseamnă pregătire academică atentă, evaluare permanentă, activități remediale, consilierea elevilor, comunicare cu familia și o continuă adaptare la transformările din societate și din sistemul educațional.

Majorarea normei de predare aplicată începând cu anul școlar 2025–2026 a adus în spațiul educațional o preocupare serioasă privind capacitatea profesorilor de a menține aceeași profunzime și aceeași calitate a actului pedagogic într-un ritm profesional tot mai apăsător. Mulți dascăli semnalează faptul că timpul destinat pregătirii lecțiilor, corectării lucrărilor, activităților individualizate și proiectelor educaționale se restrânge considerabil, în timp ce volumul responsabilităților administrative continuă să crească.

Procesul educațional modern presupune concentrare, creativitate și disponibilitate intelectuală constantă. Profesorul formează caractere, gestionează situații emoționale complexe și adaptează permanent metodele de predare la nevoile reale ale elevilor. Toate acestea necesită timp, echilibru și resurse profesionale solide.

În multe sisteme educaționale europene, politicile publice urmăresc protejarea stabilității profesionale a cadrelor didactice și susținerea unui raport echilibrat între orele de predare și activitățile complementare procesului educațional. Tocmai această armonie oferă profesorului capacitatea de a rămâne prezent, eficient și implicat în relația cu elevii.

Norma didactică existentă anterior anului școlar 2025–2026 oferea pentru numeroase cadre didactice un cadru funcțional mai apropiat de realitățile muncii de la catedră și de exigențele unei educații de calitate.

Educația are nevoie de profesori care să poată construi lecții cu răbdare, claritate și forță interioară. În liniștea unei clase se așază viitorul unei generații, iar echilibrul dascălului devine una dintre cele mai importante resurse ale școlii românești.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt argumentele pedagogice și administrative care au stat la baza majorării normei didactice de predare începând cu anul școlar 2025–2026?

2. A realizat Ministerul Educației și Cercetării un studiu privind impactul acestei măsuri asupra performanței școlare, a timpului de pregătire didactică și a stării de echilibru profesional a profesorilor?

3. Ce concluzii au rezultat în urma dialogului cu federațiile sindicale și organizațiile reprezentative ale personalului didactic?

4. Analizează ministerul posibilitatea revenirii la numărul de ore de predare existent anterior anului școlar 2025–2026, în vederea consolidării calității actului educațional și a reducerii suprasolicitării profesionale?

5. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru susținerea cadrelor didactice într-un context educațional marcat de creșterea responsabilităților și de accentuarea fenomenului de epuizare profesională?

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Necesitatea revenirii la norma didactică de predare existentă anterior anului școlar 2025–2026 appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, cu încălcarea art. 19 din Contractul colectiv de muncă

Stimate Domnule Ministru,

Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și personalul administrativ din unitățile de învățământ preuniversitar a generat un dezechilibru semnificativ în funcționarea sistemului, prin transferul atribuțiilor specifice către cadrele didactice.

Această situație conduce la creșterea volumului de muncă și la desfășurarea unor activități suplimentare care nu sunt remunerate, fiind invocată totodată încălcarea prevederilor art. 19 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele care au stat la baza deciziei de blocare a ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ din unitățile de învățământ?

2. În ce măsură consideră Ministerul Educației că această măsură respectă obligațiile asumate prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, în special prevederile art. 19?

3. Ce evaluări au fost realizate privind impactul acestei decizii asupra volumului de muncă al cadrelor didactice și asupra funcționării unităților de învățământ?

4. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru deblocarea acestor posturi și pentru revenirea la o distribuție normală a atribuțiilor în sistem?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, cu încălcarea art. 19 din Contractul colectiv de muncă appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reglementarea codului vestimentar în unitățile de învățământ preuniversitar

Stimate domnule ministru,

În ultima perioadă, în spațiul public au fost semnalate tot mai frecvent situații privind lipsa unor standarde clare și unitare referitoare la ținuta elevilor în unitățile de învățământ preuniversitar din România.

În absența unor reglementări coerente, se observă apariția unor forme de vestimentație și prezentare personală care pot afecta climatul educațional, disciplina școlară și respectul față de mediul academic. Există preocupări din partea părinților și cadrelor didactice cu privire la promovarea unor modele de comportament și imagine neadecvate vârstei elevilor.

Având în vedere rolul școlii în formarea unor valori precum decența, responsabilitatea și respectul, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există în prezent la nivelul Ministerului Educației intenția de a elabora un regulament-cadru național privind codul vestimentar al elevilor?

2. În ce măsură considerați necesară introducerea unor reguli mai clare privind ținuta elevilor, astfel încât aceasta să fie una decentă, adecvată mediului educațional și lipsită de elemente excesive sau ostentative (machiaj strident, accesorii nepotrivite vârstei, elemente vestimentare provocatoare etc.)?

3. Ce competențe au în prezent unitățile de învățământ în stabilirea propriilor reguli de conduită vestimentară și cum sunt acestea monitorizate?

4. Are ministerul în vedere promovarea uniformei școlare sau a unor standarde minime obligatorii la nivel național?

5. Ce măsuri pot fi adoptate pentru a asigura un echilibru între libertatea de exprimare a elevilor și necesitatea menținerii unui climat educațional adecvat?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reglementarea codului vestimentar în unitățile de învățământ preuniversitar appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Clarificări despre cum a ajuns creșterea normei didactice să reducă veniturile profesorilor

    Stimate domnule ministru,

Una dintre cele mai grave disfuncții ale politicii publice din educație este ruptura dintre nivelul formal al salariilor și venitul real al cadrelor didactice – o serie de declarațiile recente ale liderilor sindicali indică o situație care, în opinia mea, nu poate fi ignorată: deși salariile de bază au rămas neschimbate prin reglementări legale, veniturile efective ale angajaților din învățământ ar fi scăzut ca urmare a modificării normei didactice și a reducerii veniturilor din plata cu ora.

Potrivit acestor semnale, creșterea normei de lucru a dus la diminuarea oportunităților de plată suplimentară, iar reducerea cuantumului plății cu ora a afectat, direct, veniturile totale ale profesorilor. În paralel, introducerea unor praguri salariale pentru acordarea unor drepturi, precum indemnizația de hrană sau voucherele de vacanță, a generat situații în care cadrele didactice cu experiență pierd beneficii pentru diferențe minime de venit.

Consider, stimate domnule ministru, că aceste măsuri, luate cumulativ, nu reprezintă doar ajustări tehnice, ci și o modificare substanțială a structurii veniturilor în sistemul de educație, cu impact direct asupra motivației și stabilității profesiei didactice. În plus, problema nu este doar nivelul salariilor, ci modul în care acestea sunt erodate prin decizii administrative succesive, fără o evaluare transparentă a efectelor.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este evoluția veniturilor medii nete ale cadrelor didactice în anul 2026, comparativ cu anul 2025, incluzând toate componentele salariale – salariu de bază, plata cu ora, sporuri, indemnizații? 
2. Care este impactul bugetar și individual al majorării normei didactice asupra veniturilor profesorilor și câte ore suplimentare au fost eliminate din plata cu ora ca efect direct al acestei măsuri? Solicit situația și pentru județul Iași.
3. Care este cuantumul actual al plății cu ora și cum se compară acesta cu nivelul din anul precedent? 
4. Câte cadre didactice au pierdut, total sau parțial, indemnizația de hrană și/sau voucherele de vacanță ca urmare a introducerii pragului de 6.000 lei net și care este impactul bugetar al acestei măsuri? Solicit situația și pentru județul Iași.
5. Ce evaluare oficială a realizat Ministerul Educației privind efectele cumulate ale acestor măsuri asupra atractivității profesiei didactice și asupra riscului de părăsire a sistemului? 

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Clarificări despre cum a ajuns creșterea normei didactice să reducă veniturile profesorilor appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Strategia Ministerului Educației pentru lucrul diferențiat cu elevii supradotați în învățământul de masă

Stimate domnule ministru interimar,

În dezbaterile despre educație vorbim despre abandon școlar, analfabetism funcțional sau lipsa performanței. Mult mai rar vorbim despre copiii supradotați , deși aceștia reprezintă o resursă strategică pentru viitorul României.

În realitatea școlii românești, inclusiv în județul Iași, profesorii semnalează frecvent că elevii cu potențial intelectual ridicat nu beneficiază de programe adaptate în cadrul clasei.

Curriculumul uniform, lipsa formării cadrelor didactice pentru instruire diferențiată și presiunea programelor standardizate conduc, adesea, la plafonarea performanței acestor elevi sau chiar la demotivare.

Există situații concrete în școli din Iași unde elevi cu rezultate excepționale la matematică, informatică sau limbi străine nu au posibilitatea de a parcurge conținuturi avansate, fiind obligați să rămână în ritmul clasei.

În lipsa unor mecanisme clare de accelerare curriculară, mentorat sau grupuri de excelență funcționale, dezvoltarea lor depinde exclusiv de efortul individual al profesorilor sau al familiilor.

O politică educațională echilibrată trebuie să sprijine nu doar incluziunea minimală, ci și excelența autentică. O națiune care nu își cultivă elitele intelectuale riscă să le piardă.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce metodologii oficiale există, în prezent, pentru lucrul diferențiat la clasă cu elevii supradotați?

2. Ce programe de formare a cadrelor didactice sunt dedicate identificării și sprijinirii elevilor cu potențial înalt?

3. Câte centre de excelență funcționează efectiv la nivel național și câte dintre acestea sunt operaționale în județul Iași? Dar în județul Neamț?

4. Intenționează Ministerul Educației să introducă mecanisme de accelerare curriculară, mentorat sau curriculum individualizat pentru elevii supradotați din învățământul de masă?

5. Există o strategie națională actualizată pentru educația copiilor capabili de performanță înaltă, nu doar pentru recuperarea celor rămași în urmă?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Strategia Ministerului Educației pentru lucrul diferențiat cu elevii supradotați în învățământul de masă appeared first on AUR.

„Vom depune la Senat, împreună cu ceilalți parlamentari de opoziție de la grupul Pace Întâi România, trei moțiuni simple.

Una vizează atitudinea Guvernului în problema Mercosur, cealaltă vizează ceea ce se întâmplă la Ministerul Apărării și declarațiile absolut stranii ale noului ministru al Apărării, iar a treia vizează situația extrem de gravă, inclusiv politică, de la Ministerul Educației, unde, bineînțeles, nu avem un nou ministru, dar avem un ministru interimar care vine uneori și face naveta de la Oradea”, a afirmat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a subliniat faptul că, în eventualitatea în care Guvernul Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a administrației, în lipsa unor consultări și dezbateri publice, AUR va depune moțiune de cenzură la adresa Guvernului.

„Vom depune moțiune de cenzură dacă își va angaja răspunderea pe acel proiect, inclusiv pentru faptul că își angajează răspunderea a 8-a oară, dacă nu mă înșel, în cele 8 luni de când există acest Guvern”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Miercuri vom depune la Senat trei moțiuni simple la adresa miniștrilor Guvernului Bolojan” appeared first on AUR.

„Am formulat întrebări parlamentare către Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor pentru a cere lămuriri referitor la două aspecte deosebit de importante din primul pachet de măsuri de austeritate pentru care guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea: care este numărul elevilor și studenților afectați, la nivel național, de tăierea burselor, precum și care este impactul bugetar al acestei decizii și care este valoarea economiilor la bugetul de stat în urma tăierii burselor.

Așa cum probabil v-ați fi așteptat, într-o societate normală, Ministerul Finanțelor trebuia să ne transmită o sumă concretă, în timp ce Ministerul Educației un număr măcar aproximativ de elevi și studenți afectați, bazat pe cifrele din anii trecuți. Ei bine, în răspunsul de la Ministerul Finanțelor, subsecretarul de stat, Gyorgy Attila, ne spune, practic, că ei nu au absolut nicio idee, și că cel mai bine ar fi să întrebăm Ministerul Educației, având în vedere faptul că printre inițiatorii proiectului de lege se regăsesc și aceștia. Da, ați auzit bine, Ministerul Finanțelor nu știe care este impactul bugetar al acelei decizii pentru care și-au angajat răspunderea și pasează responsabilitatea mai departe. Ministerul Educației, pe de altă parte, ne spune că nu au de unde să știe câți elevi și studenți sunt afectați pentru că încă nu a început anul școlar și doar atunci vor putea stabili.

Cu alte cuvinte, înțelegem din răspunsurile lor că o decizie de asemenea anvergură, cu impact atât economic, cât și social, a fost luată fără să cunoască, de fapt, niciunul dintre aceste aspecte. Acesta este guvernul condus de Ilie Bolojan, un guvern care își angajează răspunderea pentru o serie de măsuri de austeritate, fără să analizeze impactul acestora asupra românilor.

Voi continua demersurile pentru a clarifica elementele care au stat la baza acestei măsuri prin formularea unei întrebări parlamentare către prim-ministrul României, Ilie Bolojan, în care voi cere lămuriri asupra acestei situații fără precedent”, a declarat deputatul Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „În timp ce profesorii protestează în stradă, Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației își pasează răspunderea pentru impactul eliminării burselor” appeared first on AUR.

Cât de rupt de realitate trebuie să fii să le spui unor copii excepționali – care au muncit ani de zile, care ne-au reprezentat țara cu cinste în lume – că își pot plăti singuri bursele? E o mostră de cinism academic care face de rușine tot ce înseamnă demnitate profesională.

Ne-am fi așteptat la orice, dar nu la faptul că acest domn, cu CV de rector, va coborî atât de jos în dispreț față de educație. În comparație cu el, Abramburica pare „tobă de carte și bun-simț”. Diferența e că ea n-a avut niciodată pretenții de elită, iar Daniel David ne-a păcălit pe toți cu o mască de intelectualism.

Îl întrebăm direct: domnule David, de ce nu vă donați salariul de ministru ca să „vă dați o bursă” în fiecare lună, dacă tot e atât de simplu? Când începeți tăierile de la sinecurile partidului, de la consilierii din minister, de la băieții deștepți din inspectorate?

AUR trage un semnal de alarmă: România nu poate fi reformată cu aroganță și umilință. Nu se poate construi nimic bun prin tăierea viitorului acestei țări – pentru că olimpicii de azi sunt elitele de mâine. Iar voi îi izgoniți cu fiecare frază, cu fiecare tăiere, cu fiecare batjocură pe care o numiți „măsură de responsabilitate fiscală”.

Domnule ministru, ați ajuns mai repede decât ne așteptam la finalul carierei dumneavoastră publice. Dar nicio grijă, vă puteți da singur o diplomă de merit. Căci în ochii românilor, ați eșuat deja.” a declarat deputatul AUR, Răzvan Biro.

The post Răzvan Biro (deputat AUR): „Guvernul continuă să își bată joc de tineri. Ministrul Educației le cere olimpicilor să își plătească singuri bursa de merit” appeared first on AUR.

“Creșterea incidenței violenței, bullying-ului și altor comportamente antisociale în unitățile de învățământ s-a accentuat în ultimii ani. Conform Ministerului Educației, în anul școlar 2021-2022, numai în județul Ilfov s-au înregistrat 539 de acte de violență în mediul școlar, județul situându-se astfel pe locul 4 la nivel național.

În ultimii 7 ani, au fost înregistrate peste 50.000 de acte de violență în școlile din România. Este alarmant să constatăm că violența în școli a devenit o problemă tot mai frecventă, iar acest lucru justifică necesitatea creșterii siguranței în unitățile de învățământ cât mai urgent.

Săptămâna trecută, într-o școală din Otopeni a avut loc un caz de înjunghiere. Un elev de clasa a 6-a a intrat cu un cuțit în școală și a înjunghiat un coleg mai mare pentru a-și face dreptate. În martie 2024, la Școala Nr. 1 din Afumați, un elev a fost agresat fizic de un alt coleg, fiind lovit cu palmele peste față și bruscat.

În aprilie 2024, un elev de 16 ani de la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu din București a fost înjunghiat în urma unui conflict cu alți patru minori. În mai 2023, un elev de 15 ani de la Școala Nr. 1 din Bragadiru a fost atacat și rănit în zona gâtului cu un cuțit de către un elev de clasa a 10-a. Exemplele pot continua la nesfârșit!

Putem pune capăt acestui fenomen doar dacă luăm măsuri pentru sporirea siguranței în școli! Am propus, prin PLX nr. 515/2023, completarea Legii 35/2007, vizând reglementarea expresă a unor măsuri pentru sporirea siguranței în școli și licee. Mai exact, posibilitatea de a instala sisteme de detectare a substanțelor, armelor, explozibililor sau oricărui alt obiect care poate provoca o vătămare.

Din păcate, acest proiect de lege nu a fost adoptat. Sunt mamă, am trei copii pe care vreau să-i știu în siguranță. La fel ca mine, sunt alte milioane de mame și bunici care vor să știe copiii și nepoții în siguranță. Sper ca, la nivel parlamentar, colegele mele parlamentare să susțină această inițiativă, să o scoatem de la naftalină, iar copiii noștri să fie în siguranță.

De asemenea, îi adresez o întrebare publică domnului ministru al Educației cu privire la măsurile pe care le va lua pentru a preveni astfel de incidente? Siguranța copiilor noștri trebuie să fie o prioritate!”, a declarat Gianina Șerban, deputat AUR, reafirmându-și angajamentul de a lupta pentru siguranța elevilor și de a sprijini măsuri eficiente pentru combaterea violenței în școli.

The post Gianina Șerban (AUR): „Violența în școli a scăpat de sub control! Ministerul Educației trebuie să acționeze urgent!” appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, ministru al Educației și Cercetării

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Implementarea sprijinului pentru învățământul în limba română peste hotare

Stimați domni Miniștri,

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la art. 61, că Guvernul are obligația de a sprijini învățământul în limba română în țările unde trăiesc români de pretutindeni.

De asemenea, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni subliniază importanța educației pentru comunitățile românești de peste hotare și respectarea legislației statelor respective.

Exorim opinia că o abordare coordonată și eficientă între cele două ministere este esențială pentru a susține educația în limba română în diaspora și pentru a promova valorile culturale românești.

În acest context, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Care sunt măsurile specifice pe care Ministerul Educației și Cercetării le implementează pentru a organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării”, așa cum permite legislația? În ce stadii se află aceste inițiative?

2. Ce colaborări concrete au fost și sunt în derulare între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Externe, precum și cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru a facilita înființarea acestor unități de învățământ în statele cu comunități românești istorice sau diasporale numeric semnificative?

3. Există un plan de acțiune clar pentru organizarea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul acestor instituții, și cum sunt acestea integrate în Registrul special gestionat de Ministerul Educației și Cercetării?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Implementarea sprijinului pentru învățământul în limba română peste hotare appeared first on AUR.