De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reducerea birocrației din unitățile de învățământ și eficiența comisiilor obligatorii din școli

Stimate domnule ministru,

Numeroși profesori au semnalat faptul că o parte semnificativă a timpului destinat activității didactice este consumată de participarea la diverse comisii și structuri administrative existente la nivelul unităților de învățământ.

În timp ce anumite comisii au un rol esențial în funcționarea școlii – precum comisia de întocmire a orarului, comisia de acordare a burselor sau comisiile metodice, există numeroase semnale din sistem privind utilitatea redusă a altor structuri care generează volume considerabile de documente, procese-verbale, rapoarte și proceduri, fără efecte vizibile asupra calității actului educațional.

Cadrele didactice reclamă faptul că activitatea unor comisii precum CEAC, comisiile pentru curriculum, comisiile de etică, comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței sau diferitele structuri de monitorizare și evaluare internă presupune întocmirea unor documentații extinse, care ocupă zeci de ore anual și contribuie la accentuarea birocrației din școli.

Profesorii atrag atenția asupra situației în care responsabilități care necesită pregătire de specialitate, precum activitățile PSI și alte obligații administrative, sunt transferate către cadrele didactice, deși acestea nu fac parte din misiunea principală a profesorului.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este numărul total al comisiilor obligatorii prevăzute în prezent pentru funcționarea unei unități de învățământ preuniversitar?

2. Ce evaluare a realizat Ministerul Educației privind timpul anual consumat de cadrele didactice pentru activitățile administrative aferente acestor comisii?

3. Există studii sau analize care demonstrează impactul concret al activității comisiilor CEAC, curriculum, etică și prevenirea violenței asupra rezultatelor școlare ale elevilor?

4. A realizat ministerul o analiză comparativă privind organizarea acestor activități în alte state membre ale Uniunii Europene și existența unor structuri similare?

5. Are în vedere Ministerul Educației reducerea numărului de comisii obligatorii și simplificarea procedurilor administrative care apasă asupra personalului didactic?

6. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru ca profesorii să aloce mai mult timp activităților didactice și mai puțin timp completării de documente, rapoarte și procese-verbale?

7. Are ministerul în vedere transferarea responsabilităților de natură tehnică, precum cele privind prevenirea și stingerea incendiilor, către personal specializat sau operatori autorizați, astfel încât cadrele didactice să se concentreze asupra activității educaționale?Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reducerea birocrației din unitățile de învățământ și eficiența comisiilor obligatorii din școli appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare

    Stimate domnule ministru,

Mii de profesori din România continuă să fie tratați de Ministerul Educației ca personal provizoriu, deși ocupă, ani la rând, aceleași posturi, obțin note mari la concursurile naționale și asigură funcționarea efectivă a sistemului de învățământ. În loc să corecteze această anomalie administrativă și umană, Ministerul Educației perpetuează un mecanism birocratic absurd prin care cadre didactice care au obținut note de 8, 9 sau 10 sunt obligate să repete, anual, aceeași probă scrisă de titularizare pentru a-și păstra locul de muncă.

Recent, ați declarat că „nu ați găsit încă nicio soluție” pentru profesorii angajați pe viabilitatea postului, după ce anterior anunțaserăți că situația va fi analizată.

 Această situație demonstrează, domnule ministru, nu doar lipsa unei reforme reale în educație, ci și incapacitatea Ministerului Educației de a oferi stabilitate profesională unor oameni care țin, efectiv, școala românească în funcțiune – profesorii sunt puși, anual, într-o stare de nesiguranță permanentă, obligați să retrăiască aceeași procedură birocratică, în timp ce ministerul invocă la nesfârșit decizii ale Curții Constituționale fără să vină cu o soluție legislativă serioasă și coerentă.

Mai grav decât cele menționate, declarațiile unor oficiali din minister arată că menținerea profesorilor într-o zonă de precaritate este privită drept un „mecanism de reglaj” al sistemului, pentru a conserva artificial o anumită „mobilitate” a personalului didactic.

Având în vedere că această abordare este profund nedreaptă și reprezintă o formă de umilire administrativă pentru mii de profesori care au demonstrate, deja, competență profesională și care predau de ani de zile pe posturi considerate viabile, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Câți profesori sunt angajați în prezent pe viabilitatea postului la nivel național, defalcat pe județe și discipline? 
2. Câți dintre acești profesori au obținut în ultimii 5 ani note peste 7 la concursul național de titularizare? 
3. Care sunt motivele pentru care Ministerul Educației nu a identificat, până în prezent, o soluție legislativă pentru stabilizarea acestor cadre didactice? 
4. Ce variante legislative au fost analizate de minister și care au fost respinse? 
5. Care sunt deciziile Curții Constituționale invocate de minister și în ce mod blochează acestea soluțiile propuse? 
6. Există, în prezent, un calendar pentru modificarea legislației privind titularizarea și statutul profesorilor angajați pe viabilitatea postului? 
7. Consideră Ministerul Educației normal ca profesori care predau de ani întregi pe același post și care au obținut note foarte bune la titularizare să fie obligați să repete, anual, aceeași probă scrisă pentru a-și păstra locul de muncă? 
8. Care este impactul acestei instabilități cronice asupra deficitului de personal didactic și asupra abandonului profesiei de către tinerii profesori? 
9. Câte memorii, petiții și solicitări oficiale au fost primite de Ministerul Educației în ultimii 3 ani din partea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și ce răspunsuri concrete au fost formulate?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare

    Stimate domnule ministru,

Mii de profesori din România continuă să fie tratați de Ministerul Educației ca personal provizoriu, deși ocupă, ani la rând, aceleași posturi, obțin note mari la concursurile naționale și asigură funcționarea efectivă a sistemului de învățământ. În loc să corecteze această anomalie administrativă și umană, Ministerul Educației perpetuează un mecanism birocratic absurd prin care cadre didactice care au obținut note de 8, 9 sau 10 sunt obligate să repete, anual, aceeași probă scrisă de titularizare pentru a-și păstra locul de muncă.

Recent, ați declarat că „nu ați găsit încă nicio soluție” pentru profesorii angajați pe viabilitatea postului, după ce anterior anunțaserăți că situația va fi analizată.

 Această situație demonstrează, domnule ministru, nu doar lipsa unei reforme reale în educație, ci și incapacitatea Ministerului Educației de a oferi stabilitate profesională unor oameni care țin, efectiv, școala românească în funcțiune – profesorii sunt puși, anual, într-o stare de nesiguranță permanentă, obligați să retrăiască aceeași procedură birocratică, în timp ce ministerul invocă la nesfârșit decizii ale Curții Constituționale fără să vină cu o soluție legislativă serioasă și coerentă.

Mai grav decât cele menționate, declarațiile unor oficiali din minister arată că menținerea profesorilor într-o zonă de precaritate este privită drept un „mecanism de reglaj” al sistemului, pentru a conserva artificial o anumită „mobilitate” a personalului didactic.

Având în vedere că această abordare este profund nedreaptă și reprezintă o formă de umilire administrativă pentru mii de profesori care au demonstrate, deja, competență profesională și care predau de ani de zile pe posturi considerate viabile, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Câți profesori sunt angajați în prezent pe viabilitatea postului la nivel național, defalcat pe județe și discipline? 
2. Câți dintre acești profesori au obținut în ultimii 5 ani note peste 7 la concursul național de titularizare? 
3. Care sunt motivele pentru care Ministerul Educației nu a identificat, până în prezent, o soluție legislativă pentru stabilizarea acestor cadre didactice? 
4. Ce variante legislative au fost analizate de minister și care au fost respinse? 
5. Care sunt deciziile Curții Constituționale invocate de minister și în ce mod blochează acestea soluțiile propuse? 
6. Există, în prezent, un calendar pentru modificarea legislației privind titularizarea și statutul profesorilor angajați pe viabilitatea postului? 
7. Consideră Ministerul Educației normal ca profesori care predau de ani întregi pe același post și care au obținut note foarte bune la titularizare să fie obligați să repete, anual, aceeași probă scrisă pentru a-și păstra locul de muncă? 
8. Care este impactul acestei instabilități cronice asupra deficitului de personal didactic și asupra abandonului profesiei de către tinerii profesori? 
9. Câte memorii, petiții și solicitări oficiale au fost primite de Ministerul Educației în ultimii 3 ani din partea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și ce răspunsuri concrete au fost formulate?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare appeared first on AUR.

           În atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Adaptarea sistemului burselor acordate în învățământul special la realitatea educațională și redefinirea conceptului de „merit”

  Stimate Domnule Ministru,

În școlile speciale din România, fiecare copil poartă propria lui luptă cu lumea și propriul drum spre autonomie. Pentru unii elevi, reușita unei zile înseamnă să își lege singuri șireturile, să recunoască literele, să poarte un dialog simplu sau să capete încredere într-un gest firesc al vieții de zi cu zi. Aceste victorii mici, construite cu răbdare și muncă uriașă, au o valoare profundă și merită toată prețuirea comunității educaționale.

Termenul de „bursă de merit”, așezat în actuala sa formă asupra învățământului special, creează o comparație dificilă între realități educaționale fundamental diferite. Performanța unui elev olimpic sau a unui elev cu rezultate academice excepționale urmează o altă dimensiune a evaluării școlare decât progresul unui copil cu cerințe educaționale speciale, pentru care fiecare pas înainte reprezintă o cucerire personală și emoțională.

Comunitatea profesorilor și a părinților din învățământul special resimte nevoia unei abordări mai așezate și mai apropiate de adevărul acestor copii, prin eliminarea denumirii de „bursă de merit” din acest segment educațional și înlocuirea acesteia cu o formulă care să reflecte autentic progresul individual, efortul și dezvoltarea personală.

O denumire precum „bursă de progres”, „bursă pentru dezvoltare personală” sau „bursă de evoluție educațională” ar putea reda mai fidel frumusețea și specificul parcursului acestor elevi, fără a crea ierarhii artificiale între forme diferite de reușită umană și școlară.

În școlile speciale, progresul se măsoară adesea în pași mici care luminează vieți întregi. Acolo, educația înseamnă răbdare, sensibilitate și puterea de a transforma fragilitatea în încredere. Tocmai de aceea, limbajul instituțional și formele de recunoaștere acordate acestor copii merită să poarte aceeași delicatețe și aceeași înțelegere profund umană.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Există la nivelul Ministerului Educației și Cercetării o analiză privind oportunitatea eliminării sintagmei „bursă de merit” din cadrul învățământului special?

2. Are ministerul în vedere crearea unei categorii distincte de bursă pentru elevii din școlile speciale, bazată pe progres individual, autonomie personală și dezvoltare adaptată particularităților fiecărui copil?

3. Ce perspective există pentru înlocuirea termenului „merit” cu o formulă care să reflecte mai fidel realitatea și specificul învățământului special?

4. Au fost consultate cadrele didactice, psihopedagogii și organizațiile reprezentative ale părinților privind impactul actualului sistem de burse asupra elevilor din învățământul special?

5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru ca sistemul de sprijin financiar destinat acestor copii să ofere încurajare, echilibru emoțional și respect pentru ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui elev?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Adaptarea sistemului burselor acordate în învățământul special la realitatea educațională și redefinirea conceptului de „merit” appeared first on AUR.

           În atenția domnului ministru Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reașezarea disciplinei „Educație plastică” în arhitectura învățământului special și asigurarea predării acesteia de către profesori de specialitate

Stimate Domnule Ministru,

În universul delicat al școlilor speciale, fiecare culoare capătă glas, fiecare linie devine punte către lume, iar fiecare oră de Educație plastică deschide copiilor o fereastră spre încredere, expresie și lumină interioară. Arta oferă copiilor cu cerințe educaționale speciale un spațiu al echilibrului, al comunicării și al redescoperirii de sine, într-o formă pe care sufletul o înțelege înaintea cuvintelor.

Profesorii de Educație plastică dedicați învățământului special au construit, de-a lungul anilor, adevărate ateliere de sensibilitate și recuperare emoțională. Prin răbdare, vocație și pregătire artistică autentică, acești dascăli au transformat actul educațional într-o formă de terapie prin frumos.

Numeroși profesori titularizați pe catedre de Educație plastică în școlile speciale parcurg trasee suplimentare de formare universitară în Psihologie sau Psihopedagogie specială pentru a-și putea continua activitatea în sistem, deși experiența și pregătirea lor artistică reprezintă o resursă valoroasă pentru dezvoltarea elevilor.

Discipline precum Educația fizică, Limba engleză și Religia beneficiază de predare prin profesori de specialitate, fapt care oferă coerență și stabilitate procesului educațional. În această lumină, comunitatea profesorilor de Educație plastică din învățământul special așteaptă o reașezare firească și echilibrată a statutului acestei discipline în nomenclatorul școlar.

Educația prin artă modelează sensibilitate, răbdare, încredere și curaj. Pentru mulți copii, culoarea devine prima formă de dialog cu lumea, iar profesorul de Educație plastică devine călăuza care transformă emoția în expresie și fragilitatea în putere interioară.

Având în vedere importanța educației artistice în dezvoltarea cognitivă, emoțională și motrică a copiilor cu cerințe educaționale speciale, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt perspectivele Ministerului Educației și Cercetării privind reintroducerea disciplinei „Educație plastică” în nomenclatorul disciplinelor predate de profesori de specialitate în școlile speciale?

2. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru valorificarea experienței și a titularizării cadrelor didactice specializate în Educație plastică ce activează în învățământul special?

3. Există în prezent o analiză privind contribuția educației artistice la recuperarea emoțională și integrarea socială a copiilor cu cerințe educaționale speciale?

4. Are ministerul în vedere elaborarea unui cadru curricular modern care să ofere educației plastice un rol consolidat în procesul de dezvoltare și incluziune al elevilor din școlile speciale?

5. În ce orizont de timp poate fi avută în vedere armonizarea statutului disciplinei „Educație plastică” cu cel al altor discipline predate de profesori de specialitate în învățământul special?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reașezarea disciplinei „Educație plastică” în arhitectura învățământului special și asigurarea predării acesteia de către profesori de specialitate appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Respectarea efectivelor de elevi la clasă conform Legii învățământului preuniversitar

Stimate Domnule Ministru,

În numeroase unități de învățământ preuniversitar se constată depășirea efectivelor de elevi la clasă/grupă, peste limitele prevăzute de Legea învățământului preuniversitar, respectiv între 15 și maximum 26 de elevi.

Această situație afectează în mod direct calitatea actului educațional, capacitatea profesorilor de a desfășura un proces didactic eficient și condițiile de învățare ale elevilor. Supraaglomerarea claselor generează dificultăți reale în gestionarea activității la clasă și reduce șansele unei educații adaptate nevoilor fiecărui elev.

Având în vedere cele prezentate, precum și necesitatea respectării cadrului legal în vigoare, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația la nivel național privind respectarea efectivelor de elevi la clasă, conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar?

2. Care sunt motivele pentru care, în anumite unități de învățământ, aceste limite sunt depășite în mod constant?

3. Ce măsuri are în vedere Ministerul Educației pentru revenirea la efectivele legale, respectiv între 15 și maximum 26 de elevi/clasă?

4. Există un calendar de conformare pentru unitățile de învățământ care nu respectă aceste prevederi?

5. Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru nerespectarea acestor limite și în ce măsură au fost acestea aplicate până în prezent?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Respectarea efectivelor de elevi la clasă conform Legii învățământului preuniversitar appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Elaborarea unei metodologii privind normarea activităților din cadrul normei didactice de 40 de ore

Stimate Domnule Ministru,

Activitatea cadrelor didactice nu se rezumă la orele de predare, ci include un volum semnificativ de muncă desfășurat în afara acestora: pregătirea lecțiilor, elaborarea materialelor didactice, evaluarea lucrărilor, activități remediale și alte responsabilități necesare desfășurării procesului educațional.

Aceste activități, care fac parte din norma didactică de 40 de ore pe săptămână, nu sunt reglementate printr-o metodologie clară de normare, ceea ce generează interpretări diferite la nivelul unităților de învățământ și o lipsă de recunoaștere efectivă a muncii depuse de cadrele didactice.

Această lipsă de claritate contribuie la supraîncărcarea personalului didactic și la dezechilibre în organizarea activității profesionale.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are în vedere Ministerul Educației elaborarea unei metodologii unitare privind normarea activităților desfășurate de cadrele didactice în cadrul celor 40 de ore de muncă săptămânală?

2. Ce criterii și indicatori vor fi utilizați pentru cuantificarea activităților precum pregătirea lecțiilor, elaborarea materialelor didactice și evaluarea lucrărilor elevilor?

3. Care este termenul estimat pentru elaborarea și implementarea unei astfel de metodologii?

4. În ce măsură vor fi consultați partenerii sociali și cadrele didactice în procesul de elaborare a acestui cadru normativ?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare –  Elaborarea unei metodologii privind normarea activităților din cadrul normei didactice de 40 de ore appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Revenirea la norma de predare de 18 ore/săptămână, respectiv 16 ore pentru cadrele didactice cu gradul didactic I și vechime de peste 25 de ani

Stimate Domnule Ministru,

Modificările recente privind creșterea normei didactice de predare au generat o presiune suplimentară asupra cadrelor didactice, în condițiile în care activitatea acestora nu se limitează la orele de predare, ci include pregătirea lecțiilor, evaluarea elevilor, activități extracurriculare și responsabilități administrative.

În absența unei corelări între volumul real de muncă și norma didactică, această creștere conduce la suprasolicitare și afectează în mod direct calitatea actului educațional. Situația este cu atât mai sensibilă în cazul cadrelor didactice cu experiență, pentru care reducerea normei a reprezentat o recunoaștere a rolului profesional și a contribuției în sistem.

Revenirea la norma de 18 ore pe săptămână, respectiv 16 ore pentru cadrele didactice cu grad didactic I și o vechime de peste 25 de ani, reprezintă o măsură necesară pentru restabilirea unui echilibru între responsabilități și capacitatea reală de desfășurare a activității didactice în condiții optime.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este explicatia Ministerului Educației pentru menținerea unei norme didactice majorate, în raport cu volumul real de muncă al cadrelor didactice?

2. A fost realizată o analiză de impact privind efectele creșterii normei didactice asupra calității actului educațional și asupra stării profesionale a personalului didactic?

3. În ce măsură are în vedere Ministerul Educației revenirea la norma de 18 ore pe săptămână, respectiv 16 ore pentru cadrele didactice cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime?

4. Ce măsuri intenționează Ministerul să adopte pentru a preveni suprasolicitarea cadrelor didactice și degradarea condițiilor de muncă în sistemul de învățământ?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Revenirea la norma de predare de 18 ore/săptămână, respectiv 16 ore pentru cadrele didactice cu gradul didactic I și vechime de peste 25 de ani appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Necompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, cu încălcarea art. 28 din Contractul colectiv de muncă

Stimate Domnule Ministru,

În sistemul de învățământ preuniversitar au fost semnalate situații în care, la încetarea contractului individual de muncă, personalul nu beneficiază de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, deși acest drept este prevăzut atât de legislația muncii, cât și de art. 28 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Neaplicarea acestor prevederi generează prejudicii directe pentru salariați și ridică probleme privind respectarea obligațiilor legale de către angajatori în sistemul public de educație.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația la nivel național privind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la încetarea contractelor individuale de muncă în învățământul preuniversitar?

2. Care sunt cauzele pentru care, în anumite cazuri, acest drept nu este acordat integral sau la timp?

3. Ce măsuri a dispus Ministerul Educației pentru a asigura respectarea prevederilor art. 28 din Contractul colectiv de muncă și a legislației muncii în vigoare?

4. Există un mecanism de monitorizare și control privind acordarea acestor drepturi la nivelul unităților de învățământ?

5. Ce măsuri vor fi luate pentru remedierea situațiilor în care drepturile nu au fost acordate și pentru prevenirea unor astfel de practici pe viitor?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Necompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, cu încălcarea art. 28 din Contractul colectiv de muncă appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Mihai Dimian

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu. Circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Mărirea normei didactice cu încălcarea art. 14 din Contractul colectiv de muncă

Stimate Domnule Ministru,

Creșterea normei didactice de predare-învățare-evaluare, precum și a activităților de instruire practică și de evaluare curentă, adoptată recent la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar, a generat o reacție puternică din partea personalului didactic, în condițiile în care aceasta este apreciată ca fiind în contradicție cu prevederile art. 14 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul juridic în baza căruia a fost majorată norma didactică, în condițiile existenței unor prevederi contractuale în vigoare care stabilesc limitele acesteia?

2. În ce măsură consideră Ministerul Educației că această măsură respectă obligațiile asumate prin contractul colectiv de muncă aplicabil sectorului învățământ?

3. A fost realizată o analiză de impact privind efectele acestei măsuri asupra încărcării profesionale a cadrelor didactice și asupra calității actului educațional?

4. Există în vedere revizuirea acestei decizii sau inițierea unor consultări cu partenerii sociali pentru corectarea situației create?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Mărirea normei didactice cu încălcarea art. 14 din Contractul colectiv de muncă appeared first on AUR.