Aici este întreaga problemă. Aveam capacitate. Aveam oameni. Aveam nevoie. Aveam și acces la finanțare. Și totuși, nu am făcut nimic.

Decizia Adunării Creditorilor din 6 aprilie nu este decât punctul final al unei lungi serii de ezitări și refuzuri. Falimentul înseamnă oprirea activității, lichidarea companiei și trimiterea acasă a sute de oameni. Pentru ei, nu este o procedură juridică. Este sfârșitul unei stabilități construite în ani.

Statul nu poate invoca lipsa de control. Este acționar majoritar. A avut toate instrumentele necesare pentru a interveni. Nu a făcut-o.

Și nu vorbim despre o unitate industrială oarecare. Vorbim despre o infrastructură strategică, într-un context în care securitatea la Marea Neagră este o realitate, nu un scenariu. România are nevoie de flotă modernă, de mentenanță, de capacitate de producție navală.

Toate acestea puteau fi legate într-un program coerent: comenzi multianuale pentru Marina Română, extinderea producției pentru alte state NATO, utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltare industrială.

În loc de asta, alegem varianta cea mai simplă și cea mai costisitoare pe termen lung: cumpărăm. Cumpărăm nave, în timp ce închidem șantiere. Cumpărăm tehnologie, în timp ce pierdem specialiști. Cumpărăm din exterior, în timp ce distrugem capacități interne. Aceasta nu mai este doar o eroare economică. Este o decizie strategică greșită.

Guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR nu poate spune că nu a știut. A știut. A avut toate datele. A ales, însă, să nu facă nimic. Iar rezultatul este acum vizibil: România pierde nu doar locuri de muncă, ci și capacitatea de a produce pentru ea însăși.

În contrast, programul AUR propune explicit reindustrializarea României, nu ca slogan, ci ca direcție concretă de guvernare. Asta înseamnă utilizarea capacităților existente, relansarea comenzilor de stat către industria românească și crearea unui lanț economic intern care să păstreze valoarea aici, nu să o exporte sub formă de dependență.

Înseamnă exact ceea ce nu s-a făcut la Mangalia: să legi nevoia statului de capacitatea proprie de producție.

Pentru că oamenii care pleacă astăzi din șantiere nu sunt o problemă socială, ci o resursă strategică pierdută. Iar un stat care își pierde specialiștii și infrastructura nu mai poate vorbi despre dezvoltare, ci doar despre supraviețuire.

Reindustrializarea nu este opțională. Este singura cale prin care România poate redeveni relevantă economic și strategic. România nu duce lipsă de resurse. România nu duce lipsă de oameni. România duce lipsă de decizie”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Falimentul de la Mangalia nu este o întâmplare. Este o alegere” appeared first on AUR.

La Avioane Craiova, companie strategică deținută de statul român, consiliul de administrație a fost numit direct de către Ministerul Economiei, în baza unui mandat semnat de Miruță. Rezultatul? Trei din cei cinci membri sunt oameni cu carnet de partid USR. Ca să nu „bată la ochi”, probabil vor reduce numărul de administratori în următorul val de „austeritate” – iar „reformiștii” vor rămâne singurii la butoane.

Domnule Miruță, cum să pretindeți că „nu cunoașteți” apartenența politică a celor trei membri, când unul dintre ei, Nicu Făicoi, v-a fost coleg de grup parlamentar în legislatura trecută? Câtă ipocrizie mai poate înghiți poporul român?

USR se bate cu pumnul în piept că luptă împotriva sinecurilor, dar când vine vorba de ocupat posturi în companiile statului, sunt primii la rând. După ce Dragoș Anastasiu a eșuat lamentabil în postura de „vicepremier reformator”, acum vedem că Radu Miruță continuă exact aceleași practici pe care le-a înfierat.

Nu există nicio diferență între ce face USR acum și ce a făcut PSD sau PNL timp de 35 de ani. Schimbăm doar siglele și discursul, nu și metehnele. De la „fără penali în funcții publice” s-a ajuns la „numai ai noștri în funcții publice”, fără concurs, fără transparență, fără merit.

Ministrul Radu Miruță trebuie să răspundă public pentru această nouă mascaradă a „reformei”, care este de fapt o capturare a statului de către o nouă clică politică. Și dacă există un dram de onoare în această guvernare, atunci următorul care ar trebui să plece din Executiv este chiar Radu Miruță.

Românii nu au votat pentru ca sinecurile să fie preluate de alți băieți „buni”, ci pentru o adevărată schimbare. AUR va continua să denunțe falsul reformism și ipocrizia noii clase politice, indiferent câte etichete moderne își lipește pe frunte.

The post Marian Vasile (AUR): „USR se bate cu pumnul în piept că luptă împotriva sinecurilor, dar când vine vorba de ocupat posturi în companiile statului, sunt primii la rând” appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: Nr. 04, Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Ședința Senatului din data de: 12 martie 2025

Obiectul întrebării: Gestionarea transparentă și eficientă a bugetului Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere importanța unei gestionări transparente și eficiente a societăților aflate sub autoritatea tutelară a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, vă rugăm să ne furnizați următoarele informații detaliate:

1. Care este suma alocată pentru plata indemnizațiilor administratorilor speciali, în anul 2024, numiți în baza Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare?

Vă rugăm să defalcați aceste plăți pentru fiecare societate din portofoliu.

• Care este suma totală plătită de minister în anul 2024 pentru indemnizația administratorilor speciali numiți în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare?

Vă rugăm să defalcați aceste plăți pentru fiecare societate, la care au fost numiți administratori speciali conform acestei legi.

În final vă rugăm să specificați și valoarea procentuală, din bugetul total al ministerului pentru fiecare categorie de administratori speciali numiți în baza legislației indicate mai sus.

Aceste informații sunt necesare pentru a asigura transparența în procesul de administrare și privatizare a societăților comerciale aflate sub autoritatea Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și pentru identificarea unor posibile măsuri de a crește eficiența utilizării fondurilor publice.

The post Daniela Ștefănescu – Întrebare parlamentară – Gestionarea transparentă și eficientă a bugetului Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului appeared first on AUR.

De către domnul senator: Eugen-Cristian ȘIPOȘ

Circumscripția electorală: nr.13, Cluj

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 26.02.2025

Obiectul interpelării: Importanța României în politica de reindustrializare a Europei

Stimate Domnule Ministru,

Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și responsabil pentru Prosperitate și strategia industrială, a efectuat o vizită oficială la București, declarând că „România va juca un rol cheie în dezvoltarea europeană industrială și în ceea ce privește materiile prime”.

Potrivit acestuia, România va fi un jucător cheie în reindustrializarea UE, datorită materiilor prime, Comisia Europeană urmând a simplifica cadrul de reglementare în domeniul reindustrializării, pentru eliminarea unor reguli care constrâng investițiile companiilor. Planul Clean Industrial Deal, care va fi publicat la finele lunii februarie de către Comisia Europeană, trebuie să includă ca strategie toate problematica sectorului de baterii, inclusiv decarbonizarea și competitivitatea companiilor.

Comisarul a mai menționat că va reveni în România pentru a susține și sectorul oțelului. „Nu vom putea avea oțel în Europa dacă nu susținem o filieră care să creeze cerere pentru acest oțel și apoi nu putem avea o industrie eoliană, a bateriilor, o industrie auto fără a avea oțel. Aceasta va fi un subiect în următoarele săptămâni. România este, de asemenea, în centrul preocupărilor noastre și vom ajuta acest sector. Am dorit să vin foarte repede pentru a da acest semnal de susținere, de asistență economică și de strategie comună, pentru că vom coordona lucrurile cu Comisia Europeană în interesul românilor și, de asemenea, în interesul europenilor pentru că obiectivele noastre sunt și obiectivele Uniunii Europene”, a mai spus Séjourné.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului le-a luat și le are în vedere pe viitor în ceea ce privește procesul de reindustrializarea în acord cu politicile europene, dar mai ales cu interesele naționale strategice?

1. Care sunt resursele uriașe de materiale critice la care vă refereați în discuția cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, care sunt atât de valoroase pentru reindustrializarea României și a Europei?

1. Care sunt obiectivele de interes din județul Cluj pe care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului le are în vedere ca putând fi incluse în planul de reindustrializare național?

The post Cristian Șipoș – Interpelare – Importanța României în politica de reindustrializare a Europei appeared first on AUR.

Și către:

• Ministerul Finanțelor
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Ministerul Energiei
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Subiect: Solicitare de informații privind activitatea Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România

Stimate Domnule Prim-Ministru,

În calitate de senator al României și reprezentant al intereselor cetățenilor, vă adresez prezenta solicitare pentru a obține informații detaliate privind activitatea, consultanța oferită și impactul Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România.

În contextul eforturilor continue ale României de a-și moderniza administrația publică și de a implementa reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea sa durabilă, doresc să subliniez importanța Hotărârii Guvernului nr. 1.317 din 30 decembrie 2021. Această hotărâre aprobă Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Banca Mondială, semnat la București la 13 iulie 2021, care stabilește un parteneriat strategic pentru modernizarea administrației publice și sprijinirea reformelor structurale.

Acest Memorandum reprezintă un cadru esențial de colaborare între România și Banca Mondială, având ca obiectiv principal consolidarea capacității administrative și implementarea eficientă a reformelor structurale. Prin acest parteneriat, se urmărește îmbunătățirea performanței instituțiilor publice, creșterea transparenței și eficienței în furnizarea serviciilor publice, precum și promovarea unei guvernanțe responsabile și orientate către cetățean.

Este demn de menționat că acest Memorandum intră în vigoare la data semnării de către ambele părți și are valabilitate până la 31 decembrie 2029, oferind astfel un orizont temporal adecvat pentru implementarea reformelor propuse. De asemenea, oricare dintre părți are posibilitatea de a rezilia Memorandumul înainte de termen, cu un preaviz de trei luni, asigurând astfel flexibilitatea necesară în funcție de evoluția contextului național și internațional.

În concluzie, aprobarea acestui Memorandum prin Hotărârea Guvernului nr. 1.317/2021 subliniază angajamentul ferm al României de a colabora cu parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, în vederea realizării unor reforme structurale profunde și a modernizării administrației publice. Acest demers este esențial pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor români.

Având în vedere complexitatea și importanța acestor colaborări, vă rog să ne furnizați următoarele informații:

I. Activitatea Băncii Mondiale în România

Banca Mondială joacă un rol esențial în sprijinirea reformelor și dezvoltării României prin finanțarea unor proiecte strategice în domeniul infrastructurii, administrației publice, educației, sănătății și dezvoltării economice. În acest sens, vă solicităm să ne furnizați o imagine detaliată asupra activității Băncii Mondiale în România, prin răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Lista proiectelor implementate
   • Care sunt principalele proiecte finanțate de Banca Mondială în România în ultimii 10 ani? Vă rugăm să oferiți o listă detaliată a acestor proiecte, indicând obiectivele fiecăruia, domeniul de aplicare și perioada de implementare.
   • Care sunt criteriile pe baza cărora au fost selectate aceste proiecte?
2. Finanțarea proiectelor
   • Ce sume au fost alocate fiecărui proiect în parte și care sunt sursele de finanțare?
   • Care este mecanismul de utilizare a fondurilor și ce procent din aceste sume a fost deja utilizat efectiv?
   • Există sume necheltuite din fondurile alocate? Dacă da, care sunt motivele și ce măsuri au fost luate pentru accelerarea utilizării fondurilor?
3. Actele normative asociate
   • Prin ce acte normative au fost transpuse și reglementate aceste proiecte la nivel național?
   • Există reglementări speciale emise pentru facilitarea implementării acestora?
4. Evaluarea proiectelor
   • Care sunt concluziile evaluărilor realizate de Banca Mondială asupra impactului proiectelor implementate în România?
   • Ce metodologii de evaluare sunt utilizate pentru măsurarea eficienței proiectelor?
   • Există studii de impact sau analize cost-beneficiu care să reflecte eficiența acestor proiecte? Dacă da, vă rugăm să le transmiteți.
5. Recomandările Băncii Mondiale
   • În ce mod au fost integrate recomandările Băncii Mondiale în strategiile și politicile naționale?
   • Există rapoarte oficiale în care să fie documentate aceste recomandări și măsurile adoptate de Guvern?

II. Serviciile de consultanță oferite de Banca Mondială

Consultanța oferită de Banca Mondială este un instrument esențial pentru creșterea capacității instituționale și pentru implementarea eficientă a reformelor structurale. În acest context, vă rugăm să furnizați informații detaliate despre serviciile de consultanță contractate de România, răspunzând următoarelor întrebări:

1. Contractele de consultanță semnate
   • Câte contracte de consultanță au fost semnate între Guvernul României și Banca Mondială în baza Memorandumului din 2021?
   • Care sunt instituțiile beneficiare ale acestor servicii de consultanță și ce rol au acestea în implementarea proiectelor?
   • Care sunt principalele obiective ale contractelor semnate și ce rezultate concrete se așteaptă?
2. Domeniile vizate de consultanță
   • Care sunt domeniile prioritare pentru care s-au solicitat servicii de consultanță?
   • În ce măsură consultanța oferită de Banca Mondială a contribuit la îmbunătățirea capacității administrative și a eficienței instituțiilor publice?
   • Care sunt principalele obstacole identificate în cadrul activităților de consultanță și cum au fost acestea soluționate?
3. Costurile și finanțarea serviciilor de consultanță
   • Care au fost costurile fiecărui contract de consultanță și ce surse de finanțare au fost utilizate?
   • Există diferențe între costurile estimate și costurile reale ale serviciilor de consultanță?
   • Care sunt criteriile de selecție a consultanților și cum sunt evaluate performanțele acestora?
4. Evaluarea serviciilor de consultanță
   • Ce rapoarte a emis Banca Mondială ca urmare a serviciilor de consultanță oferite?
   • Care sunt principalele concluzii și recomandări rezultate din aceste rapoarte?
   • Cum au fost implementate aceste recomandări la nivel național și ce efecte au avut asupra politicilor publice?
5. Transparență și raportare
   • Unde pot fi consultate public aceste contracte și rapoarte pentru a asigura transparența procesului?
   • Ce măsuri sunt luate pentru a monitoriza eficiența consultanței oferite și pentru a preveni eventualele deficiențe în implementare?

De asemenea, având în vedere rolul strategic al Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului European de Investiții (FEI) în sprijinirea dezvoltării economice a României prin finanțarea și implementarea unor proiecte esențiale pentru infrastructură, mediu, energie și sprijinirea IMM-urilor, solicit următoarele informații detaliate:

III. Activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) în România

BEI este una dintre cele mai importante instituții financiare care oferă sprijin României pentru implementarea proiectelor de dezvoltare. Pentru a asigura o analiză clară și detaliată a activității BEI în România, solicit următoarele informații:

1. Lista proiectelor finanțate de BEI
   • Care sunt principalele proiecte de infrastructură, energie, transport, digitalizare și mediu finanțate de BEI în România?
   • Care sunt criteriile pe baza cărora au fost selectate aceste proiecte?
   • Câte dintre aceste proiecte sunt finalizate, în desfășurare sau nerealizate?
2. Buget și finanțare
   • Ce sume au fost alocate pentru fiecare proiect și ce procent din acestea a fost utilizat efectiv?
   • Care este distribuția surselor de finanțare?
   • Care sunt motivele eventualelor blocaje în utilizarea fondurilor?
3. Reglementări și acte normative
   • Prin ce acte normative au fost transpuse aceste proiecte la nivel național?
   • Care au fost obstacolele juridice sau administrative în implementarea proiectelor finanțate de BEI?
4. Evaluări și rapoarte
   • Care sunt principalele concluzii ale evaluărilor realizate de BEI asupra proiectelor implementate în România?
   • Ce analize cost-beneficiu au fost efectuate și ce lecții au fost învățate?
   • Vă rugăm să furnizați toate rapoartele relevante realizate de BEI în legătură cu aceste proiecte.

IV. Serviciile de consultanță oferite de BEI

1. Domeniile de consultanță
   • BEI a oferit servicii de consultanță instituțiilor publice române?
   • Care sunt domeniile prioritare în care BEI a oferit consultanță?
   • Cum a fost utilizată expertiza BEI pentru dezvoltarea infrastructurii critice din România?
2. Costurile consultanței
   • Care au fost costurile aferente fiecărui contract de consultanță?
   • Prin ce mecanisme au fost finanțate aceste servicii?
3. Impactul consultanței BEI
   • Ce măsuri concrete au fost luate în urma consultanței oferite de BEI?
   • Vă rugăm să furnizați exemple de politici publice influențate de aceste servicii.

V. Activitatea Fondului European de Investiții (FEI) în România

1. Programe implementate
   • Care sunt principalele inițiative ale FEI pentru sprijinirea IMM-urilor și startup-urilor din România?
   • Ce mecanisme de finanțare au fost puse la dispoziție?
   • Ce impact a avut FEI asupra accesului la finanțare pentru antreprenorii români?
2. Buget și utilizarea fondurilor
   • Cât din bugetul alocat programelor FEI a fost efectiv utilizat?
   • Care sunt dificultățile în absorbția fondurilor FEI și cum pot fi acestea soluționate?
3. Evaluări și rapoarte
   • Ce rapoarte a emis FEI cu privire la impactul programelor sale în România?
   • Cum au fost integrate recomandările FEI în strategiile naționale de dezvoltare economică?

VI. Serviciile de consultanță oferite de FEI

1. Consultanță oferită instituțiilor române
   • FEI a oferit consultanță Guvernului României?
   • Care au fost principalele domenii vizate de această consultanță?
   • Ce rezultate concrete s-au obținut?
2. Costurile și impactul consultanței
   • Care a fost costul total al serviciilor de consultanță FEI?
   • Ce mecanisme de monitorizare a eficienței acestor servicii există?

The post Stelea Niculina – Interpelare – Solicitare de informații privind activitatea Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiții (BEI) și Fondului European de Investiții (FEI) în România appeared first on AUR.

Domnului Bogdan GRUIA IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 13.02.2025

Obiectul interpelării: Implicarea României în proiectele Agenției Spațiale Europene

Stimate Domnule ministru,

România, ca stat membru al Agenției Spațiale Europene (ESA), are oportunitatea de a participa activ la proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul explorării spațiale, al tehnologiilor satelitare și al inovației în domeniul aerospațial.

Cu toate acestea, gradul de implicare al țării noastre în astfel de inițiative rămâne sub potențialul său, în ciuda resurselor umane bine pregătite și a infrastructurii de cercetare existente.

Având în vedere importanța strategică a explorării spațiale și a tehnologiilor asociate pentru viitorul economiei și securității României, consider esențial ca țara noastră să își intensifice eforturile în acest domeniu și să valorifice la maximum statutul său de membru al ESA.

Vă rog, domnule ministru, să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt proiectele ESA la care România participă în prezent și care sunt beneficiile economice și științifice generate de aceste colaborări?

2. Ce măsuri sunt prevăzute pentru creșterea contribuției României la misiunile ESA și pentru dezvoltarea industriei aerospațiale naționale?

3. Există strategii de finanțare pentru sprijinirea firmelor și institutelor de cercetare românești care doresc să se implice în proiectele ESA?

4. Ce inițiative sunt planificate pentru atragerea tinerilor cercetători și specialiști români în domeniul explorării spațiale și al dezvoltării tehnologice?

5. În ce măsură România intenționează să își consolideze poziția în domeniul observației Pământului prin sateliți, având în vedere importanța acestor tehnologii pentru monitorizarea mediului și gestionarea dezastrelor naturale?

Solicit răspuns în scris.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Implicarea României în proiectele Agenției Spațiale Europene appeared first on AUR.

Adresată: Către Ștefan-Radu  OPREA  – Ministrul  Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei ;

Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța;

Şedinţa Senatului Romaniei din data de: 23.04.2024;

Obiectul întrebării: Se relansează  turismul pe litoralul românesc?

Domnule Ministru,

     Încep cu vestea bună:Litoralulromânesc are o nouă stațiune: Mamaia Nord.

     Săptămâna trecută a fost lansată oficial Organizația de Management al Destinației Mamaia Nord

(omdmamaianord.ro).

     Pentru aceasta merită lăudate autoritățile locale – primăria din Năvodari, unele organizații care se ocupă de promovarea turismului românesc precum Organizația patronală Mamaia Nord și Holiday Beach, Universitatea Ovidiu din Constanța și bineînțeles, OMD Stațiunea Mamaia Nord.

     Astfel și-au dat mâna patronatele din turismul local cu primăria și alte instituții cu atribuții în gestionarea acestei stațiuni pentru a oferi turiștilor cele mai atrăgătoare condiții pentru ca aceștia să aibă toate motivele să prefere Mamaia Nord ca loc de petrecere a concediilor sau vacanțelor din timpul verii.

     Ca locuitor în zonă și ca senator de Constanța pot spune că Mamaia Nord cunoaște de câțiva ani o dinamică a dezvoltării cum nu am văzut în nici un alt loc din țară, iar acest eveniment dă foarte bine.

     Lansarea la care mă refer a fost onorată de reprezentanții poliției, ai Aeroportului Mihail Kogălniceanu, specialiști și directori ai Organizației Patronale Mamaia-Constanța, ai Federației Patronatelor din Industria Ospitalității și altele.

     Au lipsit reprezentanții Guvernului, ai ministerului de resort.

     Oare de ce, domnule ministru! Se mai ocupă cineva din minister cu promovarea turismului estival?

     Cum sprijină ministerul lansarea turismului la noi în țară dacă nici la tăierea  panglicilor, atunci când au loc și evenimente favorabile, nu dă curs?

      Aștept, în conformitate cu regulamentele parlamentare, răspunsul scris la Senatul României.

The post Evdochia Aelenei – Întrebare parlamentară – Se relansează turismul pe litoralul românesc? appeared first on AUR.

Adresată: Domnule ministru Ștefan-Radu OPREA, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU, Circumscripţia electorală nr.14 Constanța

Grupul  Parlamentar  AUR – Senat

  şi prezentată în şedinţa Plenului din 12.03.2024      

Obiectul interpelării: lansarea noii ediții a Programului Femeia Antreprenor

Domnule ministru, având în vedere informațiile recente conform cărora MEAT (Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri) pregătește o nouă ediție a Programului Femeia Antreprenor și că procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis se află în consultare publică, vă solicit  mai multe detalii referitoare la criteriile de acordare a finanțărilor nerambursabile prin acest program:

1. Care sunt criteriile de eligibilitate pentru participarea la Programul Femeia Antreprenor în noua ediție? Există modificări semnificative în comparație cu criteriile ediției anterioare?

2. În cazul în care unele persoane au depus cereri de finanțare în cadrul ediției anterioare și au fost considerate neeligibile, vor avea posibilitatea să depună din nou cereri în cadrul noii ediții a programului?

3. Care sunt domeniile și tipurile de proiecte considerate eligibile pentru finanțare în cadrul Programului Femeia Antreprenor? Există limitări sau restricții cu privire la tipurile de investiții sau achiziții finanțate?

4. Care este suma maximă pe care o poate primi un beneficiar al Programului Femeia Antreprenor în cadrul acestei ediții? Există un plafon maxim pentru finanțările nerambursabile acordate prin acest program?

5. Care este estimarea numărului de beneficiare pentru anul 2024 și care este bugetul total alocat pentru această nouă ediție a programului?

The post Sorin-Cristian Mateescu – Interpelare – lansarea noii ediții a Programului Femeia Antreprenor appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Ștefan Radu Oprea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și turismului

De către: Călin-Gheorghe Matieș, Senator ales în Circumscripţia electorală nr. 01 Alba

Obiectul întrebării:  Turismul în Alba Iulia

Prezentată în Ședința Senatului din 06.02.2024

Stimate  Domnule Ministru,

În temeiul  art. 112 din Constituția României, republicată, și art. 173, alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți, în scris, la următoarele întrebări:

1. Câte înnoptări în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri și forme de proprietate au fost, în perioada 2010-2023, în UAT Alba Iulia?
2. Câte structuri de cazare turistică, pe tipuri de confort, sunt în UAT Alba Iulia?
3. Care este numărul turiștilor anual înregistrați în UAT Alba Iulia, în perioada 2010-2023?
4. Pe ce loc se situează UAT Alba Iulia în topul destinațiilor turistice la nivel național?
5. Care este strategia Ministerului de dezvoltare a potențialului turistic din municipiul Alba Iulia?

The post Călin-Gheorghe Matieș – Întrebare parlamentară – Turismul în Alba Iulia appeared first on AUR.

 De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA

Obiectul întrebării: O nouă schemă de ajutor de stat pentru marea industrie.

Stimate domnule ministru,

            Guvernul a adoptat Memorandumul prin care mandatează Ministerul Economiei, în calitate de autoritate publică națională cu atribuții în domeniul politicilor industriale, să identifice oportunitățile de finanțare printr-un mecanism de schemă de ajutor de stat pentru industria energointensivă, în acord cu prevederile Cadrului Temporar de Criză și Tranziție.

            Noua schemă de ajutor de stat ar trebui să urmăreascp sprijinirea industriei energointensive, în contextul în care situația geopolitică actuală a condus la scăderea cererii, implicit întreruperea contractelor și a proiectelor existente, perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În plus, doi ani de pandemie, industria a mai suportat încă un șoc negativ o dată cu creșterea fără precedent a prețurilor la energie electrică și gaze înregistrată din cauza agresiunii Rusiei contra Ucrainei.

            Vă rog să îmi comunicați, domnule ministru, care sunt sectoarele strategice ale României afectate care vor beneficia de investiții directe și care este cuantumul acestor sume.

The post Titus Păunescu – întrebare către Ministerul Economiei – O nouă schemă de ajutor de stat pentru marea industrie. appeared first on AUR.