De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea

Domnule ministru,

Stuful din Delta Dunării reprezintă o resursă naturală cu un potențial economic important pentru județul Tulcea. Cu toate acestea, în prezent, cererea pe piața internă se află într-o scădere evidentă, iar stuful este valorificat, în mare parte, doar prin export.

Această scădere a cererii interne este cauzată de mai mulți factori economici și structurali, printre care reducerea investițiilor în construcția de pensiuni sau resorturi, lipsa specialiștilor care să realizeze acoperișuri tradiționale din stuf, precum și absența unor capacități locale de prelucrare. În consecință, mii de tone de stuf cu potențial economic rămân neexploatate, deși această resursă ar putea fi transformată într-un avantaj real pentru comunitățile din Delta Dunării.

În acest context, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării au nevoie de soluții economice concrete prin care stuful să nu mai fie privit doar ca o materie primă destinată exportului, ci ca o resursă locală care poate genera valoare adăugată aici, în România.

O soluție oportună ar fi transformarea stufului în peleți pentru încălzirea locuințelor din zona Deltei Dunării, unde multe localități sunt izolate, iar sărăcia reprezintă un factor tot mai vizibil pentru numeroși tulceni. În acest sens, înființarea unei fabrici de peleți care să utilizeze stuful ca materie primă principală ar putea reprezenta o măsură concretă de sprijin pentru economia locală. 

Ministerul pe care îl conduceți ar putea analiza posibilitatea dezvoltării unui program-pilot pentru realizarea unor capacități de producție a peleților din stuf. O astfel de investiție ar putea contribui la reducerea costurilor de încălzire pentru gospodăriile din zonă, dar și pentru afacerile locale, în special pentru pensiunile din Delta Dunării, care se confruntă cu cheltuieli tot mai mari la energie și combustibil. De asemenea, valorificarea inteligentă a stufului ar putea sprijini economia locală, ar putea crea noi locuri de muncă, ar încuraja antreprenoriatul în comunitățile izolate și ar transforma o resursă naturală existentă într-un avantaj economic pentru județul Tulcea.

Peleții din stuf reprezintă o sursă ecologică și regenerabilă de energie, care ar putea fi compatibilă cu standardele privind accesarea fondurilor europene destinate energiei verzi. Totodată, aceștia au o putere calorică ridicată, estimată la aproximativ 4,5–5 kWh/kg, comparabilă cu cea a lemnului. Prin urmare, peleții din stuf ar putea fi utilizați inclusiv pentru încălzirea școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării, contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și a presiunii bugetare asupra administrațiilor locale și naționale.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Economiei în vedere sprijinirea unor investiții locale pentru valorificarea stufului din Delta Dunării, inclusiv prin înființarea unei fabrici de peleți? 
2. Ce programe de finanțare naționale sau europene pot fi accesate pentru dezvoltarea unei astfel de capacități de producție în județul Tulcea? 
3. Poate Ministerul Economiei susține realizarea unui proiect-pilot prin care peleții produși din stuf să fie utilizați pentru încălzirea gospodăriilor, pensiunilor, școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării? 
4. Există, la nivelul Ministerului Economiei, o analiză privind potențialul economic al stufului ca materie primă pentru produse cu valoare adăugată, inclusiv peleți, materiale pentru construcții, produse artizanale sau alte utilizări industriale? 
5. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Economiei pentru sprijinirea micilor producători, meșterilor și antreprenorilor locali care activează în domeniul valorificării stufului? 
6. Considerați oportună includerea stufului din Delta Dunării într-un program național de bioeconomie locală, prin care resursele naturale regenerabile să fie transformate în produse utile pentru comunități și pentru economia românească?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Declinul industrial al județului Mureș și măsurile de redresare economică

                             Stimate domnule ministru-interimar,

Județul Mureș a reprezentat, timp de decenii, unul dintre pilonii industriali ai României, cu o economie diversificată ancorată în producția de mașini și utilaje, industria chimică, sectorul farmaceutic și cel al confecțiilor. Această bază industrială solidă a asigurat locuri de muncă pentru sute de mii de cetățeni și a contribuit semnificativ la exporturile naționale, poziționând Mureșul ca un județ cu vocație industrială clară în peisajul economic al Transilvaniei.

Cu toate acestea, datele statistice recente indică o intrare a economiei mureșene într-o fază de ajustare îngrijorătoare – în 2025, producția industrială a scăzut cu 1,9% față de 2024, iar sectoare-cheie au fost lovite deosebit de dur: fabricarea de mașini și utilaje a înregistrat o scădere de 26,1%, industria chimică de 22,4%, ambele, afectate de costurile ridicate ale energiei și de scăderea cererii externe. Tendința s-a accentuat și în primele luni ale anului 2026, când producția industrială a coborât la 95,9% față de perioada similară din 2025, iar cifra de afaceri din industrie a ajuns la doar 82,2% față de același interval al anului anterior.

Pe piața muncii, efectele sunt deja vizibile – în februarie 2026, județul număra cu peste 1.300 de salariați mai puțin față de februarie 2025, iar rata șomajului a urcat la 2,8%. Totodată, dezechilibrul comercial persistă — în ianuarie 2026, importurile au depășit exporturile cu aproape 20 de milioane de euro, semnalând o fragilitate structurală a competitivității industriei locale pe piețele externe.

În acest context, domnule ministru-interimar, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce analiză a efectuat Ministerul Economiei cu privire la cauzele declinului sectoarelor industriale cheie din județul Mureș și care sunt măsurile avute în vedere pentru stoparea acestui trend?
2. Există programe naționale de sprijin pentru reconversia și modernizarea capacităților industriale afectate din județele cu declin pronunțat, iar județul Mureș se regăsește printre beneficiarii acestora?
3. Ce pași sunt planificați pentru reducerea deficitului comercial al județului și stimularea competitivității exporturilor mureșene pe piețele europene?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Declinul industrial al județului Mureș și măsurile de redresare economică appeared first on AUR.

În atenția: Domnului ministru, Ambrozie-Irineu Darău 

De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara.    

Obiectul întrebării: Beneficiile concrete pentru industria națională de apărare rezultate din implementarea programului european SAFE.

                                                  Stimate Domnule Ministru,

Programul european SAFE (Security Action for Europe) pune la dispoziția statelor membre finanțări de până la 150 miliarde euro pentru dezvoltarea capacităților industriale și de producție din domeniul apărării. România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde euro, una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană.

Având în vedere valoarea semnificativă a fondurilor care urmează să fie contractate și importanța strategică a industriei naționale de apărare, există un interes public legitim privind gradul în care aceste resurse financiare vor contribui la dezvoltarea capacităților de producție din România, la transferul de tehnologie și la crearea de locuri de muncă pentru cetățenii români.

În spațiul public au fost prezentate proiecte de achiziții și cooperări industriale de amploare cu operatori economici străini, ceea ce ridică întrebarea dacă România va deveni doar beneficiar final al unor produse realizate în afara țării sau dacă va reuși să valorifice această oportunitate pentru consolidarea propriei industrii de apărare. 

     În acest context, vă solicit să comunicați:

1. Care este procentul minim de participare industrială românească asumat de Guvern în proiectele finanțate prin SAFE? 
2. Ce companii românești din industria de apărare au fost incluse până în prezent în proiectele propuse pentru finanțare? 
3. Ce obligații de offset, transfer tehnologic sau producție locală au fost negociate în cadrul contractelor finanțate prin SAFE? 
4. Care este numărul estimat de locuri de muncă ce vor fi create sau menținute în România prin implementarea acestor proiecte? 
5. Ce măsuri va lua Guvernul pentru ca o parte cât mai mare din valoarea contractelor să fie executată pe teritoriul României? 
6. Ce mecanisme de transparență și control vor fi utilizate pentru monitorizarea modului în care fondurile SAFE contribuie efectiv la dezvoltarea industriei naționale de apărare? 

Având în vedere importanța strategică și bugetară a acestui program, consider necesar ca Parlamentul și opinia publică să cunoască în ce măsură fondurile europene contractate de România vor genera capacități industriale, locuri de muncă și valoare adăugată în economia națională.

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Beneficiile concrete pentru industria națională de apărare rezultate din implementarea programului european SAFE appeared first on AUR.

  Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

  Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Vulnerabilitatea economică și socială a comunităților din Valea Târnavei Mici în urma crizei ecologice generate de contaminarea cursurilor de apă

                                       Stimată doamnă ministru,

      Domnilor miniștri,

Efectele generate de criza ecologică produsă în zona Târnavei Mici depășesc cu mult dimensiunea strict tehnică sau punctuală a unui incident de mediu și au devenit o problemă majoră de siguranță economică și socială pentru numeroase comunități locale din județul Mureș, astfel că, impactul asupra populației, agriculturii, activităților economice locale și perspectivelor de dezvoltare regională riscă să producă efecte pe termen lung dacă statul nu intervine rapid prin măsuri coordonate și cuantificabile.

Creșterea accentuată a salinității apei și afectarea ecosistemului Târnavei Mici au generat dificultăți serioase pentru localitățile dependente de această resursă hidrologică, atât în privința alimentării cu apă, cât și în ceea ce privește activitățile agricole, zootehnice și piscicole. În același timp, există temeri legitime privind impactul economic asupra micilor antreprenori locali, asupra sectorului turistic și asupra capacității comunităților afectate de a evita o nouă etapă de depopulare și declin economic.

Până acum, doamnă ministru, domnilor miniștri, reacția instituțională a fost una fragmentată și insuficient corelată cu dimensiunea reală a efectelor economice produse în teritoriu și, în opinia mea, lipsa unor mecanisme rapide de evaluare și compensare a pierderilor riscă să transfere integral costurile acestei crize asupra populației locale și asupra administrațiilor deja vulnerabile financiar.

Totodată, consider că este necesară o abordare integrată care să trateze simultan componenta de mediu, componenta economică și cea socială, întrucât degradarea resurselor naturale produce inevitabil efecte asupra investițiilor locale, locurilor de muncă și stabilității economice regionale, drept pentru care vă solicit să-mi răspundeți următoarelor solicitări:

1. Care este valoarea estimată a pierderilor economice produse până în prezent în localitățile din Valea Târnavei Mici ca urmare a contaminării surselor de apă și ce instituție a realizat această evaluare?
2. Câte exploatații agricole, ferme zootehnice, unități piscicole și operatori economici au raportat afectarea activității din cauza creșterii salinității apei și care este distribuția acestora pe localități?
3. Ce sume au fost alocate, până în prezent, pentru intervenții de urgență, transport de apă, lucrări tehnice și măsuri compensatorii în județul Mureș și din ce surse bugetare provin acestea?
4. Care este impactul estimat asupra producției agricole și zootehnice din zona Târnavei Mici pentru anul agricol în curs?
5. Ce costuri suplimentare suportă în prezent autoritățile locale și operatorii regionali pentru asigurarea apei potabile în localitățile afectate?
6. Cine răspunde administrativ pentru lipsa unor măsuri preventive care să limiteze efectele economice ale contaminării cursurilor de apă și dacă au fost declanșate controale sau anchete administrative?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Vulnerabilitatea economică și socială a comunităților din Valea Târnavei Mici în urma crizei ecologice generate de contaminarea cursurilor de apă appeared first on AUR.

         De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara.

           Obiectul întrebării: Situația exploatării resurselor de cupru de la Roșia Poieni.

                                                  Stimate Domnule Ministru,

         Zăcământul de cupru de la Roșia Poieni reprezintă una dintre cele mai importante resurse minerale ale României. Având în vedere importanța economică și strategică a acestei resurse, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de procesare și valorificare internă, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este strategia Ministerului Economiei privind valorificarea resurselor de cupru din România?
2. Care este situația juridică actuală a exploatării de la Roșia Poieni?
3. Există intenții de privatizare totală sau parțială a Cupru Min S.A.?
4. Care este cantitatea estimată a rezervelor de cupru existente?
5. Care este valoarea estimată a rezervelor la prețurile actuale?
6. Există un plan național pentru procesarea internă a concentratului de cupru?
7. Există discuții cu investitori strategici pentru construirea unei rafinării sau topitorii moderne?
8. Care este poziția Guvernului privind exportul de concentrat de cupru versus procesarea internă?
9. Ce măsuri sunt prevăzute pentru creșterea valorii adăugate realizate în România?
10. Există proiecte pentru dezvoltarea unei industrii integrate a cuprului?
11. Ce investiții au fost realizate în ultimii 10 ani?
12. Ce investiții sunt planificate în următorii 5–10 ani?
13. Există studii de fezabilitate pentru rafinarea internă și producția de catod de cupru?
14. Care sunt principalele obstacole identificate în dezvoltarea industriei cuprului?
15. Ce măsuri sunt prevăzute pentru susținerea industriei românești care utilizează cupru produs în România?
16. Există proiecte finanțabile prin fonduri europene?
17. Care este contribuția actuală a sectorului cuprului la PIB-ul României?
18. Au fost analizate modele internaționale privind administrarea resurselor strategice?
19. Există un mecanism prin care veniturile rezultate din exploatarea resurselor minerale să fie reinvestite în economia națională?
20. Consideră Guvernul cuprul o resursă strategică de interes național?

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Situația exploatării resurselor de cupru de la Roșia Poieni appeared first on AUR.

 De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Situația riscului geologic din Slănic Prahova și degradarea accelerată a infrastructurii publice

  Stimate domnule ministru

Așa cum atrăgeam atenția și precedenților deținători ai portofoliului dumneavoastră, situația din orașul Slănic Prahova continuă să provoace o îngrijorare legitimă în rândul populației, al operatorilor economici și al tuturor celor care urmăresc cu responsabilitate modul în care statul român gestionează zonele afectate de instabilitate geologică și degradare infrastructurală severă.

În urma fenomenelor de surpare și a problemelor de stabilitate a terenului apărute în ultimii ani, comunitatea locală trăiește într-o stare permanentă de incertitudine, în condițiile în care măsurile anunțate public au fost fragmentare, întârziate sau insuficient explicate care nu sunt altceva decât consecințele directe ale unei combinații periculoase între lipsa investițiilor, infrastructura îmbătrânită și absența unei strategii coerente de prevenție și intervenție.

Consider că este grav faptul că, la atât timp de la apariția primelor semnale de alarmă, cetățenii din Slănic Prahova nu beneficiază, nici astăzi, de o imagine clară privind nivelul real al riscului geologic, zonele vulnerabile, calendarul lucrărilor de consolidare și responsabilitățile instituțiilor implicate.

În plus, degradarea infrastructurii afectează direct viața economică și socială a orașului – Slănic Prahova reprezintă o zonă cu potențial turistic important, iar incertitudinea permanentă privind stabilitatea terenului, siguranța infrastructurii și ritmul intervențiilor administrative produce efecte economice serioase asupra comunității locale și asupra mediului de afaceri.

În opinia mea, domnule ministru, autoritățile centrale nu mai pot trata această problemă exclusiv prin reacții punctuale și comunicate administrative, în condițiile în care populația așteaptă măsuri concrete, termene clare și asumarea responsabilităților instituționale.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este evaluarea actualizată a riscului geologic din orașul Slănic Prahova și ce instituții au realizat expertizele tehnice aferente? 
2. Ce zone sunt considerate, în prezent, vulnerabile din punct de vedere al stabilității terenului și ce măsuri de protecție au fost dispuse pentru populație? 
3. Ce fonduri au fost alocate, până în prezent, pentru lucrări de consolidare, refacere a infrastructurii și reducere a riscurilor geologice în Slănic Prahova? 
4. Care este stadiul exact al lucrărilor aflate în derulare și care este termenul estimat pentru finalizarea acestora? 
5. Au fost identificate întârzieri, deficiențe de execuție sau probleme administrative care au afectat ritmul intervențiilor? Dacă da, cine răspunde pentru acestea și care este cuantumul penalităților aplícate?
6. Ce măsuri au fost luate pentru protejarea infrastructurii de utilități publice, inclusiv rețele de apă, canalizare și drumuri afectate de instabilitatea terenului? 
7. Ce evaluare are Guvernul privind impactul economic și turistic al acestor probleme asupra orașului Slănic Prahova? 
8. Există un plan guvernamental integrat pentru monitorizarea și gestionarea pe termen lung a riscurilor geologice din zonă?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Situația riscului geologic din Slănic Prahova și degradarea accelerată a infrastructurii publice appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În România, activitatea de cercetare se desfasoara in centre CDI infiintate cu
fonduri interne sau UE in cadrul institutiilor de invatamant superior si al INCDI.
Dintre acestea, o parte sunt destinate cercetarii avansate in stiintele exacte (fizica,
chimie, matematica) si stiinte aplicate (stiinte ale materialelor, inginerie) cu
contributii semnificative in publicatiile de specialitate, precun si in brevetarea de
noi tehnologii, materiale, etc. Ca si in alte domenii din cercetare, centrele CDI
specializate in stiintele exacte si inginerie sunt subfinantate si, mai ales in cazul
universitatilor, sunt afectate de restrictiile de angajare a personalului din cercetare
din 2025 si 2026, desi Constitutia Romaniei prevede stimularea cercetarii stiintifice
si tehnologice nationale Art. 135 (2), lit. c).
Întrebări:
Care este raportul de colaborare intre Ministerul Economiei, Digitalizării,
Antreprenoriatului și Turismului si centrele CDI?

1. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului detine
   o lista cu centrele CDI specializate in stiintele exacte si tehnice?
2. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
   urmareste programele si proiectele care conduc la infiintarea centrelor CDI
   specializate in stiintele exacte si tehnice?
3. Ce mecanisme concrete are Ministerul Economiei, Digitalizării,
   Antreprenoriatului și Turismului pentru valorificarea infrastructurii din
   centrele CDI specializate in stiinta mediului?
4. Cand a avut loc ultima consultare a ministrului economiei si/sau a
   personalului din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și
   Turismului cu personalul din cercetare?
5. Exista sume prevazute in bugetul Ministerul Economiei, Digitalizării,
   Antreprenoriatului și Turismului pentru a sprijini cercetarea din domeniul
   respectiv?
   Solicitări:
6. Inițierea unui program național de sustinere a cercetarii in stiintele exacte si
   tehnice prin acordarea unor granturi de cercetare;
7. Contractarea de analize tehnice cu centrele CDI de specialitate;
   
   Centrele de cercetare au fost infiintate cu scopul de a fi utile societatii, de a crea
   locuri noi de munca pentru tinerii cercetatori, iar daca Ministerul Educatiei si
   Cercetarii are un buget limitat, trebuie avut in vedere ca fiecare minister este
   beneficiar direct sau indirect al muncii din cercetare si exista obligatia
   constitutionala si morala, de a contribui la sustinerea financiara a cercetarii
   stiintifice si tehnologice (Constitutia Romaniei -Art. 135 (2), lit. c.)

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a centrelor de cercetare din universități și din institutele naționale de cercetare appeared first on AUR.

Domnule ministru,

În contextul deschiderii iminente a sezonului turistic estival, inclusiv al minivacanței de 1 Mai, se
conturează o situație profund îngrijorătoare în nordul județului Tulcea, în special în localitățile Chilia Veche
și Ceatalchioi, unde operatorii din turism semnalează anulări masive, ce depășesc 50% din rezervări.
Această criză este generată de o succesiune de evenimente recente care au amplificat percepția
publică privind riscul de securitate în zonă. În ultimele luni, spațiul aerian al României a fost în mod repetat
traversat de drone aparținând Federației Ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Fragmente de drone au
fost identificate în mai multe localități din proximitatea graniței, iar populația a fost avertizată prin zeci de
mesaje RO-Alert, ceea ce a contribuit la instalarea unei stări de anxietate generalizată.
Situația a escaladat recent: la data de 26 aprilie 2026, Ministerul Apărării Naționale a confirmat
descoperirea unor fragmente de dronă între localitățile Luncavița și Văcăreni, acestea conținând inclusiv
încărcătură explozivă. În același weekend, o altă dronă s-a prăbușit în localitatea Văcăreni, iar un incident
similar a fost raportat în județul Galați, unde fragmente de dronă rusească, încărcată cu explosivi a căzut
într-o zona rurală, iar 500 de oameni au fost evacuați.
Având în vedere situația de securitate regională excepțională, marcată de prăbușirea recentă a unor
drone militare (încărcate cu explozibil) în localități precum Văcăreni, Luncavița sau zona Galați, și luând
în calcul impactul devastator al mesajelor RO-Alert asupra psihologiei turistului, care a condus la o rată de
anulări de peste 50% în județul Tulcea chiar în pragul sezonului estival, vă întreb:

1. Cum intenționați să sprijiniți antreprenorii tulceni în cazul în care riscul de securitate persistă pe
   parcursul întregului sezon estival, riscând un colaps generalizat al turismului în Delta Dunării?
2. Ce instrumente financiare de urgență sau proiecte de ajutoare de stat a pregătit Ministerul Economiei,
   Antreprenoriatului și Turismului pentru a compensa pierderile imediate ale micii antreprenorii din
   zona Deltei Dunării?
3. A inițiat ministerul un dialog instituțional cu autoritățile locale din județul Tulcea (consilii locale,
   Consiliul Județean, organizații de turism) pentru a evalua situația și a identifica soluții urgente?
4. Există un plan de creditare cu dobândă subvenționată sau de granturi nerambursabile dedicat specific
   pensiunilor din zonele aflate în proximitatea frontierei care au fost catalogate, direct sau indirect,
   drept zone de risc, sau lăsăm acești mici antreprenori de familie să se descurce singuri în fața acestui
   faliment colectiv cauzat de factori externi pe care ei nu îi pot controla?
5. Există un plan de intervenție economică de urgență pentru regiunile afectate indirect de riscuri de
   securitate, precum cele din proximitatea graniței cu Ucraina?
6. În ce măsură ministerul colaborează cu alte instituții ale statului, precum Ministerul Apărării
   Naționale sau Ministerul Afacerilor Interne, pentru a asigura o comunicare coerentă care să nu
   afecteze disproporționat activitatea economică locală?

The post Elena Doboș – Interpelare – Situația alarmantă a turismului din nordul județului Tulcea în contextul incidentelor de securitate din acest weekend. appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere importanţa livrării de bunuri şi servicii pe piaţa externă (export şi livrări intracomunitare) atât pentru creşterea economică cât şi pentru contribuţia la stabilitatea monedei naţionale prin aportul de valută încasată în băncile din România, vă solicit răspunsuri la următoaele:
Întrebări:

• Cum asigură Ministerul Economiei vizibilitatea firmelor româneşti prin componenta de digitalizare?
• Există un site dedicat unei firmelor de producţie pe categorii de bunuri şi servicii sau care să direcţioneze spre un link către un site de încredere?
• Care este situaţia livrărilor la export în momentul actual, având în vedere obligativitatea operatorilor economici de a raporta la Institutul Naţional de Statistică?
  
• Care sunt principalele pieţe de desfacere la export şi pentru livrări intracomunitare unde se regăsesc bunuri produse în România? Care este ponderea din fiecare domeniu de activitate?
• Care sunt activităţile pe care le desfăşoară Ministerul Economiei pentru susţinerea exportului de mărfuri şi servicii?

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Vizibilitatea firmelor româneşti pentru promovarea pe piaţa externă appeared first on AUR.

Domnule ministru,

În contextul deschiderii iminente a sezonului turistic estival, inclusiv al minivacanței de 1 Mai, se conturează o situație profund îngrijorătoare în nordul județului Tulcea, în special în localitățile Chilia Veche și Ceatalchioi, unde operatorii din turism semnalează anulări masive, ce depășesc 50% din rezervări.
Această criză este generată de o succesiune de evenimente recente care au amplificat percepția publică privind riscul de securitate în zonă. În ultimele luni, spațiul aerian al României a fost în mod repetat traversat de drone aparținând Federației Ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Fragmente de drone au fost identificate în mai multe localități din proximitatea graniței, iar populația a fost avertizată prin zeci de mesaje RO-Alert, ceea ce a contribuit la instalarea unei stări de anxietate generalizată.
Situația a escaladat recent: la data de 26 aprilie 2026, Ministerul Apărării Naționale a confirmat descoperirea unor fragmente de dronă între localitățile Luncavița și Văcăreni, acestea conținând inclusiv încărcătură explozivă. În același weekend, o altă dronă s-a prăbușit în localitatea Văcăreni, iar un incident similar a fost raportat în județul Galați, unde fragmente de dronă rusească, încărcată cu explosivi a căzut într-o zona rurală, iar 500 de oameni au fost evacuați.
Având în vedere situația de securitate regională excepțională, marcată de prăbușirea recentă a unor drone militare (încărcate cu explozibil) în localități precum Văcăreni, Luncavița sau zona Galați, și luând în calcul impactul devastator al mesajelor RO-Alert asupra psihologiei turistului, care a condus la o rată de anulări de peste 50% în județul Tulcea chiar în pragul sezonului estival, vă întreb:

1. Cum intenționați să sprijiniți antreprenorii tulceni în cazul în care riscul de securitate persistă pe parcursul întregului sezon estival, riscând un colaps generalizat al turismului în Delta Dunării?
2. Ce instrumente financiare de urgență sau proiecte de ajutoare de stat a pregătit Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru a compensa pierderile imediate ale micii antreprenorii din
   zona Deltei Dunării?
3. A inițiat ministerul un dialog instituțional cu autoritățile locale din județul Tulcea (consilii locale,
   Consiliul Județean, organizații de turism) pentru a evalua situația și a identifica soluții urgente?
4. Există un plan de creditare cu dobândă subvenționată sau de granturi nerambursabile dedicat specific
   pensiunilor din zonele aflate în proximitatea frontierei care au fost catalogate, direct sau indirect,
   drept zone de risc, sau lăsăm acești mici antreprenori de familie să se descurce singuri în fața acestui
   faliment colectiv cauzat de factori externi pe care ei nu îi pot controla?
5. Există un plan de intervenție economică de urgență pentru regiunile afectate indirect de riscuri de
   securitate, precum cele din proximitatea graniței cu Ucraina?
6. În ce măsură ministerul colaborează cu alte instituții ale statului, precum Ministerul Apărării
   Naționale sau Ministerul Afacerilor Interne, pentru a asigura o comunicare coerentă care să nu
   afecteze disproporționat activitatea economică locală?

The post Elena Doboș – Interpelare – Situația alarmantă a turismului din nordul județului Tulcea în contextul incidentelor de securitate din acest weekend. appeared first on AUR.