De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Situația admiterii în învățământul liceal în județul Mureș, în contextul desființării nivelului profesional din structura învățământului postgimnazial

                             Stimate domnule ministru,

Admiterea din vara acestui an s-a desfășurat pentru prima dată după eliminarea învățământului profesional ca nivel distinct al învățământului postgimnazial, locurile respective fiind preluate în oferta liceală. Consecințele acestei schimbări au început, deja, să fie vizibile în datele publicate la nivel județean.

În județul Brașov, potrivit informațiilor apărute în presă, cea mai mică medie cu care s-a intrat la liceu în acest an a fost 1,00, zece elevi au fost admiși cu medii cuprinse între 1 și 1,99, iar după prima etapă de repartizare au rămas neocupate 573 de locuri — cel mai mare număr înregistrat până acum în acel județ. Inspectoratul Școlar Județean a precizat public că rezultatele nu mai pot fi comparate cu cele din anii anteriori tocmai din cauza dispariției nivelului profesional.

Aceste cifre, domnule ministru, nu sunt simple statistici locale, ci consecințele previzibile ale unor decizii de politică publică aplicate fără o evaluare prealabilă a efectelor asupra parcursului școlar al elevilor – un copil admis la liceu cu media 1 sau 2 nu are șansa de a recupera, în cadrul unei filiere teoretice sau tehnologice, decalajele acumulate în opt ani de școală. Este un elev pe care sistemul îl declară formal „liceean”, dar căruia nu îi oferă nici sprijinul remedial necesar, nici formarea practică pe care ruta profesională i-o punea, până acum, la dispoziție. Riscul imediat este creșterea abandonului școlar în clasele a IX-a și a X-a, iar riscul pe termen mediu este alimentarea, an de an, a categoriei tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în ocupare, nici în formare — o categorie în care România se află deja printre ultimele poziții din Uniunea Europeană.

În același timp, economia locală rămâne fără absolvenții calificați pe care îi solicită. Angajatorii care investiseră în școli profesionale, în ateliere și în programe de învățământ dual se confruntă acum cu incertitudine privind statutul acestor parcursuri și, implicit, cu perspectiva unui deficit accentuat de forță de muncă în meserii esențiale. Pe de altă parte, sute de locuri rămase libere după prima etapă de repartizare arată totodată că planul de școlarizare a fost construit fără o corelare cu numărul absolvenților de gimnaziu și cu opțiunile lor.

Față de aceste aspecte, vă solicit, domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care a fost, în județul Mureș, numărul total al candidaților repartizați în prima etapă a admiterii 2026, precum și numărul elevilor admiși cu medii sub 5,00, defalcat pe intervale (1–1,99; 2–2,99; 3–3,99; 4–4,99)?
2. Care a fost cea mai mică medie de admitere înregistrată în județ și la ce unitate de învățământ?
3. Câte locuri au rămas neocupate după prima etapă de repartizare, defalcat pe filiere, profiluri și unități de învățământ, și cum se raportează acest număr la anii școlari 2024–2025 și 2025–2026?
4. Câți absolvenți de clasa a VIII-a din județ nu au fost repartizați în prima etapă și ce măsuri au fost luate pentru includerea lor într-o formă de învățământ?
5. Ce măsuri de sprijin remedial, cu finanțare și încadrare de personal asigurate, are în vedere ministerul pentru elevii admiși în clasa a IX-a cu medii sub 5,00, începând cu anul școlar 2026–2027?
6. A realizat ministerul, anterior eliminării nivelului profesional din structura învățământului postgimnazial, un studiu de impact privind efectele asupra abandonului școlar și asupra ofertei de calificări? În caz afirmativ, solicit comunicarea acestuia.
7. Ce se întâmplă, în anul școlar 2026–2027, cu clasele de învățământ dual și cu parteneriatele încheiate cu operatori economici din județ, în condițiile reorganizării ofertei de școlarizare?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Situația admiterii în învățământul liceal în județul Mureș, în contextul desființării nivelului profesional din structura învățământului postgimnazial appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Decalajul persistent față de țintele europene privind părăsirea timpurie a școlii și participarea adulților la formare continuă

    Stimate domnule ministru,

România și-a asumat, pentru anul 2020, o țintă de 11,3% pentru rata de părăsire timpurie a școlii și o țintă de 15% pentru participarea adulților cu vârsta între 25 și 64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții. La șase ani de la termenul asumat, raportul Ministerului arată că, în anul 2024, rata de părăsire timpurie a școlii se situa la 16,8%, iar participarea adulților la formare continuă, deși în creștere, rămânea la 8,9% — sub jumătate din ținta asumată și sub media Uniunii Europene de 13,5%.

Ambii indicatori se numără printre cei pe care Planul Național de Redresare și Reziliență, prin componenta C15 Educație, își propunea explicit să îi amelioreze, alături de fonduri europene FSE+ alocate în perioada 2021-2027, tocmai condiționat de progresul pe aceste criterii. Decalajul persistent, la șase ani de la termenul asumat inițial și la mijlocul ciclului de finanțare PNRR, ridică întrebarea dacă alocările făcute până acum au fost direcționate eficient către cauzele reale ale abandonului școlar timpuriu și ale participării scăzute la formarea continuă. Aceste cifre, preluate din capitolul V al raportului, cu sursă Eurostat, sunt indicatori de tip eșantion statistic (ancheta asupra forței de muncă), care nu permit, de regulă, o defalcare fiabilă la nivel de județ — motiv pentru care prezenta întrebare parlamentară vizează nivelul național, iar nu unul județean.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care sunt măsurile, cu termene și indicatori de rezultat asociați, prin care Ministerul intenționează să reducă decalajul de peste 5 puncte procentuale față de ținta asumată pentru rata de părăsire timpurie a școlii?
2. Ce parte din alocările PNRR pentru componenta C15 Educație a fost direcționată, până în prezent, către programe cu impact direct asupra reducerii abandonului școlar timpuriu, și ce rezultate măsurabile au fost înregistrate?
3. Ce program național dedicat participării adulților la formare continuă este în prezent funcțional și câți adulți a cuprins în anul 2025, în condițiile în care indicatorul rămâne la mai puțin de jumătate din ținta europeană?
4. Există o reevaluare oficială a motivelor pentru care țintele asumate pentru anul 2020 nu au fost atinse nici la șase ani distanță, însoțită de o strategie cu termene actualizate?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Decalajul persistent față de țintele europene privind părăsirea timpurie a școlii și participarea adulților la formare continuă appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Situația claselor care funcționează cu un număr de elevi peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025

    Stimate domnule ministru,

Legea nr. 141/2025 a majorat numărul maxim de elevi admis la clasă, prezentat public drept o soluție de flexibilizare administrativă. Potrivit raportărilor inspectoratelor școlare, centralizate în raportul Ministerului la data de 8 septembrie 2025, existau, totuși, 5.292 de clase — 3,65% din total — care funcționau cu un număr de elevi suplimentat peste chiar aceste praguri nou stabilite, dintre care 1.790 de clase (1,23% din total) la nivelul maxim posibil, de 4 elevi suplimentari.

Faptul că noile praguri, deja mai ridicate decât cele anterioare, s-au dovedit insuficiente pentru o parte semnificativă a claselor sugerează că presiunea asupra numărului de elevi pe clasă nu este un fenomen conjunctural, ci unul structural, legat, probabil, de concentrarea cererii pe anumite unități considerate performante. 

Datele citate provin din raportul Ministerului, secțiunea VI.2.E, pe baza raportărilor ISJ/ISMB la 8 septembrie 2025, și solicit, prin prezenta întrebare parlamentară, atât confirmarea, cât și actualizarea lor pentru finalul anului școlar 2025-2026, cu defalcare pe județe, inclusiv pentru județul Iași.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați răspunsuri punctuale pentru următoarele întrebări:

1. Care este distribuția pe județe și pe niveluri de învățământ a celor 5.292 de clase care funcționau, la 8 septembrie 2025, cu un număr de elevi suplimentat peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025, cu precizarea situației din județul Iași?
2. Ce criterii au stat la baza aprobării de către inspectoratele școlare a suplimentării numărului de elevi în cele 1.790 de clase aflate la nivelul maxim posibil, de 4 elevi suplimentari?
3. A evaluat Ministerul impactul asupra condițiilor de siguranță și asupra calității actului didactic în clasele cu un număr de elevi suplimentat?
4. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru anul școlar 2026-2027 în unitățile de învățământ în care suplimentarea numărului de elevi peste limita legală a devenit o soluție recurentă?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Situația claselor care funcționează cu un număr de elevi peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025 appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Clarificări despre discrepanța dintre concluziile raportului propriu al Ministerului privind impactul Legii nr. 141/2025 și datele Institutului Național de Statistică publicate ulterior

    Stimate domnule ministru,

Raportul Ministerului Educației și Cercetării privind starea învățământului preuniversitar 2024-2025 poartă data de 27 mai 2026 și conchide, în capitolul dedicat analizei de impact a Legii nr. 141/2025, că măsurile aplicate nu au generat un impact negativ major asupra ocupării posturilor didactice, concluzie care se sprijină exclusiv pe indicatori de tip norme și posturi ocupate, colectați prin Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) — indicatori care măsoară posturi, nu neapărat persoane, și care pot diferi metodologic de un cap de recensământ statistic.

La o lună de la publicarea raportului, datele Institutului Național de Statistică, publicate la 30 iunie 2026, arată o reducere de 4.667 de cadre didactice la nivelul învățământului preuniversitar în același interval de referință, concentrată în proporție de aproape trei sferturi în mediul rural. Redactat anterior publicării acestor date, raportul Ministerului nu a putut lua în calcul cifra agregată a INS, iar discrepanța dintre cele două perspective rămâne, la acest moment, neclarificată public. Situația este cu atât mai relevantă cu cât raportul OCDE citat chiar în introducerea documentului Ministerului identifică sistemul de date și monitorizarea acestora drept unul dintre cele patru domenii esențiale pentru reforma guvernanței educaționale din România — recomandare pe care tocmai acest tip de neconcordanță între surse oficiale o pune la încercare.

 Menționez că prezenta întrebare parlamentară vizează un aspect metodologic la nivel de sistem, motiv pentru care nu solicit o defalcare pe județe.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele clarificări:

1. Ce explicație oferă Ministerul pentru diferența dintre concluzia raportului propriu privind impactul Legii nr. 141/2025 și datele INS publicate la 30 iunie 2026, care arată o reducere de 4.667 de cadre didactice în învățământul preuniversitar?
2. Intenționează Ministerul să publice o completare sau o actualizare a analizei din capitolul VI al raportului, care să integreze datele INS apărute după redactarea acestuia?
3. Care este metodologia de calcul a indicatorilor privind normele ocupate din capitolul VI al raportului (sursă SIIIR) și în ce măsură aceasta este comparabilă cu metodologia utilizată de INS pentru numărul total de cadre didactice?
4. În ce termen va fi finalizată analiza suplimentară solicitată Institutului de Științe ale Educației, menționată în finalul capitolului VI ca fiind în derulare, și va include aceasta o comparație explicită cu datele INS?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Clarificări despre discrepanța dintre concluziile raportului propriu al Ministerului privind impactul Legii nr. 141/2025 și datele Institutului Național de Statistică publicate ulterior appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Situația claselor care funcționează cu un număr de elevi peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025

    Stimate domnule ministru,

Legea nr. 141/2025 a majorat numărul maxim de elevi admis la clasă, prezentat public drept o soluție de flexibilizare administrativă. Potrivit raportărilor inspectoratelor școlare, centralizate în raportul Ministerului la data de 8 septembrie 2025, existau, totuși, 5.292 de clase — 3,65% din total — care funcționau cu un număr de elevi suplimentat peste chiar aceste praguri nou stabilite, dintre care 1.790 de clase (1,23% din total) la nivelul maxim posibil, de 4 elevi suplimentari.

Faptul că noile praguri, deja mai ridicate decât cele anterioare, s-au dovedit insuficiente pentru o parte semnificativă a claselor sugerează că presiunea asupra numărului de elevi pe clasă nu este un fenomen conjunctural, ci unul structural, legat, probabil, de concentrarea cererii pe anumite unități considerate performante. 

Datele citate provin din raportul Ministerului, secțiunea VI.2.E, pe baza raportărilor ISJ/ISMB la 8 septembrie 2025, și solicit, prin prezenta întrebare parlamentară, atât confirmarea, cât și actualizarea lor pentru finalul anului școlar 2025-2026, cu defalcare pe județe, inclusiv pentru județul Iași.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați răspunsuri punctuale pentru următoarele întrebări:

1. Care este distribuția pe județe și pe niveluri de învățământ a celor 5.292 de clase care funcționau, la 8 septembrie 2025, cu un număr de elevi suplimentat peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025, cu precizarea situației din județul Iași?
2. Ce criterii au stat la baza aprobării de către inspectoratele școlare a suplimentării numărului de elevi în cele 1.790 de clase aflate la nivelul maxim posibil, de 4 elevi suplimentari?
3. A evaluat Ministerul impactul asupra condițiilor de siguranță și asupra calității actului didactic în clasele cu un număr de elevi suplimentat?
4. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru anul școlar 2026-2027 în unitățile de învățământ în care suplimentarea numărului de elevi peste limita legală a devenit o soluție recurentă?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Situația claselor care funcționează cu un număr de elevi peste limita maximă prevăzută de Legea nr. 141/2025 appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul digitalizării învățământului preuniversitar și eficiența investițiilor realizate

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea educației a constituit una dintre principalele direcții de investiții asumate de statul român, inclusiv prin finanțările disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale, dezvoltarea laboratoarelor inteligente și utilizarea platformelor educaționale au fost prezentate drept elemente esențiale pentru modernizarea procesului instructiv-educativ.

Cu toate acestea, în numeroase unități de învățământ persistă dificultăți privind utilizarea efectivă a echipamentelor achiziționate, accesul la conexiuni stabile de internet, pregătirea personalului didactic pentru utilizarea tehnologiilor digitale și integrarea acestora în activitatea didactică. În aceste condiții, se impune o evaluare obiectivă a stadiului implementării proiectelor de digitalizare și a eficienței utilizării fondurilor publice alocate.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării proiectelor de digitalizare a unităților de învățământ preuniversitar finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte programe guvernamentale?

2. Câte unități de învățământ dispun, în prezent, de laboratoare inteligente funcționale, echipamente digitale utilizabile și conexiuni la internet care să permită desfășurarea activităților educaționale în condiții optime?

3. Ce procent din cadrele didactice a beneficiat de programe de formare privind utilizarea tehnologiilor digitale în procesul de predare și evaluare, în perioada 2024–2026?

4. Ce mecanisme utilizează Ministerul Educației pentru monitorizarea gradului de utilizare a echipamentelor digitale achiziționate din fonduri publice și pentru evaluarea impactului acestora asupra rezultatelor educaționale?

5. Există, la nivelul ministerului, o evaluare privind unitățile de învățământ care, deși au beneficiat de investiții în digitalizare, întâmpină în continuare dificultăți în utilizarea infrastructurii digitale? În caz afirmativ, vă rugăm să prezentați principalele concluzii și măsurile avute în vedere pentru remedierea acestor deficiențe.

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul digitalizării învățământului preuniversitar și eficiența investițiilor realizate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile adoptate pentru reducerea analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar

Stimate domnule ministru,

La aproape trei ani de la intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, o serie de obiective asumate prin reforma educației continuă să întâmpine dificultăți semnificative în procesul de implementare. Rezultatele evaluărilor internaționale și naționale continuă să indice existența unui nivel ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor români, fenomen care afectează capacitatea acestora de a înțelege, interpreta și utiliza informațiile dobândite în procesul educațional.

Analfabetismul funcțional nu reprezintă exclusiv o problemă educațională, ci una cu efecte directe asupra dezvoltării economice, integrării profesionale și participării civice. Persistența acestui fenomen ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor publice implementate după intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023 și necesitatea unor intervenții sistemice fundamentate pe date și rezultate măsurabile.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Educației privind nivelul analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar, pe cicluri de studiu și regiuni de dezvoltare?

2. Ce programe naționale au fost implementate în perioada 2024–2026 pentru prevenirea și reducerea analfabetismului funcțional și care este gradul lor de implementare?

3. Care sunt indicatorii de performanță utilizați de minister pentru evaluarea eficienței acestor programe și ce rezultate au fost obținute până în prezent?

4. Ce măsuri sunt prevăzute pentru sprijinirea unităților de învățământ care înregistrează rezultate constant sub media națională la evaluările standardizate?

5. Intenționează Ministerul Educației să elaboreze o strategie națională dedicată combaterii analfabetismului funcțional, cu obiective, termene și indicatori de performanță clar definiți? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați calendarul estimat pentru adoptarea acesteia.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile adoptate pentru reducerea analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Reducerea decalajului educațional dintre mediul rural și mediul urban în învățământul preuniversitar

Stimate domnule ministru,

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 consacră principiile echității, incluziunii și egalității de șanse în educație, asumând obligația statului de a asigura accesul tuturor copiilor la servicii educaționale de calitate. Cu toate acestea, una dintre cele mai persistente vulnerabilități ale sistemului de învățământ românesc rămâne decalajul dintre mediul rural și mediul urban, reflectat în accesul inegal la cadre didactice calificate, infrastructură școlară, resurse educaționale, servicii de consiliere, rezultate la examenele naționale și participarea la educație.

Persistența acestor diferențe ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor implementate după intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023 și la capacitatea Ministerului Educației de a transforma principiile legii în politici publice cu rezultate măsurabile.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt indicatorii utilizați de Ministerul Educației pentru evaluarea reducerii decalajului educațional dintre mediul rural și mediul urban și care sunt valorile acestora pentru anii 2024, 2025 și 2026?

2. Care este numărul unităților de învățământ din mediul rural care funcționează cu deficit de cadre didactice calificate, defalcat pe județe și niveluri de învățământ? 

3. Ce programe și măsuri au fost implementate, în perioada 2024–2026, pentru reducerea diferențelor de performanță dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban și care sunt rezultatele cuantificabile ale acestora?

4. Intenționează Ministerul Educației să revizuiască actualele mecanisme de finanțare și alocare a resurselor pentru unitățile de învățământ din mediul rural, astfel încât acestea să răspundă în mod diferențiat nevoilor comunităților vulnerabile? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați calendarul și măsurile avute în vedere.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reducerea decalajului educațional dintre mediul rural și mediul urban în învățământul preuniversitar appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R. Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Deficitul de cadre didactice și impactul acestuia asupra calității învățământului preuniversitar

Stimate domnule ministru,

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește obligația statului de a crea condițiile necesare pentru desfășurarea unui act educațional performant. Îndeplinirea acestui obiectiv este însă condiționată, în primul rând, de existența unei resurse umane suficiente, stabile și bine pregătite.

Numeroase unități de învățământ, în special din mediul rural și din comunitățile dezavantajate, continuă să se confrunte cu deficit de personal didactic, cu ocuparea posturilor de către cadre didactice necalificate sau aflate în regim de suplinire, precum și cu dificultăți majore în atragerea și menținerea profesorilor în sistem. Aceste realități afectează continuitatea procesului educațional și accentuează inegalitățile dintre unitățile de învățământ.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul posturilor didactice vacante și al celor ocupate de personal necalificat în anul școlar 2025–2026, defalcat pe județe și niveluri de învățământ?

2. Care este numărul cadrelor didactice aflate în regim de suplinire, comparativ cu personalul titular, la nivel național?

3. Ce măsuri a implementat Ministerul Educației, după intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023, pentru atragerea și menținerea profesorilor în unitățile de învățământ din mediul rural și din zonele defavorizate?

4. Dispune ministerul de o strategie privind înlocuirea cadrelor didactice care urmează să se pensioneze în următorii cinci ani și, în caz afirmativ, care sunt principalele obiective și termenele de implementare ale acesteia?

5. Intenționează Ministerul Educației să instituie mecanisme de stimulare financiară și profesională pentru ocuparea posturilor didactice din comunitățile cu deficit de personal calificat? Dacă da, vă rugăm să precizați măsurile avute în vedere și calendarul estimat pentru implementarea acestora.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Deficitul de cadre didactice și impactul acestuia asupra calității învățământului preuniversitar appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională și examenul național de bacalaureat în contextul obiectivelor asumate prin reforma învățământului preuniversitar

Stimate domnule ministru,

Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională și examenul național de bacalaureat reprezintă principalii indicatori utilizați pentru evaluarea performanței sistemului de învățământ preuniversitar. Diferențele semnificative dintre județe, dintre mediul rural și mediul urban, precum și între diferite categorii de unități de învățământ continuă să evidențieze existența unor dezechilibre structurale care afectează calitatea și echitatea actului educațional.

Analiza rezultatelor examenelor naționale trebuie să depășească dimensiunea statistică și să conducă la adoptarea unor măsuri care să răspundă cauzelor care generează aceste diferențe de performanță.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele concluzii rezultate din analiza Ministerului Educației privind rezultatele obținute la Evaluarea Națională și examenul național de bacalaureat în sesiunea 2026?

2. Care sunt diferențele de promovare între mediul rural și mediul urban, respectiv între județe, și care sunt cauzele identificate de minister pentru aceste discrepanțe?

3. Ce măsuri au fost dispuse pentru sprijinirea unităților de învățământ care înregistrează, în mod constant, rezultate sub media națională la examenele naționale?

4. În ce măsură utilizează Ministerul Educației rezultatele examenelor naționale pentru fundamentarea politicilor publice privind formarea cadrelor didactice, finanțarea unităților de învățământ și programele de sprijin destinate elevilor aflați în risc educațional?

5. Intenționează Ministerul Educației să revizuiască metodologia de analiză și monitorizare a rezultatelor examenelor naționale, astfel încât aceasta să permită identificarea timpurie a vulnerabilităților sistemului și adoptarea unor măsuri de intervenție bazate pe evidențe? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați calendarul estimat pentru implementare.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională și examenul național de bacalaureat în contextul obiectivelor asumate prin reforma învățământului preuniversitar appeared first on AUR.