Subiectul: Revenire la interpelarea nr. 1416B/2026

Stimate Domnule Ministru,

Am luat act de răspunsul transmis la interpelarea nr. 1416B/2026. Din păcate, acesta nu răspunde întrebărilor formulate și nu clarifică aspectele esențiale semnalate prin interpelare.  

Documentul transmis reprezintă o prezentare generală a procedurii de elaborare și consultare a Ordinului nr. 3019/2025, însă evită complet răspunsul la întrebările concrete adresate.  

Controlul parlamentar nu are ca obiect prezentarea unor informații generale deja cunoscute, ci obținerea unor răspunsuri explicite la problemele ridicate de reprezentanții cetățenilor.

În consecință, constat că Ministerul Educației a omis să răspundă la toate cele șase întrebări formulate în interpelarea inițială.  

Solicit să comunicați dacă au existat legături directe sau indirecte între persoanele implicate în stabilirea criteriilor de clasificare a editurilor și editurile avantajate prin această clasificare. În acest sens, vă solicit transmiterea numelor persoanelor care au elaborat criteriile, a declarațiilor de interese ale acestora, precum și a verificărilor efectuate de Ministerul Educației cu privire la eventuale situații de conflict de interese. Menționez că răspunsul anterior transmis nu conține niciun element referitor la această întrebare.

Ministerul Educației a realizat o analiză de impact privind numărul cadrelor didactice care nu vor mai putea promova după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 3019/2025? În cazul unui răspuns afirmativ, solicit transmiterea documentului de impact, a numărului estimat de persoane afectate și a estimării privind eventualul deficit de conferențiari universitari și profesori universitari care ar putea apărea. În cazul în care o asemenea analiză nu există, vă solicit să confirmați explicit acest lucru.

Cum răspunde Ministerul Educației suspiciunilor legitime generate de faptul că, în anumite domenii academice, validarea academică este concentrată într-un număr extrem de redus de edituri, în timp ce alte edituri consacrate au fost încadrate în categorii inferioare? Solicit prezentarea criteriilor concrete care au justificat aceste diferențieri.

Care este justificarea juridică și academică pentru situația în care o persoană îndeplinește toate standardele impuse prin Ordinul nr. 3019/2025, dar poate fi respinsă în continuare prin aplicarea unor criterii suplimentare stabilite ulterior? De asemenea, solicit indicarea mecanismelor obiective existente pentru prevenirea arbitrariului în procedurile de promovare.

Vă solicit să explicați cum justifică Ministerul Educației posibilitatea acordată universităților de a majora standardele naționale minimale fără existența unei limite clare. Totodată, solicit să comunicați care este plafonul maxim admis, ce mecanisme de control există și în ce mod este protejat principiul egalității de șanse între candidați.

Ce măsuri concrete a întreprins Ministerul Educației, înainte de emiterea Ordinului nr. 3019/2025, pentru ca editurile universitare și academice din România să poată îndeplini criteriile necesare încadrării în categoriile superioare? În acest sens, solicit comunicarea listei consultărilor organizate, a listei editurilor invitate și a măsurilor adoptate pentru evitarea concentrării validării academice într-un număr restrâns de entități.

Răspunsul primit creează impresia că ministerul a ales să răspundă unei întrebări care nu a fost formulată, evitând întrebările care au fost efectiv adresate.

În lipsa unor răspunsuri punctuale, documentate și verificabile, suspiciunile privind efectele restrictive ale Ordinului nr. 3019/2025, precum și suspiciunile privind favorizarea unor grupuri restrânse de interese academice, nu pot fi considerate clarificate.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Revenire la interpelarea nr. 1416B/2026 appeared first on AUR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Cseke Attila-ZOLTAN, ministru

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Ținta PNRR nr. 454 — copiii de 0–3 ani în educația timpurie — la termen, pe fondul restanțelor la infrastructura de creșe

    Stimați domni miniștri,

Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în etapa de închidere, cu termen-limită 31 august 2026 pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor rămase. Printre acestea se află ținta nr. 454, cuprinsă în Componenta C15 – Educație, care vizează numărul de copii cu vârste între 0 și 3 ani înscriși în serviciile de educație timpurie – țintă ce prevede atingerea unui număr de 32.506 copii înscriși, respectiv o creștere de cel puțin 10.000 de copii față de anul școlar 2019/2020, calculul urmând a se face pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și care are termenul de îndeplinire trimestrul III 2026, cu starea raportată la data prezentei întrebări parlamentare  „în implementare”.

Spre deosebire de țintele de infrastructură, aceasta este o țintă de rezultat –  nu se axează pe recepția unor lucrări, ci prin creșterea efectivă a numărului de copii cuprinși în sistem. Această creștere depinde direct de capacitatea nou-creată — în primul rând de creșele care trebuiau construite, echipate și puse în funcțiune prin PNRR în cadrul aceleiași componente.

Tocmai pe această verigă, domnilor miniștri, au fost semnalate public restanțe și reduceri de ținte în zona educației timpurii, în sensul că, din rețeaua de grădinițe comunitare planificată inițial, au rămas eligibile pentru finanțare mult mai puține obiective, o parte din contracte fiind denunțate unilateral, iar indicatorii la componenta de formare a profesioniștilor din educația timpurie au fost reduși semnificativ. 

Întrucât, pe acest fond, rata de participare a copiilor sub 3 ani la educația timpurie rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, domnilor miniștri, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care era numărul de copii cu vârste între 0 și 3 ani înscriși în serviciile de educație timpurie în anul școlar de referință 2019/2020 și care este cel mai recent număr disponibil, conform datelor Institutului Național de Statistică.
2. Care este, la data prezentei, creșterea netă a numărului de copii înscriși față de anul de referință și ce distanță rămâne până la pragul de minimum 10.000 de copii prevăzut de țintă.
3. Câte dintre creșele finanțate prin PNRR au fost construite, echipate și efectiv puse în funcțiune până în prezent, ce capacitate totală de locuri reprezintă acestea și câți copii sunt deja înscriși în ele. Solicit si situația pentru județul Vaslui.
4. În ce măsură reducerile de ținte și rezilierile de contracte din zona educației timpurii afectează capacitatea de a atinge ținta nr. 454, și cum a fost recalculată traiectoria de înscrieri în consecință.
5. Care este analiza de risc actuală privind îndeplinirea țintei nr. 454 până la termenul de trimestrul III 2026, ce sumă din PNRR este expusă riscului în cazul neîndeplinirii și pe ce date statistice se întemeiază estimarea ministerului.
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a stimula înscrierile în intervalul rămas, în special în mediul rural și în comunitățile defavorizate, unde deficitul de locuri în creșe este cel mai accentuat.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Ținta PNRR nr. 454 — copiii de 0–3 ani în educația timpurie — la termen, pe fondul restanțelor la infrastructura de creșe appeared first on AUR.

 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Blocarea platformei informatice de încărcare a lucrărilor la Evaluarea Națională 2026 și excluderea unor profesori din comisiile de evaluare – situația pentru județul Prahova

        Domnule ministru,

În prima zi a Evaluării Naționale 2026, luni, 22 iunie, proba scrisă la Limba și literatura română — susținută de peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a — a fost marcată de disfuncționalități majore ale platformei informatice destinate încărcării lucrărilor scanate.

Potrivit federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, blocajele repetate ale sistemului au făcut ca mii de cadre didactice din comisiile de examen să rămână în unitățile de învățământ până la opt ore după încheierea probei, în încercarea de a încărca lucrările elevilor, fapt recunoscut de către reprezentanții ministerului, care au confirmat existența problemelor, afirmând că platforma a funcționat, dar nu la parametrii normali, și tratând situația drept o „întrerupere”.

Dincolo de componenta tehnică, organizațiile sindicale au semnalat și o a doua problemă, de natură instituțională – mai multe inspectorate școlare județene ar fi refuzat înscrierea în comisiile de evaluare a unor profesori cu experiență care au participat la boicotarea simulărilor din primăvara acestui an — practică pe care sindicatele o califică drept sancționare indirectă a exercitării dreptului la protest, cu efect asupra calității procesului de evaluare.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care a fost, potrivit evidențelor ministerului, durata și amploarea reală a disfuncționalităților platformei informatice în ziua de 22 iunie 2026 — câte centre de examen și câte unități administrativ-teritoriale au fost afectate?
2. Care este cauza tehnică a blocajelor: capacitatea insuficientă a infrastructurii raportată la numărul de utilizatori simultani, o eroare de configurare, ori alt factor identificat în urma analizei interne?
3. Cine este operatorul/furnizorul platformei informatice, care a fost valoarea contractului aferent și au fost prevăzute teste de încărcare („stress test”) prealabile, dimensionate pentru numărul real de lucrări de încărcat la nivel național?
4. A fost afectată în vreun fel integritatea, securitatea sau confidențialitatea lucrărilor scanate ale elevilor pe durata blocajelor, iar ministerul garantează că niciun candidat nu a fost dezavantajat în procesul de evaluare?
5. Confirmă ministerul existența unor situații în care inspectoratele școlare au refuzat înscrierea în comisiile de evaluare a profesorilor care au participat la acțiuni de protest și, în caz afirmativ, ce verificări dispune pentru a stabili dacă au fost încălcate prevederile legale privind selecția evaluatorilor și dreptul la protest?
6. Ce măsuri ia ministerul pentru ca probele scrise rămase din sesiunea curentă și examenele naționale viitoare (inclusiv Bacalaureatul) să nu se confrunte cu aceleași blocaje?
7. Care a fost situația specifică în județul Prahova în ziua de 22 iunie 2026 — câte centre de examen au fost afectate de blocajele platformei, care a fost durata medie de așteptare a cadrelor didactice din comisii și au existat în județ cazuri de profesori cu experiență cărora li s-a refuzat înscrierea în comisiile de evaluare?
8. Au fost stabilite responsabilități pentru disfuncționalitățile din 22 iunie 2026 și intenționează ministerul să recupereze eventualele prejudicii de la operatorul platformei, dacă acestea se datorează neîndeplinirii obligațiilor contractuale?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Blocarea platformei informatice de încărcare a lucrărilor la Evaluarea Națională 2026 și excluderea unor profesori din comisiile de evaluare – situația pentru județul Prahova appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Stadiul real al țintei PNRR nr. 503 — infrastructura socială universitară — la mai puțin de trei luni de termen

    Stimați domni miniștri,

Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în ultima sa etapă de implementare – toate jaloanele și țintele rămase trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată — Cererea de plată nr. 6 — urmează să fie depusă în trimestrul III 2026. Aceasta este cea mai mare și ultima tranșă din program, cu o valoare totală de aproximativ 8,8 miliarde de euro și 151 de jaloane și ținte. În data de 23 februarie 2026, fondurile încasate până atunci reprezentau aproximativ jumătate din alocarea totală, ceea ce indică un volum considerabil de obiective rămase de finalizat într-un interval foarte scurt.

În acest perimetru se află și ținta nr. 503, cuprinsă în Componenta C15 – Educație, Investiția 17 „Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)”, al cărei coordonator de reforme și investiții este Ministerul Educației, investiție ce a fost operaționalizată prin apelurile de proiecte PNRR/2023/C15/MEDU/I17 — „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului” și „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil”.

Ținta nr. 503 are termen de îndeplinire trimestrul III 2026 și figurează, la data prezentei întrebări parlamentare, cu starea „în implementare” și prevede construirea a 6.131 de spații de recreere și de lectură, a 130 de cantine și a 498 de locuri de cazare, precum și modernizarea a 3.565 de spații de recreere și de lectură, a 1.815 cantine și a 10.647 de locuri de cazare — în total 22.786 de unități de infrastructură socială universitară.

Îndeplinirea se demonstrează prin certificate de recepție la finalizarea lucrărilor, pentru fiecare obiectiv, la acestea se adaugă cerințe de eficiență energetică verificate prin certificate de performanță energetică ex-ante și ex-post: o creștere de 30% a economiilor de energie primară pentru infrastructura renovată și un necesar de energie primară cu cel puțin 20% sub pragul clădirilor al căror consum este aproape egal cu zero (nZEB) pentru construcțiile noi. Nu în ultimul rând, cel puțin 40% din cele 22.786 de unități trebuie destinate studenților din medii defavorizate — dimensiunea socială care a justificat, de altfel, întreaga investiție.

  Având în vedere că o țintă neîndeplinită la termen în cadrul ultimei cereri de plată atrage pierderea finanțării europene aferente și mută povara finalizării lucrărilor pe bugetul de stat, precum și faptul că ne aflăm cu mai puțin de trei luni înainte de scadență dar și că situația realizării fizice a acestor obiective, defalcată și verificabilă, nu a fost făcută publică, stimați domni miniștri, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. La data prezentei, câte certificate de recepție la finalizarea lucrărilor au fost emise, defalcat pe cele șase categorii ale țintei – construire și modernizare, pentru spații de recreere și lectură, cantine și locuri de cazare, și care este procentul de realizare fizică raportat la cele 22.786 de unități prevăzute.
2. Câte dintre proiectele contractate în cadrul Investiției 17 se află, la această dată, în întârziere față de graficul de execuție asumat, care este cauza principală a întârzierilor și ce măsuri de remediere au fost dispuse.
3. Câte certificate de performanță energetică ex-post au fost emise până în prezent și pentru câte obiective renovate a fost confirmată creșterea de 30% a economiilor de energie primară, respectiv pragul de minus 20% față de nZEB la construcțiile noi.
4. Cum este monitorizată și documentată respectarea cotei de minimum 40% din unități destinate studenților din medii defavorizate și care este nivelul de îndeplinire la zi al acestei cerințe.
5. Care este analiza de risc actuală a ministerului privind îndeplinirea integrală a țintei nr. 503 până la termenul-limită și ce sumă din PNRR este expusă riscului de pierdere în cazul în care ținta nu este realizată în totalitate.
6. Ce plan de contingență a fost stabilit pentru obiectivele care nu vor putea fi recepționate până la termen, inclusiv sursele alternative de finanțare avute în vedere pentru finalizarea lor din fonduri naționale.

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Stadiul real al țintei PNRR nr. 503 — infrastructura socială universitară — la mai puțin de trei luni de termen appeared first on AUR.

 Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru-interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Eliminarea indemnizației de hrană pentru personalul bugetar, inclusiv pentru profesori, din proiectul noii legi a salarizării

                             Stimați domni miniștri,

Potrivit notei de fundamentare a proiectului noii legi a salarizării, a fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzute de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Proiectul a fost transmis partenerilor sociali înaintea dezbaterii publice, iar noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, pentru toate categoriile de personal bugetar.

Această măsură vine după o serie de alte restrângeri succesive ale aceluiași drept – din 2023, indemnizația de hrană lunară de 347 de lei se acorda personalului cu salarii nete de până la 8.000 de lei. Prin Legea 141/2025 — așa-numita „lege Bolojan” — pragul a fost coborât, începând cu 1 ianuarie 2026, la 6.000 de lei net. În aplicarea acestei prevederi, prin Ordinul nr. 3.185 din 6 februarie 2026, indemnizația a început să fie acordată, în învățământ, doar angajaților cu salarii de până la 6.000 de lei net inclusiv, iar acum, proiectul noii legi finalizează acest proces: eliminarea completă a dreptului.

Restrângerea progresivă a generat deja efecte inechitabile, semnalate public – Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a arătat în februarie că profesorii cu vechime mare sunt excluși de la indemnizația de hrană și de la voucherele de vacanță, calificând condiționarea acestor drepturi printr-un prag de venit drept o măsură nedreaptă și discriminatorie. De asemenea, Edupedu.ro a documentat și o consecință absurdă a mecanismului: un profesor cu grad didactic I și 15–20 de ani vechime poate ajunge la venituri salariale mai mici decât un coleg cu grad didactic II și 5–10 ani vechime, tocmai pentru că primul depășește pragul și pierde indemnizația.

În paralel, premierul a afirmat public că veniturile angajaților din sistemul public nu vor scădea prin aplicarea noii legi a salarizării.

Având în vedere că eliminarea unui drept salarial de care beneficiază în prezent o parte semnificativă a bugetarilor contrazice direct această asigurare, domnilor miniștri, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Confirmați că proiectul noii legi a salarizării elimină, integral, posibilitatea acordării indemnizației de hrană pentru personalul bugetar? Solicit comunicarea textului relevant din proiect și din nota de fundamentare.
2. Câți angajați din sistemul public, respectiv din învățământ, beneficiază în prezent de indemnizația de hrană și care este impactul net, în lei, al eliminării acesteia asupra veniturilor lor lunare și anuale?
3. Cum se conciliază eliminarea acestui drept cu afirmația publică a premierului potrivit căreia veniturile bugetarilor nu vor scădea prin aplicarea noii legi? Pentru personalul care pierde indemnizația de hrană, prin ce mecanism este compensată pierderea?
4. Restrângerea succesivă a pragului — de la 8.000 de lei net (2023), la 6.000 de lei net (Legea 141/2025), până la eliminarea completă (proiect) — a fost însoțită de o evaluare a efectelor de inechitate semnalate de organizațiile sindicale, inclusiv situațiile în care personal cu vechime și grad superior ajunge cu venituri mai mici decât colegi cu vechime mai mică? În cazul unui răspuns afirmativ, solicit comunicarea acestei evaluări.
5. Ce economie bugetară estimată generează eliminarea indemnizației de hrană și cum se raportează această sumă la celelalte măsuri din proiect privind salarizarea personalului didactic?
6. A fost obținut acordul partenerilor sociali asupra acestei prevederi sau ea a fost introdusă în absența unui consens? Care a fost poziția federațiilor sindicale din educație?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Eliminarea indemnizației de hrană pentru personalul bugetar, inclusiv pentru profesori, din proiectul noii legi a salarizării appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Absenteismul școlar ca motor al analfabetismului funcțional — măsuri de prevenție timpurie și sprijin pentru elevii din medii defavorizate

Stimate domnule ministru,

Un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, intitulat „Fiecare zi contează” și publicat la 9 iunie 2026, așează România într-o poziție pe care nicio guvernare responsabilă nu ar trebui să o privească cu indiferență – documentul analizează legătura dintre absenteismul școlar și deficitul de competențe de bază în zeci de sisteme educaționale, iar concluziile pentru țara noastră sunt, fără exagerare, alarmante.

Conform raportului, România se află pe locul I în Europa și pe locul III în lume — după Indonezia și Thailanda — la ponderea elevilor cu absențe pe termen lung în rândul celor aflați la nivel de analfabetism funcțional la științe. Aceeași asociere o plasează pe locul II în Europa la citire și pe locul I în Europa la matematică. Peste 75% dintre elevii români aflați sub nivelul 2 la PISA 2022 — adică în situație de analfabetism funcțional — au raportat absențe de lungă durată. Cu alte cuvinte, în România absenteismul și incapacitatea de a folosi competențele de bază în viața reală merg împreună mai strâns decât aproape oriunde altundeva pe continent.

Raportul nu se oprește la simptom, stimate domnule ministru, ci arată unde se naște problema, anume, spre deosebire de majoritatea sistemelor analizate, unde absenteismul tinde să se atenueze spre finalul liceului, în România el se agravează cu fiecare an de studiu. Și, mai grav, obiceiul absenței se formează devreme: circa 63% dintre liceenii și gimnazialiștii care lipsesc pe termen lung au început să o facă încă din școala primară — al doilea cel mai mare procent din lume și primul din Europa. Practic, copilul care lipsește în clasele primare devine adolescentul care abandonează în liceu.

Cauzele identificate de OCDE sunt o oglindă a inegalităților din societatea românească: România este țara în care statutul socio-economic al familiei influențează cel mai puternic absenteismul, dintre toate statele analizate. Este, totodată, și prima țară din raport la capitolul efectelor foamei: diferența dintre elevii care lipsesc și cei care nu lipsesc, în privința celor care declară că nu au mâncat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile din lipsa banilor, este cea mai mare din întregul eșantion. La acestea se adaugă decalajul rural-urban — o diferență de 12 puncte procentuale între elevii de clasa a IV-a din rural și cei din urban la raportarea absențelor, cea mai mare dintre toate țările OCDE — și problemele de transport, care țin un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu departe de școală sau îi fac să întârzie.

Există însă și o cauză care nu ține de sărăcie, ci direct de calitatea actului educațional: plictiseala – aproximativ 40% dintre elevii români cu absențe pe termen lung spun că lipsesc pentru că se plictisesc la școală — de două ori peste media OCDE. Spre exemplu, un elev citat în raport spune că preferă să se odihnească pentru activitățile de după ore, fiindcă i se pare frustrant să stea ore în șir fără să învețe ceva folositor sau măcar interesant – este o mărturie care ar trebui să producă o reflecție profundă asupra a ceea ce oferă, de fapt, școala românească.

Toate aceste date conturează un eșec sistemic pe care guvernarea îl gestionează, an după an, prin tăcere și pasivitate. România cheltuiește pe elev de aproape două ori mai puțin decât media OCDE și a Uniunii Europene, iar rezultatele se văd: o generație care trece prin sistemul de învățământ fără a dobândi competențele minime pentru viață și pentru piața muncii. 

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele:

1. Dispune ministerul de un sistem unitar și funcțional de monitorizare a absenteismului încă din învățământul primar, capabil să identifice timpuriu elevii cu risc de absentare cronică? Dacă da, câți elevi au fost identificați și sprijiniți prin acest mecanism în ultimii trei ani?
2. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru intervenția timpurie în școala primară, având în vedere că aici se formează obiceiul absenteismului care duce ulterior la abandon și analfabetism funcțional?
3. Cum se corelează programul „masă caldă” / sprijinul alimentar pentru elevi cu zonele și școlile în care raportul OCDE și datele naționale indică cea mai puternică legătură între foame și absenteism? Câte unități de învățământ sunt acoperite în prezent?
4. Ce soluții propune ministerul pentru reducerea decalajului rural-urban privind transportul școlar, dat fiind că un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu sunt afectați de dificultăți de transport?
5. Are ministerul o strategie pentru creșterea relevanței și atractivității conținutului educațional, în condițiile în care plictiseala este invocată de 40% dintre elevii cu absențe de lungă durată — dublu față de media OCDE?
6. Intenționează Guvernul să prezinte Parlamentului un plan de redresare a finanțării educației, raportat la decalajul de cheltuială pe elev față de media europeană?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Absenteismul școlar ca motor al analfabetismului funcțional — măsuri de prevenție timpurie și sprijin pentru elevii din medii defavorizate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Extinderea Programului pentru școli al României și pentru copiii din grădinițele cu program prelungit

Stimate domnule ministru,

Programul pentru școli al României contribuie de ani de zile la sprijinirea alimentației copiilor și la reducerea unor cheltuieli suportate de familii. Cu toate acestea, există numeroase situații în care copiii înscriși în grădinițe cu program prelungit nu beneficiază în mod echitabil de avantajele acestui program, deși petrec o mare parte a zilei în unitățile de învățământ.

În contextul creșterii costurilor suportate de părinți pentru hrana copiilor și al necesității susținerii participării la educația timpurie, consider oportună analizarea posibilității extinderii beneficiilor programului și către această categorie de preșcolari.

În acest sens, vă rog să îmi comunicați:

1. Câți copii înscriși în grădinițele cu program prelungit beneficiază în prezent de produsele distribuite prin Programul pentru școli al României?

2. A realizat ministerul o evaluare privind oportunitatea extinderii programului pentru toți copiii înscriși în grădinițele cu program prelungit?

3. Care ar fi impactul bugetar estimat al unei asemenea măsuri la nivel național?

4. Analizează ministerul posibilitatea acordării unei compensații financiare sau a unei forme echivalente de sprijin alimentar pentru copiii care frecventează grădinițele cu program prelungit?

5. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru reducerea costurilor suportate de familiile cu copii înscriși în educația timpurie?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Extinderea Programului pentru școli al României și pentru copiii din grădinițele cu program prelungit appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR de Călărași

Subiectul întrebării: Precizări privind reorganizarea rețelei școlare la nivelul județului Călărași în anul școlar 2026/2027

Domnule ministru,

În anii 2025-2026, învățământul preuniversitar din România a trecut prin cea mai neagră perioadă din ultimii 36 de ani: salarii tăiate pentru profesori, sub pretextul majorării normei didactice, elevi înghesuiți în număr de peste 35 într-o singură clasă, școli închise sau comasate, pentru a face economii. Ca urmare a măsurilor toxice luate în ultimul an, victimele au fost în principal copiii, lucru reflectat și în performanțele școlare modeste, dar și în menținerea unui abandon școlar ridicat.

Dat fiind faptul că în această perioadă a anului se desfășoară activitățile de pregătire a noului an școlar 2026/2027, vă solicit următoarele informații:

• Deși ați promis la învestitură că veți adopta măsuri pentru revenirea la o plată corectă cu ora a personalului didactic, de ce ați menținut același tarif (corespunzător unui muncitor necalificat – cca.20 lei/oră)?
• Câte școli sunt propuse spre închidere sau comasare în viitorul an școlar la nivelul județului Călărași?
• Vă rog să precizați dacă v-ați dat acordul pe noua grilă de salarizare din învățământ, care este cea mai mare umilință din ultimii 36 de ani pentru cadrele didactice din România. 

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Precizări privind reorganizarea rețelei școlare la nivelul județului Călărași în anul școlar 2026/2027 appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Criza profesorilor de matematică, fizică și chimie: în mai puțin de 10 ani România va rămâne fără cadre didactice la disciplinele STEM

 Domnule ministru,

Profesorul Marius Andruh, actual președinte al Academiei Române, avertizează că, în aproximativ 10 ani, nu vom mai avea profesori în țară la câteva discipline, iar meseria de profesor nu va mai fi atractivă — din motive financiare și din cauza condițiilor pe care multe școli le oferă. Nu este vocea unui pesimist sau a unui critic politic, ci este vocea celui mai important om de știință al României, care cunoaște sistemul de educație din interior, care a pregătit zeci de ani loturile olimpice naționale și care privește cu îngrijorare reală spre viitorul pe care îl construim azi. 

Problema este și demografică, și structural – populația școlară a scăzut dramatic — o cohortă număra în urmă cu câțiva ani circa 250.000 de copii, acum a scăzut la aproximativ 170.000. În mediul rural un profesor nu își poate face norma la o singură școală și trebuie să alerge între două-trei sate, iar această realitate transformă vocația în corvoadă și alungă din sistem exact oamenii care ar fi putut face diferența. 

Învățământul gimnazial a mai funcționat până acum pentru că profesorii aveau dublă specializare — Matematică-Fizică, Fizică-Chimie, Chimie-Biologie. Aceștia erau pregătiți în Institutele Pedagogice de 3 ani, desființate la mijlocul anilor ’70. Secțiile cu dublă specializare reînființate în 1981 au funcționat până în 1989, iar primii absolvenți se vor pensiona în maximum 7 ani. Cu alte cuvinte, rezerva umană care a ținut în viață orele de științe la gimnaziu se va epuiza în mai puțin de un deceniu, fără ca nimeni să fi construit ceva în locul ei. 

La matematică, absolvenții se îndreaptă spre industria IT; la chimie, spre industria farmaceutică – salariul unui profesor debutant este de 3.700 de lei net, în timp ce un absolvent de informatică sau chimie câștigă de trei-patru ori mai mult în sectorul privat chiar de la primul job. 

Profesorul Andruh propune construirea unui traseu separat pentru viitorii profesori, începând din primul an de facultate, cu dublă specializare pentru cei care vor preda la gimnaziu și cu master pentru cei care vor preda la liceu, însoțit de burse speciale și sprijin din partea autorităților locale pentru instalarea în mediul rural. Este o propunere concretă, elaborată, venită din cel mai înalt nivel academic al României. A rămas, ca atâtea altele, fără ecou în ministerele care ar fi trebuit să o transforme în politică publică. 

În acest context, în care avertismentele vin nu de la opoziție, ci de la Academia Română, și în care criza nu este iminentă, ci este deja în desfășurare, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Recunoașteți că România se confruntă cu o criză gravă și structurală a resurselor umane didactice la disciplinele matematică, fizică, chimie și biologie, și dacă da — care este planul concret al ministerului pentru a o adresa, cu termene și resurse alocate?

2. A luat Ministerul Educației în considerare propunerea academicianului Marius Andruh privind reintroducerea unui traseu dedicat formării profesorilor cu dublă specializare la nivel universitar, și dacă nu — pe ce argumente a fost respinsă sau ignorată?

3. Ce măsuri a luat sau intenționează să ia ministerul pentru a crește atractivitatea carierei didactice la disciplinele STEM — inclusiv burse pentru studenți care se angajează să predea, stimulente financiare pentru instalarea în mediul rural și diferențiere salarială în funcție de disciplinele deficitare?

4. Care este situația actuală a acoperirii orelor de matematică, fizică și chimie la nivel național — câte ore sunt predate de suplinitori fără calificare în specialitate sau de profesori pensionari reangajați — și care este trendul față de acum 5 ani?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Criza profesorilor de matematică, fizică și chimie: în mai puțin de 10 ani România va rămâne fără cadre didactice la disciplinele STEM appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Burnout-ul în rândul cadrelor didactice — răspuns instituțional inadecvat și eliminarea sporului neuropsihic prin noua lege a salarizării

     Domnule ministru,

Criza de sănătate mintală în rândul cadrelor didactice din România nu mai poate fi tratată ca o problemă individuală, ca un subiect de psihologie aplicată sau ca un pretext pentru discuții televizate fără consecințe, ea este o problemă sistemică, alimentată de supraîncărcare cronică, salarii insuficiente, degradarea autorității profesorului în fața părinților și elevilor, și o lipsă structurală de sprijin instituțional. Profesorii se sting treptat, nu dintr-o dată — și această realitate a ajuns să coste vieți!

Cazul învățătorului Petruț Rizea, cadru didactic cunoscut pentru activismul său în spațiul public pe teme de sănătate mintală în educație, care a suferit recent un AVC pus direct în legătură cu burnout-ul provocat de activitatea sa didactică, nu este singular, este simptomul unui sistem care consumă oameni și nu oferă nimic în schimb. Același om a atras atenția, cu un an înainte, asupra epuizării din sistemul educațional. Nimeni nu a luat nicio măsură!

Răspunsul dumneavoastră la această realitate a fost profund descalificant – întrebat direct ce măsuri poate lua Ministerul Educației pentru profesorii care se confruntă cu epuizare emoțională, ați invocat sporul neuropsihic existent și v-ați întrebat retoric dacă învățătoarea dumneavoastră din copilărie — cea care lucra cinci ore pe zi și sâmbăta, cu 38 de copii în clasă — putea sau nu să reziste. Implicația era clară: profesorii de ieri rezistau, deci problema de azi este exagerată. Însă, domnule ministru, această comparație ignoră complet realitatea actuală: mesageria instantanee, classroom-urile online, presiunea părinților agresivi, criza de autoritate, supraîncărcarea administrativă, toate absente în epoca la care faceți referire.

Mai grav, chiar și singurul instrument concret pe care l-ați invocat — sporul de suprasolicitare neuropsihică — urmează să fie desființat prin noua lege a salarizării, cu promisiunea că a fost „inclus în coeficienți”, dar profesorii știu că această includere nu compensează real pierderea sporului.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ministerul Educației a efectuat sau comandat vreun studiu național privind prevalența burnout-ului, a depresiei și a altor afecțiuni de sănătate mintală în rândul cadrelor didactice din România, și dacă da, care sunt rezultatele și ce măsuri au urmat?
2. Ce programe instituționale de sprijin psihologic sunt disponibile în prezent pentru cadrele didactice — nu sporuri salariale, ci acces efectiv la servicii de sănătate mintală — și care este gradul de acoperire și utilizare a acestora la nivel național?
3. În condițiile în care sporul de suprasolicitare neuropsihică urmează să fie desființat prin noua lege a salarizării, cum garantează Ministerul Educației că profesorii nu vor fi, în termeni reali, mai prost plătiți și mai puțin sprijiniți decât înainte?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Burnout-ul în rândul cadrelor didactice — răspuns instituțional inadecvat și eliminarea sporului neuropsihic prin noua lege a salarizării appeared first on AUR.