De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova Subiectul întrebării: Atribuțiile de asistență socială puse în sarcina cadrelor didactice la acordarea burselor sociale, temeiul legal al verificării veniturilor familiilor și situația județului Prahova

Stimate domnule ministru,

Directoarea unui colegiu național din Timișoara și un profesor de la o altă unitate din același municipiu au semnalat public, la 31 august 2026, o situație care privește toate școlile din România: acordarea burselor sociale a ajuns să fie o sarcină a cadrelor didactice, deși aceasta nu figurează în fișa postului și nu ține de atribuțiile unei unități de învățământ. Pentru a verifica veniturile familiilor, școlile și-au deschis conturi la Agenția Națională de

Administrare Fiscală, iar profesorii au ajuns, cum s-a spus, să fie reduși la rolul de funcționari și să petreacă mai mult timp în comisii de burse decât la catedră1.

Mai apăsătoare este însă chestiunea juridică ridicată în aceeași discuție: cadrele didactice nu au, potrivit Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal, dreptul de a accesa informații despre veniturile părinților, și, totuși, sunt obligate să o facă. O comisie formată din profesori ajunge astfel să prelucreze date fiscale ale unor familii, fără ca temeiul juridic și răspunderea pentru această prelucrare să fie limpezi — o situație care expune atât școala, cât și pe fiecare membru al comisiei.

Se adaugă ceva greu de explicat, domnule ministru: în anul 2024, Ministerul pe care îl conduceți a comandat și a plătit un studiu privind bursele școlare și, potrivit celor afirmate public, acel studiu recomanda majorarea burselor sociale, acordarea tuturor burselor pe parcursul întregului an, creșterea bursei de merit de la 450 la minimum 800 de lei și, mai ales, mutarea burselor sociale către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului ori către administrațiile locale. Niciuna dintre aceste recomandări nu a fost pusă în aplicare, ceea ce înseamnă că statul a plătit, așadar, pentru o expertiză pe care, apoi, a ignorat-o.

Iar argumentul de fond rămâne cel mai simplu: bursa de ajutor social este, prin însăși natura ei, o măsură de protecție socială, iar evaluarea situației materiale a unei familii este munca asistentului social, nu a profesorului de matematică. Într-un sistem care se confruntă cu mii de ore neacoperite și cu peste 6.300 de cadre didactice necalificate la catedră, a încărca profesorii cu sarcini administrative pentru care nu au nici pregătirea, nici temeiul legal înseamnă a lua timp exact de acolo unde este cea mai mare nevoie de el — de la ora de la clasă.

Pentru județul Prahova, cu o rețea școlară întinsă care cuprinde deopotrivă marile licee din Ploiești și școli mici din comunele de deal și de munte, unde secretariatul are adesea o singură persoană, această încărcare administrativă apasă cu atât mai greu.

1 https://www.edupedu.ro/profesorii-nu-ar-trebui-sa-se-ocupe-de-acordarea-burselor-sociale-spune-directoarea-violeta-bontila-nu-avem-asistenta-sociala-scrisa-in-fisa-postului-nu-avem-prin-gdpr-dreptul-sa-vedem-venituri/

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este temeiul legal în baza căruia comisiile de burse din unitățile de învățământ prelucrează date privind veniturile familiilor elevilor, cine are calitatea de operator de date cu caracter personal în această situație și ce răspundere revine membrilor comisiei?
2. A fost solicitat un punct de vedere al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la accesul unităților de învățământ la datele fiscale ale părinților, iar dacă da, care este conținutul acestuia?
3. Figurează atribuțiile privind verificarea veniturilor și evaluarea situației materiale a familiilor în fișa postului personalului didactic ori a personalului didactic auxiliar, și în ce act normativ sunt acestea prevăzute?
4. La câte unități de învățământ din județul Prahova acordarea burselor sociale este gestionată de cadre didactice, la câte de personalul didactic auxiliar — secretariat și contabilitate — și câte unități din județ nu au personal auxiliar suficient pentru această activitate?
5. Câte unități de învățământ din județul Prahova au deschis conturi de acces la bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în scopul verificării veniturilor, în baza cărui protocol și cine a semnat aceste solicitări?
6. Câți elevi din județul Prahova primesc bursă socială în anul școlar 2026–2027, defalcat pe unități administrativ-teritoriale, și câte dosare au fost respinse, cu precizarea motivelor?
7. Care sunt concluziile și recomandările studiului privind bursele școlare comandat de Minister în anul 2024, ce sumă a costat acesta, poate fi el făcut public și din ce motive recomandările sale nu au fost puse în aplicare?

• Analizează Ministerul, împreună cu Ministerul Muncii, transferul competenței privind bursele sociale către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului ori către autoritățile administrației publice locale, așa cum recomanda propriul studiu, și în ce orizont de timp?
• Ce timp mediu de lucru presupune, potrivit estimărilor Ministerului, activitatea comisiilor de burse dintr-o unitate de învățământ, și a fost evaluat impactul acestei sarcini asupra activității de predare?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Atribuțiile de asistență socială puse în sarcina cadrelor didactice la acordarea burselor sociale, temeiul legal al verificării veniturilor familiilor și situația județului Prahova appeared first on AUR.

De către: Deputat Ciprian Constantin PARASCHIV, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 24 Iași 

Obiectul întrebării: privind reducerea finanțării, a normelor didactice și a activităților din Palatele și Cluburile Copiilor 

Domnule ministru,

Palatele și Cluburile Copiilor reprezintă unele dintre puținele instituții publice care oferă copiilor și tinerilor acces gratuit la activități educative, culturale, artistice, tehnice și sportive, inclusiv pentru familiile care nu își permit alternative private. În ultimele luni, însă, au fost semnalate public reduceri de bugete, diminuări de norme didactice, blocarea unor cercuri și restrângerea activităților în mai multe județe.

Situațiile prezentate în spațiul public indică faptul că problema nu este una izolată. La Iași, potrivit informațiilor publicate în presă, pentru anul școlar 2026–2027 ar fi fost blocate 17 cercuri, reprezentând peste 100 de grupe, cu impact asupra a aproximativ 1.000 de copii. Totodată, au fost semnalate reduceri semnificative ale numărului de norme și dificultăți privind asigurarea cheltuielilor curente. În alte județe, inclusiv la Cluj, au fost raportate reduceri de posturi didactice și afectarea unor activități precum șahul, robotica, informatica, înotul sau schiul.

Aceste măsuri ridică o problemă deosebit de importantă privind accesul egal al copiilor la educația extrașcolară. În condițiile în care activitățile oferite de Palatele și Cluburile Copiilor sunt gratuite, diminuarea acestora poate conduce, în practică, la orientarea familiilor către servicii private contra cost și la excluderea copiilor proveniți din familii cu venituri reduse.

În acest context, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este situația, la nivel național, a Palatelor și Cluburilor Copiilor pentru anul școlar 2026–2027, cu indicarea numărului total de unități și structuri, a numărului de norme didactice aprobate, a numărului de norme reduse sau blocate și a numărului de posturi vacante care nu mai pot fi ocupate? 
2. Pentru fiecare județ și pentru municipiul București, câte cercuri și grupe au fost suspendate, blocate, desființate sau reduse pentru anul școlar 2026–2027 și câți copii sunt afectați de aceste măsuri?
3. Care este numărul total de copii înscriși în Palatele și Cluburile Copiilor în anii școlari 2023–2024, 2024–2025, 2025–2026 și 2026–2027?
4. Ce măsuri intenționează Ministerul Educației și Cercetării să adopte pentru a garanta că activitățile extrașcolare finanțate din fonduri publice rămân accesibile gratuit copiilor și că reducerile bugetare nu conduc, în fapt, la transferarea acestor activități către mediul privat contra cost? 

The post Ciprian Constantin PARASCHIV – Întrebare – Privind reducerea finanțării, a normelor didactice și a activităților din Palatele și Cluburile Copiilor appeared first on AUR.

Stimate Domnule ministru,

Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei intră într-o etapă de renovare și modernizare. Este o investiție pe care o salut și pe care comunitatea școlară o așteaptă, firesc, cu speranța unor condiții de studiu mai bune.
În perioada lucrărilor, însă, activitatea didactică urmează să fie relocată la Școala Gimnazială Budăi. Această schimbare merită privită cu aceeași seriozitate cu care privim investiția în clădirea renovată.
Pentru un adult, câțiva kilometri în plus pot însemna o problemă de organizare. Pentru un elev, aceeași distanță poate însemna o oră de mers, o așteptare în frig, traversarea unei zone aglomerate, întoarcerea acasă pe
întuneric sau dependența de un mijloc de transport care poate exista sau poate lipsi.
În cazul elevilor Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu”, problema devine cu atât mai importantă prin structura programului școlar. Vorbim despre elevi care încep cursurile la 7:30, despre clase care își încheie activitatea după ora 18:00 și despre elevi înscriși la forma de învățământ seral. Există, de asemenea, elevi navetiști și elevi care locuiesc în cămin.
Pentru acești copii, deplasarea dintre colegiu, cămin și Școala Gimnazială Budăi reprezintă o parte semnificativă a zilei lor.
Aici apare o întrebare pe care administrația publică trebuie să o lămurească înainte ca primul clopoțel să sune în noua locație. Cine și în ce condiții garantează că fiecare elev ajunge la cursuri și se întoarce acasă în siguranță?
Întrebarea capătă o gravitate aparte în lumina unei tragedii care a marcat comunitatea în noiembrie 2023, când un copil de numai 12 ani și-a pierdut viața după ce a fost lovit de tren în timp ce se deplasa pe jos spre școală.
O asemenea tragedie nu trebuie folosită pentru a alimenta frica elevilor și a părinților ci trebuie folosită pentru a întări memoria instituțională.
Având în vedere toate cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este soluția de transport stabilită pentru elevii Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu” pe perioada relocării cursurilor la Școala Gimnazială Budăi?
2. A fost elaborat un plan de transport care să țină cont de întregul program al unității de învățământ? Schimbul I, schimbul II și cursurile serale? Vă rog să precizați numărul curselor, intervalele orare și capacitatea de transport disponibilă și daca este doar pentru elevi.
3. Cum va fi asigurat transportul elevilor navetiști și al celor cazați la cămin, astfel încât aceștia să nu fie puși în situația de a parcurge singuri, pe jos, traseul către noua locație?
4. Ce evaluare a fost realizată cu privire la riscurile existente pe traseele dintre colegiu, cămin și Școala Gimnazială Budăi, inclusiv în intervalele în care deplasarea se desfășoară pe întuneric?
5. Ce instituție va avea responsabilitatea verificării efective a modului în care este asigurat transportul elevilor pe întreaga perioadă a relocării și care sunt mecanismele prin care părinții pot sesiza imediat apariția unor probleme?
6. A solicitat Ministerul Educației autorităților locale să prezinte un plan de intervenție pentru situațiile în care condițiile meteorologice, traficul sau alte circumstanțe afectează transportul elevilor?
7. Care sunt măsurile pe care ministerul le poate dispune pentru ca relocarea temporară să nu genereze o formă suplimentară de inechitate pentru elevii care provin din localități învecinate, pentru cei navetiști sau pentru cei care locuiesc în cămin?
8. Vă rog să precizați dacă ministerul a verificat, înainte de începerea cursurilor în noua locație, existența și funcționalitatea a soluției de transport și dacă a comunicat public rezultatele acestei verificări.
   

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Relocarea temporară a cursurilor Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Criteriile de eligibilitate stabilite pentru ocuparea funcției de director la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” din Târnăveni, județul Mureș

                             Stimate domnule ministru,

În procedura de ocupare a funcției de director la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” din Târnăveni, județul Mureș, a fost prevăzută condiția ca solicitanții să cunoască limba maghiară. Situația a stârnit o dispută publică, iar Inspectoratului Școlar Județean Mureș i s-au cerut explicații privind temeiul acestei cerințe.

Datele privind structura unității arată o disproporție care merită evaluată – din cele 24 de clase ale liceului, 20 funcționează cu predare în limba română, cu 450 de elevi, iar 4 clase, în regim bilingv, cu predare în limba maghiară, cuprind 98 de elevi. Prin urmare, aproximativ 18% dintre elevi studiază la secția cu predare în limba maghiară, într-un municipiu în care ponderea populației de etnie maghiară este de circa 11,6%. Consider că a impune tuturor candidaților la funcția de director cunoașterea limbii maghiare înseamnă a exclude din start marea majoritate a cadrelor didactice ale unității, inclusiv pe cele care predau celor 450 de elevi de la secția română.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, pentru unitățile cu predare în limbile minorităților naționale, asigurarea reprezentării minorității în conducerea unității, însă această cerință privește unul dintre posturile de conducere — director sau director adjunct —, nu obligatoriu funcția de director, distincția nefiind formală: ea face diferența între o garanție legitimă a drepturilor minorității, pe care nimeni nu o pune în discuție, și o condiție care restrânge nejustificat accesul la o funcție publică, cu încălcarea principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție. Dreptul comunității maghiare de a fi reprezentată în conducerea școlii și dreptul oricărui cadru didactic competent de a candida la funcția de director nu se exclud, iar administrația are obligația să le împace prin aplicarea corectă a legii, nu să sacrifice unul în favoarea celuilalt. 

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul juridic exact — articolul din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prevederea din metodologia aprobată prin ordin de ministru — în baza căruia a fost stabilită condiția cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea funcției de director la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” din Târnăveni?
2. Cine a stabilit acest criteriu — consiliul de administrație al unității, Inspectoratul Școlar Județean Mureș sau Ministerul —, prin ce act și la ce dată, și a fost solicitat un aviz de legalitate înainte de publicarea condițiilor de participare?
3. Cum se justifică aplicarea acestei cerințe la funcția de director, în condițiile în care legea prevede reprezentarea minorității naționale la nivelul unuia dintre posturile de conducere, director sau director adjunct, iar la această unitate există și funcția de director adjunct?
4. A fost analizată proporționalitatea criteriului în raport cu structura reală a unității, în care 450 dintre cei 548 de elevi studiază în limba română, și câți dintre cadrele didactice titulare ale liceului îndeplineau condiția impusă?
5. A fost corectată această situație — a fost modificat sau retras criteriul, a fost reluată procedura —, iar dacă da, prin ce act și la ce dată? În cazul în care nu a fost corectată, ce măsuri intenționează Ministerul să dispună?
6. A dispus Ministerul, prin Corpul de control, o verificare a modului în care au fost stabilite condițiile de participare la concursurile pentru funcțiile de conducere din unitățile de învățământ din județul Mureș, și au fost identificate situații similare la alte unități?
7. Ce instrucțiuni are în vedere Ministerul pentru ca, în unitățile cu predare în limbile minorităților naționale, reprezentarea minorității în conducere să fie asigurată prin repartizarea între funcțiile de director și director adjunct, fără a restrânge accesul cadrelor didactice la funcțiile de conducere pe criteriul cunoașterii unei limbi materne?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Criteriile de eligibilitate stabilite pentru ocuparea funcției de director la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” din Târnăveni, județul Mureș appeared first on AUR.

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Contractele atribuite direct de școlile din București către firme și asociații legate de inspectorul școlar general al Municipiului București și acreditarea programelor de formare pentru prima de carieră didactică

Stimați domni miniștri,

O analiză a datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, publicată la sfârșitul anului 2025, arată că, în perioada 2022–2025, zeci de școli și grădinițe din București au atribuit prin achiziție directă contracte însumând peste 11,3 milioane de lei — aproximativ 2,7 milioane de euro — către un grup restrâns de firme și asociații în care actualul inspector școlar general al Municipiului București, Florian Lixandru, a fost implicat direct ori care sunt deținute de foști asociați și colaboratori ai acestuia. Este vorba, potrivit acelorași date, despre Fix Consulting SRL, Alfaserv Pro SRL, Creart

Music Production SRL, GD Serv & Events SRL, Asociația pentru Respectarea Tradițiilor, Inițiativă și Sprijinirea Tinerilor și Asociația pentru Dezvoltare Durabilă în Educație, ultimele două figurând în declarațiile sale de avere. Contractele au vizat excursii, ateliere, activități din „Școala altfel” și

„Săptămâna verde”, servicii contabile sau activități de formare. Persoana vizată a respins public existența unui conflict de interese, arătând că declarațiile sale de avere și de interese nu indică relații contractuale care să interfereze cu funcțiile deținute și că nu a existat vreo implicare în transmiterea de oferte către unități de învățământ.

Achiziția directă este o procedură legală, iar simpla ei folosire nu constituie o abatere, însă, stimate domnule ministru, ceea ce impune verificare este altceva, anume concentrarea unui volum însemnat de contracte către un număr mic de entități aflate în legătură profesională sau personală cu persoana care conduce chiar instituția ce coordonează, avizează și inspectează unitățile contractante. Datele publice arată că veniturile mai multor astfel de entități au crescut substanțial după numirea acesteia în funcții de decizie la nivel central, iar o parte dintre școlile care au contractat constant cu firmele analizate nu apar în graficele de inspecție generală ale inspectoratului pentru anii școlari 2022–2025. Conform datelor din SEAP invocate public, contractele au continuat și în anul 2026 — Alfaserv Pro cu circa 250.000 de euro, Asociația pentru Respectarea Tradițiilor, Inițiativă și Sprijinirea Tinerilor cu circa 125.000 de euro —, la care s-ar adăuga o firmă nou-apărută, Future Training S.R.L., cu circa 17.500 de euro.

Există, de asemenea, domnule ministru și o a doua dimensiune, care privește direct buzunarul profesorilor – prin procedura primei de carieră didactică pentru anul 2026, cadrele didactice sunt obligate să cheltuiască minimum 975 de lei pe cursuri de formare, dintr-o listă de programe acreditate de Minister. În această listă figurează și programe ale Asociației pentru Dezvoltare Durabilă în Educație, entitate care apare, la rândul ei, în declarația de avere a inspectorului școlar general și a cărei conducere include o fostă directoare de cabinet a acestuia din perioada mandatului de secretar de stat. Statul creează, astfel, o cerere obligatorie, finanțată din bani publici, iar acreditarea decide cine poate încasa acești bani. Interesul public cere ca ambele mecanisme — atribuirea contractelor și acreditarea programelor — să fie limpezi și verificabile, iar încrederea în ele nu se restabilește prin declarații, ci prin control administrativ și prin publicarea datelor.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. A dispus Ministerul, prin Corpul de control, o verificare a contractelor atribuite prin achiziție directă de unitățile de învățământ din București către entitățile menționate, în perioada 2022–2026, iar dacă nu, intenționați declanșarea unui astfel de control?
2. Care este valoarea totală a contractelor atribuite acestor entități de unitățile din subordinea Inspectoratului Școlar al Municipiului București în anul 2026, defalcat pe fiecare entitate și pe fiecare unitate de învățământ contractantă, și confirmați datele invocate public privind Alfaserv Pro, Asociația pentru Respectarea Tradițiilor, Inițiativă și Sprijinirea Tinerilor și Future Training S.R.L.?
3. A fost analizată, la momentul numirii în funcția de inspector școlar general, situația entităților care figurează în declarațiile de avere ale persoanei numite și care derulează contracte cu unitățile aflate în coordonarea inspectoratului, și ce concluzie a rezultat?
4. A sesizat Ministerul Agenția Națională de Integritate cu privire la această situație, în vederea verificării respectării regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților instituit prin Legea nr. 176/2010, iar dacă nu, pentru ce motiv?
5. Ce explicație are Ministerul pentru faptul că unele dintre unitățile care au derulat constant contracte cu aceste entități — între care Școala Gimnazială Nr. 178, Școala Gimnazială Nr. 181, Școala Gimnazială Nr. 45 „Titu Maiorescu” și Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” — nu apar în graficele de inspecție generală ale inspectoratului pentru anii școlari 2022–2025?
6. Care este procedura de acreditare a programelor de formare eligibile pentru prima de carieră didactică, cine face parte din comisiile de evaluare, ce criterii se aplică și cum se previne situația în care persoane cu funcții de decizie în sistem au legături cu furnizorii acreditați?
7. Câți profesori au achiziționat, în anul 2026, programe de formare de la Asociația pentru Dezvoltare Durabilă în Educație și de la ceilalți furnizori aflați în legătură cu entitățile menționate, și ce sume au fost decontate din prima de carieră didactică pentru aceste programe?
8. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru a limita concentrarea achizițiilor directe ale școlilor către un număr redus de furnizori și pentru a introduce obligația declarării legăturilor dintre ofertanți și persoanele cu funcții de conducere din inspectorate, astfel încât asemenea situații să nu se mai poată repeta?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Contractele atribuite direct de școlile din București către firme și asociații legate de inspectorul școlar general al Municipiului București și acreditarea programelor de formare pentru prima de carieră didactică appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Situația comasărilor unităților de învățământ în județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceți continuă procesul amplu de reorganizare a rețelei școlare declanșat în temeiul Legii nr. 141/2025, prin care inspectoratele au primit obligația de a identifica unitățile aflate sub pragurile de elevi stabilite, în vederea comasării sau a absorbției lor de către unități mai mari. În urma acestui proces, personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ este transferat la unitățile absorbante ori nou-înființate, iar elevii sunt transferați automat, împreună cu activele și arhiva. Predecesorul dumneavoastră a anunțat că măsura reduce fragmentarea rețelei, invocând o diminuare de aproximativ 8% în anul școlar 2025–2026, precum și pierderea a circa 900 de posturi de director la nivel național, și cadre didactice care revin la catedră în condițiile în care norma de predare a fost majorată de la 18 la 20 de ore pe săptămână.

Problema, stimate domnule ministru, este că acest proces s-a derulat într-un ritm accelerat, cu termene de câteva zile și fără o analiză de impact publicată, iar analiza elaborată de Institutul de Științe ale Educației a fost pusă deoparte sub pretextul unei recenzii inter pares. Într-un județ precum Vaslui, cu o populație majoritar rurală și cu o rețea de unități școlare mici și dispersate, se resimt cel mai puternic consecințele acestor măsuri fundamentate doar politic – distanțe mari până la școală, risc crescut de abandon și slăbirea comunităților din satele care își pierd școlile. 

Vă atrag atenția, stimate domnule ministru, că reducerea fragmentării poate fi o măsură legitimă acolo unde chiar îmbunătățește calitatea actului educațional, însă, în lipsa unor studii de impact, a transportului garantat și a unor măsuri pregătitoare, măsura riscă să devină o formă de austeritate care penalizează tocmai copiii din mediul rural, adică exact categoria pe care reforma pretinde că o protejează.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Câte unități de învățământ din județul Vaslui au fost comasate sau absorbite în anul școlar 2025–2026, în temeiul Legii nr. 141/2025, și câte sunt vizate pentru anul școlar 2026–2027, cu precizarea localităților afectate?
2. Care este numărul unităților comasate din județul Vaslui aflate la o distanță de până la cinci kilometri una de cealaltă?
3. Cum veți rezolva situațiile în care elevii din județul Vaslui sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală și în ce măsură este asigurat, cu finanțare garantată, transportul acestor elevi?
4. Întrucât analiza Institutului de Științe ale Educației nu a fost luată în considerare, de ce Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nici până în prezent o analiză de fundamentare a măsurilor din Legea nr. 141/2025, dincolo de declarațiile publice ale conducerii ministerului?
5. Câte posturi de director, precum și câte posturi didactice, didactice auxiliare și administrative au fost desființate în județul Vaslui ca urmare a comasărilor, și cum au fost redistribuite cadrele afectate?
6. Ce garanții există că, în lipsa unor studii de impact, comasările din județul Vaslui nu vor conduce la creșterea abandonului școlar, într-un județ care se numără printre cele mai afectate de sărăcie din țară?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Situația comasărilor unităților de învățământ în județul Vaslui appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Instruirea cadrelor didactice pentru identificarea precoce a consumului de droguri și a indiciilor privind traficul de substanțe psihoactive în unitățile de învățământ

Stimate Domnule Ministru,

Siguranța copiilor în școală presupune mai mult decât existența unor proceduri administrative. În condițiile în care consumul de substanțe psihoactive reprezintă o amenințare tot mai prezentă în rândul copiilor și adolescenților, cadrele didactice trebuie să dispună de competențele necesare pentru a identifica din timp schimbările comportamentale și situațiile de risc și pentru a declanșa, în mod corect și rapid, mecanismele de intervenție.

Date prezentate public în februarie 2026 de Ministerul Afacerilor Interne indicau o situație deosebit de preocupantă în mediul școlar: aproximativ 10% dintre liceenii din București declarau că au consumat cel puțin o dată o substanță interzisă, iar jumătate dintre adolescenții chestionați afirmau că își pot procura drogurile din interiorul sau din proximitatea școlii. Aceleași date indicau și coborârea vârstei de debut în consum.

Ministerul Educației a anunțat încă din 2023 colaborarea cu structurile antidrog pentru organizarea unor sesiuni de informare destinate cadrelor didactice, axate inclusiv pe identificarea semnelor și simptomelor consumului de droguri la copii și tineri.

Ulterior, în 2025, Ministerul Educației și Cercetării a aprobat prin Ordinul nr. 4.200/2025 procedura privind mecanismul de semnalare anonimă a faptelor de violență și a suspiciunilor privind consumul de droguri și alte abateri de la normele de bună conduită în unitățile de învățământ preuniversitar.  Totodată, ministerul a lansat în octombrie 2025 ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea consumului de droguri și a altor adicții în mediul școlar, prezentate drept instrumente practice pentru cadrele didactice și pentru dialogul cu elevii și părinții.

Aceste demersuri trebuie însă evaluate prin prisma rezultatelor concrete din școli. Un ghid, o procedură sau o campanie nu pot înlocui pregătirea efectivă a profesorului care se confruntă cu un elev care prezintă semne ale consumului, cu suspiciuni privind distribuirea unor substanțe sau cu situații în care traficul se poate desfășura în interiorul ori în proximitatea unității de învățământ.

Parlamentul trebuie să cunoască în mod transparent dacă politicile anunțate de minister au produs o capacitate reală de prevenție și intervenție la nivelul școlii.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit să răspundeți punctual următoarelor întrebări:

1. Câte cadre didactice din învățământul preuniversitar au beneficiat, în perioada 1 ianuarie 2023 – 14 august 2026, de programe de instruire privind identificarea semnelor consumului de droguri și a altor substanțe psihoactive? Vă solicit prezentarea datelor pe fiecare an și pe fiecare județ.

2. Câte dintre aceste cadre didactice au parcurs programe de formare profesională acreditate, câte au participat la sesiuni de informare și câte au beneficiat de alte forme de instruire?

3. Care sunt, în prezent, programele oficiale de formare sau instruire puse la dispoziția profesorilor, diriginților, consilierilor școlari și directorilor pentru identificarea precoce a consumului de droguri?

4. Care este durata acestor programe, cine le furnizează, care este programa de formare și ce competențe concrete trebuie să dobândească un cadru didactic la finalizarea instruirii?

5. Sunt cadrele didactice instruite să diferențieze semnele consumului ocazional, consumului problematic, dependenței și situațiilor care pot indica distribuirea sau traficul de substanțe în mediul școlar?

6. Ce instruire specifică primesc cadrele didactice pentru identificarea unor semnale indirecte privind traficul de droguri, inclusiv recrutarea altor elevi, distribuirea de substanțe, utilizarea rețelelor sociale sau atragerea elevilor în grupuri de distribuție?

7. Există un protocol unic și obligatoriu la nivel național prin care un profesor poate semnala suspiciunea că un elev consumă droguri sau că în unitatea de învățământ ori în proximitatea acesteia se desfășoară activități de distribuire a drogurilor?

8. În cazul unei suspiciuni privind consumul sau traficul de droguri, care sunt exact pașii pe care trebuie să îi urmeze cadrul didactic, de la momentul identificării situației până la sesizarea instituțiilor competente?

9. Câte situații privind suspiciuni de consum sau deținere de droguri au fost semnalate prin mecanismele instituite în unitățile de învățământ în anii 2025 și 2026 și câte dintre acestea au fost confirmate ulterior?

10. Câte situații privind suspiciuni de distribuire sau trafic de droguri în școli ori în proximitatea acestora au fost raportate de unitățile de învățământ în aceeași perioadă?

11. Câte cadre didactice au fost instruite special pentru aplicarea mecanismului de semnalare anonimă introdus prin Ordinul nr. 4.200/2025?

12. Ce buget a alocat Ministerul Educației și Cercetării, în fiecare dintre anii 2023, 2024, 2025 și 2026, pentru prevenirea consumului de droguri și instruirea personalului din unitățile de învățământ?

13. Câte unități de învățământ preuniversitar au beneficiat efectiv, până la 14 august 2026, de programe de instruire a personalului privind consumul de droguri și câte unități nu au beneficiat de asemenea programe?

14. Există diferențe semnificative între județe în ceea ce privește accesul cadrelor didactice la instruire? În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt județele cu cea mai redusă acoperire?

15. Ce rol au în acest sistem consilierii școlari, CJRAE/CMBRAE, centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și structurile Ministerului Afacerilor Interne și cum este coordonată activitatea acestora cu unitățile de învățământ?

16. Câte cadre didactice și câți consilieri școlari au fost instruiți de specialiștii din structurile antidrog în ultimii trei ani și care este capacitatea anuală de formare a acestor specialiști?

17. Consideră Ministerul Educației că formarea actuală a cadrelor didactice este suficientă pentru dimensiunea fenomenului? Vă solicit să prezentați argumentele și indicatorii pe care se bazează această evaluare.

18. Are ministerul în vedere instituirea unui program național permanent de formare antidrog pentru cadrele didactice, cu module obligatorii pentru directori, diriginți, consilieri școlari și personalul care interacționează direct cu elevii?

19. Ce măsuri sunt prevăzute pentru ca profesorii să poată interveni rapid fără a stigmatiza elevul și fără a transforma suspiciunea într-o acuzație, respectând în același timp obligația de protejare a colectivului de elevi?

20. În cazul în care un cadru didactic identifică indicii privind traficul de droguri în școală, ce garanții instituționale există pentru protejarea profesorului care semnalează situația și pentru prevenirea intimidării sau represaliilor?

21. Ce evaluare a realizat Ministerul Educației privind eficiența ghidurilor metodologice lansate în 2025 și câți profesori au utilizat efectiv aceste instrumente în activitatea didactică?

22. Care sunt rezultatele concrete obținute prin programele de prevenire desfășurate în școli în perioada 2023–2026 și ce indicatori utilizează ministerul pentru a măsura eficiența acestora?

23. Are Ministerul Educației o hartă națională a riscului privind consumul și distribuirea drogurilor în unitățile de învățământ, realizată pe baza sesizărilor școlilor, a datelor structurilor antidrog și a altor informații instituționale?

24. În cazul în care o unitate de învățământ este identificată ca având un risc ridicat privind consumul sau traficul de droguri, ce măsuri suplimentare de instruire, consiliere, prevenție și securizare sunt activate?

25. Vă rog să precizați dacă Ministerul Educației și Cercetării intenționează ca, începând cu anul școlar 2026–2027, să introducă un standard național minim de pregătire antidrog pentru personalul din fiecare unitate de învățământ, astfel încât niciun profesor să nu fie pus în situația de a gestiona o suspiciune de consum sau trafic fără pregătirea necesară.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Instruirea cadrelor didactice pentru identificarea precoce a consumului de droguri și a indiciilor privind traficul de substanțe psihoactive în unitățile de învățământ appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Efectele reorganizării unităților de învățământ din județul Vâlcea, deficitul de personal didactic pe specialități și situația elevilor care fac navetă ca urmare a desființării formațiunilor de studiu

Stimate Domnule Ministru,

Reorganizarea rețelei școlare declanșată în temeiul Legii nr. 141/2025 și operaționalizată prin Ordinul ministrului educației nr. 5197/06.08.2025, împreună cu regulile de constituire a normelor didactice stabilite prin Ordinul nr. 5198/06.08.2025, a fost prezentată public ca o măsură de eficientizare administrativă care nu afectează elevii. Cu toate acestea, calendarul aplicării contrazice însă această prezentare: listele unităților vizate au fost solicitate inspectoratelor cu termen 11 august 2025, avizul de conformitate urma să fie transmis până la 13 august, iar cursurile începeau la mai puțin de trei săptămâni distanță, ceea ce înseamnă că, într-un asemenea interval, nu se poate realiza o fundamentare documentată a impactului asupra fiecărei comunități, iar deciziile au fost luate pe baza unui singur criteriu numeric, numărul de elevi pe unitate.

În județul Vâlcea, această abordare se lovește de o geografie care nu tolerează simplificări administrative – rețeaua de localități este dispersată pe văile Oltului, Lotrului, Luncavățului și Cernei, cu sate de deal și de munte aflate la distanțe considerabile de centrul de comună, cu drumuri comunale afectate sezonier și cu transport public de călători redus sau inexistent pe multe trasee. Aceeași măsură, care în mediul urban înseamnă doar schimbarea antetului unei școli înseamnă în comunele vâlcene o deplasare zilnică suplimentară pentru copii de șapte sau opt ani.

Trebuie făcută o distincție pe care comunicarea publică a ministerului a estompat-o, anume comasarea personalității juridice, prin care o școală devine structură arondată unei unități absorbante, este o operațiune administrativă. Desființarea formațiunilor de studiu ca urmare a pragurilor de constituire a clenselor este cu totul altceva: aici elevii se mută fizic, iar naveta apare imediat. Ministerul a comunicat public prima operațiune și a lăsat nediscutată pe a doua, deși aceasta din urmă produce efectele resimțite de familii. La nivelul județului există deja cazuri formalizate prin hotărâri ale autorităților locale, precum absorbția Școlii Gimnaziale nr. 5 din Râmnicu Vâlcea în Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 183/2025, ceea ce arată că procesul a atins și mediul urban, nu doar rețeaua rurală.

Pe latura de personal, efectul este contradictoriu și greu de justificat. Creșterea normei didactice și ridicarea pragurilor minime pentru formațiunile de studiu au generat reduceri de activitate și situații în care cadre didactice titulare au rămas fără o catedră completă. În paralel, județul menține un deficit constant de profesori la specialități unde piața de muncă oferă alternative mai bine plătite, iar posturile se acoperă prin plata cu ora sau prin personal fără studii corespunzătoare postului. Sistemul pierde astfel simultan pe ambele planuri: profesori calificați care își pierd norma la o disciplină și clase care rămân fără profesor calificat la alta. La aceasta se adaugă fragmentarea activității didactice pe mai multe locații, care înseamnă timp consumat în deplasări între structuri, imposibilitatea unei prezențe stabile în colectivul de elevi și degradarea activităților care presupun continuitate, de la pregătirea suplimentară până la relația cu părinții.

Există, de asemenea, domnule ministru, și o dimensiune bugetară care nu a fost cuantificată public – economia obținută la cheltuielile de personal se transferă parțial în costuri de transport școlar, întreținere de microbuze, combustibil și personal de însoțire, suportate de bugetele locale ale unor comune cu venituri proprii reduse. În absența unei evaluări publicate pe localități, ministerul nu poate demonstra că economia netă la nivelul sistemului este pozitivă, iar cu atât mai puțin că este pozitivă și pentru comunitatea care pierde școala. Câtă vreme aceste calcule nu sunt prezentate, prudența impune suspendarea unui nou val de reorganizări până la publicarea lor, iar nu extinderea măsurii pe baza aceluiași criteriu numeric.

Mai grav este că aceste efecte nu se corectează retroactiv – astfel, un elev care abandonează studiile după ce naveta a devenit imposibilă nu revine în sistem în anul următor, iar un profesor calificat care părăsește învățământul după pierderea catedrei nu se întoarce. Județul Vâlcea are deja o populație școlară în scădere accentuată, iar fiecare școală închisă accelerează depopularea localității, ceea ce va genera în anii următori argumentul numeric pentru închiderea următoarei unități. 

Având în vedere că a fost aprobat deja calendarul activităților privind reorganizarea unor unități de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2026-2027, ceea ce anunță un nou val de măsuri de aceeași natură, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte unități de învățământ din județul Vâlcea au fost reorganizate în temeiul Legii nr. 141/2025 și al Ordinului nr. 5197/06.08.2025, defalcat pe localități, cu precizarea unității absorbante, a nivelurilor de învățământ vizate și a numărului de elevi din fiecare unitate reorganizată?
2. Câte formațiuni de studiu, clase și grupe, au fost desființate în județul Vâlcea începând cu anul școlar 2025-2026, defalcat pe niveluri de învățământ, antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional, și pe unități de învățământ?
3. Câți elevi din județul Vâlcea au fost repartizați într-o altă unitate sau structură ca urmare a desființării formațiunilor de studiu, câți dintre aceștia parcurg zilnic o distanță mai mare decât înainte de reorganizare, care este distanța medie și cea maximă rezultată, și în câte cazuri deplasarea nu este acoperită de transport școlar asigurat de autoritatea locală?
4. Care este deficitul de personal didactic din județul Vâlcea, defalcat pe specialități, la data începerii anului școlar 2026-2027, cu indicarea separată a posturilor și catedrelor rămase neocupate după parcurgerea tuturor etapelor de mobilitate și după concursul național din 21 iulie 2026, a celor acoperite prin plata cu ora și a celor ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului?
5. Câte cadre didactice titulare din județ au intrat în restrângere sau reducere de activitate ca urmare a reorganizării și a modificării normei didactice, defalcat pe specialități, și câte dintre acestea au rămas fără catedră completă la începutul anului școlar?
6. Din cadrele didactice aflate în situația de la punctul anterior, câte au fost soluționate prin transfer sau completare de normă în altă unitate din județ, câte prin detașare, și în câte cazuri s-a ajuns la încetarea raportului de muncă?
7. Câte cadre didactice din județul Vâlcea își desfășoară activitatea în mai mult de o locație în anul școlar 2026-2027 și care este numărul mediu de unități sau structuri în care predă un cadru didactic aflat în această situație?
8. A fost realizată o evaluare de impact înainte de aplicarea măsurilor de reorganizare în județul Vâlcea, defalcată pe localități, care să analizeze distanțele de parcurs, disponibilitatea transportului școlar, riscul de abandon și continuitatea încadrării cu personal calificat? Dacă a fost realizată, solicit comunicarea acesteia. Dacă nu a fost realizată, solicit precizarea documentelor și a datelor pe baza cărora s-a decis fiecare reorganizare.
9. Ce date deține ministerul privind frecvența școlară, abandonul școlar și rezultatele la evaluările naționale în unitățile de învățământ reorganizate din județul Vâlcea, în comparație cu anul școlar anterior reorganizării?
10. Care este economia bugetară estimată de minister ca urmare a reorganizărilor din județul Vâlcea și care sunt costurile suplimentare de transport școlar generate de acestea, suportate de bugetele locale? Ce sume au fost alocate suplimentar unităților administrativ-teritoriale din județ pentru acoperirea acestor costuri?
11. În câte cazuri din județul Vâlcea reorganizarea a fost avizată în absența unei hotărâri a consiliului local sau în contradicție cu poziția exprimată de autoritatea locală ori de consiliul de administrație al unității de învățământ?
12. În ce condiții și pe baza căror criterii poate dispune ministerul revenirea la organizarea anterioară, în cazurile în care s-au constatat disfuncționalități în accesul elevilor la educație sau în încadrarea cu personal calificat?
13. Ce mecanism de consultare a comunităților locale, a părinților și a cadrelor didactice va fi aplicat în cadrul calendarului de reorganizare aprobat pentru anul școlar 2026-2027 și ce termene sunt prevăzute pentru formularea și analizarea obiecțiilor?

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Efectele reorganizării unităților de învățământ din județul Vâlcea, deficitul de personal didactic pe specialități și situația elevilor care fac navetă ca urmare a desființării formațiunilor de studiu appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Clarificări despre riscul de segregare școlară a elevilor rromi, identificat în primul exercițiu național de monitorizare a segregării

    Stimate domnule ministru,

În anul școlar 2024-2025, Ministerul Educației și Cercetării a derulat primul exercițiu național de monitorizare a segregării școlare, în baza Ordinului ministrului educației nr. 7.701/2024 și cu asistența tehnică a UNICEF — un demers pe care raportul îl prezintă drept punct de plecare pentru o problemă documentată de ani buni, dar niciodată măsurată sistematic la nivel național. Rezultatele publicate în anexa dedicată arată că aproximativ patru din zece unități de învățământ cu elevi rromi prezintă risc de segregare pe clase, iar una din patru prezintă risc de segregare la nivel de clădiri, fenomenul fiind mai accentuat, la nivel de clădiri, în județele Satu Mare, Mureș, Bihor, Mehedinți, Olt și Harghita, iar la nivel de clase, în județele Satu Mare, Mureș, Bihor, Argeș, Călărași și Giurgiu.

Chiar dacă județul Iași nu figurează printre cele nominalizate în raport pentru acest criteriu, solicit ca răspunsul să includă și situația specifică a acestui județ, pentru a putea evalua fenomenul la nivel național, nu doar în județele deja semnalate. Precizez că raportul descrie el însuși acest prim exercițiu ca fiind incomplet din punctul de vedere al datelor, aspect asupra asupra căruia voi reveni printr-o întrebare parlamentară separată.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul de unități de învățământ din județele Satu Mare, Mureș, Bihor, Argeș, Călărași, Giurgiu și Iași care au primit scor de alertă de segregare pe clase pentru elevii rromi, conform primului exercițiu de monitorizare?
2. Câte dintre unitățile de învățământ cu scor de alertă de segregare pe criteriu etnic au elaborat, în termenul de 3 luni prevăzut de metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 7.701/2024, planul de desegregare școlară obligatoriu?
3. Ce resurse umane și financiare au fost alocate până în prezent pentru implementarea măsurilor de desegregare în unitățile identificate cu risc?
4. Care este calendarul de adoptare a Strategiei naționale pentru desegregare școlară 2026-2035, menționată în raport, și ce buget este estimat pentru implementarea acesteia?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Clarificări despre riscul de segregare școlară a elevilor rromi, identificat în primul exercițiu național de monitorizare a segregării appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Accesul real al copiilor la educația timpurie de stat. De ce sunt părinții obligați, în fapt, să apeleze la servicii private?

Stimate Domnule Ministru,

Constituția României consacră, prin art. 32, dreptul la învățătură și stabilește caracterul obligatoriu al învățământului general, precum și obligația statului de a asigura cadrul necesar exercitării acestui drept. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 include educația timpurie în sistemul național de învățământ, aceasta cuprinzând nivelul antepreșcolar, destinat copiilor cu vârste între 0 și 3 ani, și nivelul preșcolar, destinat copiilor între 3 și 6 ani. 

În documentele sale oficiale, Ministerul Educației afirmă, de altfel, obiectivul creșterii gradului de includere a copiilor în sistemul de educație timpurie. Prin PNRR, România și-a asumat inclusiv extinderea capacității sistemului pentru a ajunge, până în 2026, la includerea în serviciile de educație timpurie a 19% dintre copiii cu vârste între 0 și 3 ani și a 91% dintre copiii între 3 și 6 ani. 

Realitatea din teren ridică însă o problemă pe care consider că Ministerul trebuie să o trateze cu maximă seriozitate: dreptul formal la educație nu este suficient dacă infrastructura publică disponibilă nu permite accesul efectiv al copilului la aceasta.

Situația județului Iași este relevantă. Potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar ieșean pentru anul școlar 2024–2025, în învățământul de stat existau 3 creșe aflate în subordinea primăriilor și 23 de grădinițe, iar în sistemul de stat erau cuprinși 329 de copii în nivelul antepreșcolar și 19.123 de copii în nivelul preșcolar. 

Funcționează însă și o rețea importantă de învățământ particular. În anul școlar 2024–2025, raportul ISJ Iași consemnează 35 de grădinițe particulare și o creșă particulară, în care erau înscriși 3.096 de copii în învățământul preșcolar și 170 de copii în învățământul antepreșcolar. 

Mai mult, în 2026, Inspectoratul Școlar Județean Iași a precizat că în municipiul Iași funcționează 13 creșe, iar alte creșe există în Miroslava, Ciurea, Târgu Frumos și Pașcani, în timp ce la nivelul județului doar 7 grădinițe mai au personalitate juridică proprie, celelalte fiind integrate în structurile unor școli. 

Această situație arată o realitate care merită analizată cu multă atenție: numărul de unități cu personalitate juridică nu este același lucru cu numărul efectiv de spații, grupe și locuri disponibile, iar pentru un părinte contează, în cele din urmă, dacă există un loc accesibil, în proximitatea domiciliului și la un cost suportabil.

În județul Neamț, problema trebuie analizată în aceeași manieră. Inspectoratul Școlar Județean Neamț a publicat inclusiv rapoarte privind locurile disponibile după etapele de înscriere și documentele aferente planului de școlarizare pentru educația timpurie.  În același timp, în martie 2026, Ministerul Educației a anunțat că una dintre cele 23 de creșe noi aflate în proces de operaționalizare este în județul Neamț, iar cele 23 de unități urmează să genereze aproximativ 1.300 de locuri noi la nivel național. 

Problema nu este doar câte clădiri există, ci câte locuri publice reale există în raport cu numărul copiilor care au nevoie de ele și cât de uniform sunt distribuite aceste locuri între localități și între mediul urban și cel rural.

O familie nu ar trebui să fie pusă în situația de a alege între venitul unui părinte și costul unei creșe private doar pentru că statul nu a creat suficiente locuri în sistemul public.

Educația timpurie trebuie privită ca o investiție în copil, în familie și în demografia României. Pentru o țară care își dorește familii tinere și copii, existența unei creșe sau a unei grădinițe accesibile nu reprezintă un privilegiu administrativ, ci una dintre condițiile concrete care fac posibilă viața profesională și familială.

Vă solicit, domnule Ministru, să precizați:

1. Care este, la nivelul anului 2026, numărul total al copiilor cu vârste între 0 și 6 ani din județele Iași și Neamț și câți dintre aceștia sunt înscriși în servicii publice de educație timpurie?

2. Care este numărul de creșe, grădinițe, grupe și locuri disponibile în sistemul public, separat pentru județele Iași și Neamț și separat pentru nivelul antepreșcolar și cel preșcolar?

3. Câți copii au rămas, în ultimii trei ani școlari, fără loc în sistemul public de educație timpurie, după finalizarea etapelor de înscriere, în fiecare dintre cele două județe?

4. Câți copii din Iași și Neamț sunt înscriși în prezent în unități particulare de educație timpurie, iar câte dintre aceste înscrieri reprezintă o alegere liberă a familiei și câte sunt determinate de lipsa unui loc disponibil în sistemul public?

5. Are Ministerul Educației o evidență a părinților care, în lipsa unui loc public, suportă lunar costuri pentru creșe sau grădinițe private? Dacă da, care este numărul acestora și care este valoarea estimată a cheltuielilor suportate de familii?

6. Cum explică Ministerul situația în care educația timpurie este integrată în sistemul național de educație, iar infrastructura publică nu oferă, în toate comunitățile, suficiente locuri pentru copiii aflați la vârsta corespunzătoare?

7. Care este deficitul actual de locuri în creșele publice din municipiul Iași și în principalele localități din județul Iași, precum și în municipiul Piatra-Neamț și celelalte localități din județul Neamț?

8. Câte dintre creșele construite sau aflate în construcție prin PNRR și prin programul „Sfânta Ana” sunt efectiv operaționalizate la acest moment și câte își așteaptă încă personalul, autorizarea sau dotările necesare? Ministerul a anunțat în martie 2026 că pentru 23 de creșe erau necesare 439 de posturi pentru operaționalizare. 

9. Ce strategie are Ministerul pentru ca familia să nu fie pusă în situația de a transforma accesul la educația timpurie într-o cheltuială privată obligatorie, în special în localitățile în care oferta publică este insuficientă?

10. Aveți în vedere instituirea unui standard național de acces teritorial la educația timpurie, astfel încât fiecare familie să aibă acces, într-o distanță rezonabilă față de domiciliu, la un loc într-un serviciu public de creșă sau grădiniță?

11. Ce măsuri intenționează Ministerul să adopte până la sfârșitul anului 2026 pentru reducerea diferențelor dintre oferta publică și cererea reală de educație timpurie în județele Iași și Neamț?

12. Vă solicit să prezentați, pentru fiecare dintre cele două județe, un tabel centralizator cu numărul copiilor eligibili, numărul copiilor înscriși, numărul de locuri disponibile, numărul de unități publice, numărul de unități private și deficitul de locuri, cu defalcare pe localități și pe niveluri de vârstă.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Accesul real al copiilor la educația timpurie de stat. De ce sunt părinții obligați, în fapt, să apeleze la servicii private? appeared first on AUR.