De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Măsurile pentru modernizarea industriei textile românești și creșterea valorii adăugate păstrate în economia națională

                                    Stimate domnule ministru,

 Industria textilă și a confecțiilor reprezintă unul dintre sectoarele industriale tradiționale ale României, cu o experiență de peste trei decenii în relația cu marile piețe europene. România dispune de fabrici cu experiență, personal specializat și capacitatea de a produce articole complexe pentru companii și branduri internaționale. Cu toate acestea, o parte importantă a industriei continuă să funcționeze pe modelul „lohn”, în care producătorul român realizează în principal operațiunile de execuție, în timp ce designul, proprietatea intelectuală, brandul, distribuția și marjele comerciale rămân în afara țării.

În aceste condiții, România riscă să rămână dependentă de avantajul costului redus al forței de muncă, în timp ce concurența internațională din partea unor state cu costuri salariale mai mici se intensifică. În același timp, apropierea de piețele vest-europene, capacitatea de producție în serii mici și flexibilitatea pot reprezenta avantaje importante în contextul dezvoltării nearshoring-ului.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este strategia Ministerului Economiei pentru creșterea valorii adăugate generate și păstrate în România de industria textilă și a confecțiilor, prin trecerea de la modelul bazat predominant pe lohn către activități precum design, prototipare, dezvoltare de produs, controlul calității, logistică și producție integrată?

2. Câte companii din industria textilă beneficiază în prezent de programe de finanțare sau scheme de ajutor de stat pentru automatizare, digitalizare, eficiență energetică și modernizarea capacităților de producție și care este valoarea totală a finanțărilor acordate în ultimii 5 ani?

3. Ce programe concrete are ministerul pentru sprijinirea IMM-urilor din industria textilă în dezvoltarea propriilor branduri și produse cu valoare adăugată ridicată, inclusiv pentru accesul acestora la piețele externe?

4. Există o strategie națională pentru transformarea României într-un hub european de nearshoring pentru industria modei și confecțiilor? Dacă da, care sunt obiectivele, bugetul, termenele și indicatorii de performanță?

5. A realizat ministerul o analiză privind diferența dintre valoarea exporturilor de produse textile realizate în România și valoarea economică efectiv reținută în economia națională prin salarii, profituri, taxe și servicii conexe?

6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru dezvoltarea unui brand „Made in Romania” asociat cu producție de calitate, proximitate, trasabilitate și standarde europene, astfel încât România să nu rămână doar un furnizor anonim pentru brandurile internaționale?

7. Care sunt obiectivele ministerului pentru următorii 5 ani privind creșterea productivității, exporturilor cu valoare adăugată ridicată și ponderii produselor dezvoltate și comercializate sub branduri românești?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Măsurile pentru modernizarea industriei textile românești și creșterea valorii adăugate păstrate în economia națională appeared first on AUR.

De la: Domnul Deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Deputat în Circumscripția electorală nr. 26, Maramureș

Subiectul: Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au fost prezentate imagini filmate în subteran și în alte obiective aparținând REMIN SA din orașul Cavnic, în cadrul unui reportaj realizat de Antena 3 CNN pentru emisiunea „Descoperiți”, realizată de jurnalista Andreea Sava și difuzată în jurul datei de 2 mai 2026. Potrivit declarațiilor publice ale primarului orașului Cavnic, acesta a participat la realizarea reportajului împreună cu echipa de filmare.

Având în vedere că REMIN SA se află în procedură de insolvență și administrează active aflate în patrimoniul statului, vă rog să îmi comunicați:

1.⁠ ⁠Dacă Antena 3 CNN, jurnalista Andreea Sava, Primăria Cavnic sau alte persoane implicate au solicitat și au primit aprobări pentru accesul în mine, galerii, clădiri, terenuri și alte proprietăți aparținând REMIN SA. În caz afirmativ, vă solicit copii ale solicitărilor și aprobărilor emise.

2.⁠ ⁠Care au fost locațiile exacte aparținând REMIN SA în care au fost realizate filmările și cine a aprobat accesul în aceste obiective.

3.⁠ ⁠Dacă accesul s-a realizat cu respectarea tuturor procedurilor legale și a normelor privind securitatea obiectivelor miniere.

4.⁠ ⁠Dacă REMIN SA sau Ministerul Economiei au efectuat verificări după realizarea filmărilor pentru a constata eventuale distrugeri, degradări, lipsuri ori sustrageri de bunuri din patrimoniul societății.

5.⁠ ⁠Dacă au fost constatate nereguli privind accesul în aceste obiective și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și dacă au fost sesizate organele competente.

6.⁠ ⁠Dacă în cadrul reportajului au fost prezentate informații, imagini sau date privind resurse minerale, infrastructură minieră ori alte elemente cu valoare economică sau strategică și dacă publicarea acestora a fost analizată ori aprobată de către societate sau minister.

7.⁠ ⁠Dacă filmările au fost realizate în obiective care fac parte din patrimoniul ce urmează să fie transferat sau despre care se discută transferul către autoritățile locale din Cavnic.

8.⁠ ⁠⁠În situația în care accesul în perimetrele și obiectivele REMIN SA s-a realizat fără aprobările legale necesare, vă rog să precizați dacă societatea, conducerea acesteia sau Ministerul Economiei s-au autosesizat, dacă au fost sesizate organele competente și ce măsuri au fost dispuse pentru stabilirea responsabilităților și prevenirea unor situații similare.

Solicit transmiterea documentelor și informațiilor care au stat la baza aprobării accesului în aceste obiective.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Ambrozie-Irineu Darău

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Turismul românesc în august 2026, mai puțini turiști, sejururi mai scurte, putere de cumpărare diminuată și competitivitate în declin

Stimate domnule ministru interimar,

Turismul românesc traversează în 2026 o perioadă care ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența politicilor publice promovate în acest sector. Datele disponibile pentru primul semestru al anului indică o diminuare a fluxurilor turistice: sosirile în structurile de primire turistică au scăzut cu aproximativ 4,1%, iar înnoptările cu 6,7% față de perioada similară din 2025. În cazul turiștilor români, scăderea este cu atât mai relevantă cu cât aceștia reprezintă aproximativ 77% din totalul înnoptărilor înregistrate în primele șase luni ale anului. Durata medie a sejurului a rămas, de asemenea, foarte redusă, de aproximativ 1,9 zile pentru turiștii români și 2,1 zile pentru cei străini.

Litoralul românesc oferă un exemplu particular de vulnerabilitate. La începutul sezonului 2026, operatorii au raportat o scădere de aproximativ 50% a numărului de turiști în perioada de 1 Mai, fiind invocate inclusiv pierderea unor evenimente importante, diminuarea voucherelor de vacanță și reducerea puterii de cumpărare a populației.

În același timp, turiștii români reclamă în mod constant raportul dintre preț și calitatea serviciilor, costurile ridicate ale cazării și alimentației, infrastructura rutieră și feroviară deficitară către anumite destinații, problemele de curățenie și întreținere din stațiuni, lipsa unor servicii turistice integrate și diferențele de competitivitate față de destinații externe accesibile românilor, precum Bulgaria, Grecia sau Turcia.

România dispune de o Strategie Națională pentru Dezvoltarea Turismului pentru perioada 2025–2035. Existența unei strategii nu este însă suficientă în absența unor indicatori clari privind finanțarea, implementarea și rezultatele acesteia.

Ministerul trebuie să explice Parlamentului dacă scăderea turismului din 2026 reprezintă un fenomen conjunctural sau rezultatul unor probleme structurale pe care politicile publice nu au reușit să le corecteze.

Răspunsul să cuprindă date statistice defalcate pe județe și principalele destinații turistice, comparații 2025–2026, execuția financiară a programelor publice și indicatorii de performanță asumați de minister, astfel încât Parlamentul să poată evalua dacă politica statului în domeniul turismului produce rezultate sau se limitează la strategii și programe fără efect vizibil asupra turiștilor și operatorilor economici.

Având în vedere cele precizate, vă rog să răspundeți concret la următoarele întrebări:

1. Care este bilanțul exact al turismului românesc la 30 iunie 2026, în ceea ce privește sosirile, înnoptările, gradul mediu de ocupare și durata medie a sejurului, comparativ cu 30 iunie 2025, și care sunt județele și principalele destinații turistice care au înregistrat cele mai mari scăderi?

2. Care este valoarea estimată a pierderilor economice generate de diminuarea activității turistice în primul semestru din 2026, calculată prin raportare la veniturile operatorilor din cazare, alimentație publică, transport și servicii recreative?

3. Câte unități de cazare autorizate și-au redus activitatea, au fost închise temporar sau definitiv ori și-au încetat activitatea în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025? Vă rog să indicați separat situația hotelurilor, pensiunilor, campingurilor și apartamentelor/camerelor de închiriat.

4. Care sunt principalele motive ale reclamațiilor formulate de turiști în 2026, potrivit sesizărilor primite de minister și instituțiile aflate în coordonarea sa, și câte reclamații au fost înregistrate privind raportul preț–calitate, condițiile de cazare, alimentația, igiena, serviciile oferite și publicitatea înșelătoare?

5. În condițiile în care turiștii români aleg din ce în ce mai frecvent Bulgaria, Grecia și Turcia, a realizat ministerul o analiză comparativă a costului unui sejur pentru o familie în România față de principalele destinații concurente? Dacă da, care sunt rezultatele privind prețul, calitatea serviciilor, infrastructura, accesibilitatea și gradul de satisfacție al turiștilor?

6. Care este execuția financiară, la 31 iulie 2026, pentru măsurile prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035? Vă rog să precizați pentru fiecare program sau măsură suma alocată, suma efectiv cheltuită, obiectivul urmărit și rezultatul măsurabil obținut până în prezent.

7. Ce măsuri a luat ministerul pentru compensarea diminuării voucherelor de vacanță și a scăderii puterii de cumpărare a populației, având în vedere că operatorii din turism au indicat aceste elemente printre cauzele reducerii rezervărilor în 2026?

8. Ce strategie de promovare externă a României ca destinație turistică este finanțată în 2026, care este bugetul acesteia, în ce țări se desfășoară campaniile și câți turiști străini suplimentari estimează ministerul că vor fi atrași prin aceste acțiuni?

9. Ce măsuri pregătește ministerul pentru relansarea litoralului românesc și a stațiunilor balneare, având în vedere scăderea cererii și competiția directă exercitată de destinațiile externe accesibile cu autoturismul? Vă rog să indicați termene, bugete și indicatori de rezultat, nu doar măsuri de principiu.

10. Care este obiectivul oficial al Guvernului pentru turismul românesc în 2027, exprimat printr-un număr țintă de turiști români și străini, număr de înnoptări, durată medie a sejurului și venituri generate în economie și, în cazul în care aceste ținte nu sunt atinse, cine își asumă responsabilitatea pentru măsurile care au eșuat?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Turismul românesc în august 2026, mai puțini turiști, sejururi mai scurte, putere de cumpărare diminuată și competitivitate în declin appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone și revitalizarea industrială

Stimate Domnule Ministru,

Industria românească se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de creșterea costurilor cu energia, gazele naturale, combustibilii și materiile prime, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor autohtoni și favorizează creșterea importurilor. Din păcate, am ajuns ca țară să importăm mai mult decât exportăm, iar numeroase produse românești sunt înlocuite pe piață de produse din import, alese în principal pentru că sunt mai ieftine. Această realitate lovește greu în județe precum Tulcea, care au avut cândva o industrie puternică, iar astăzi văd cum locurile de muncă dispar, iar oamenii sunt nevoiți să plece pentru a-și câștiga existența.

În vederea stopării procesului de dezindustrializare și a consolidării producției autohtone, este necesară susținerea sectoarelor productive românești și dezvoltarea unor politici publice care să stimuleze investițiile, competitivitatea și promovarea produselor fabricate sub marca „Made in Romania”. Județul Tulcea, cu potențialul său economic și cu tradiția sa industrială, ar trebui să fie printre beneficiarii direcți ai unor astfel de măsuri.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie, gaze naturale și combustibili asupra producătorilor români, astfel încât aceștia să își mențină competitivitatea pe piață?
2. Care este strategia ministerului pentru stoparea procesului de dezindustrializare și revitalizarea industriei românești, inclusiv în județe precum Tulcea, prin stimularea investițiilor, sprijinirea capitalului autohton și dezvoltarea sectoarelor de producție cu valoare adăugată ridicată?
3. Ce programe, scheme de sprijin sau facilități vor fi implementate pentru promovarea și dezvoltarea producției autohtone sub marca „Made in Romania”, reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii produselor românești pe piața internă și la export?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone și revitalizarea industrială appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Ambrozie-Irineu Darău

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Valorificarea resurselor de ape termale și geotermale ale României, avantaj strategic insuficient exploatat

Stimate domnule ministru,

România deține unul dintre cele mai importante potențiale geotermale din Europa, fiind frecvent menționată printre statele cu cele mai bogate resurse de ape termale și geotermale. Valorificarea economică a acestor resurse rămâne mult sub potențialul existent, în timp ce state cu resurse mai reduse au reușit să dezvolte industrii performante în domeniul turismului balnear, al încălzirii geotermale și al utilizărilor industriale.

În numeroase zone ale țării, inclusiv în regiunea Moldovei, există foraje, izvoare sau areale cu potențial geotermal, însă acestea nu au fost integrate într-o strategie coerentă de dezvoltare economică și turistică. În același timp, în spațiul public au existat numeroase semnale privind faptul că investițiile importante în domeniul apelor termale sunt realizate preponderent de investitori străini, în timp ce statul român nu dezvoltă proiecte proprii de anvergură și nu valorifică în interes național această resursă naturală strategică.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația actualizată, august 2026, a resurselor de ape termale și geotermale aflate în evidența statului român, defalcată pe județe?

2. Ce resurse de ape termale sau geotermale sunt identificate în județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Vaslui, Botoșani, Galați și Vrancea, care este stadiul valorificării acestora și ce investiții sunt prevăzute pentru dezvoltarea lor?

3. Câte dintre perimetrele cu ape termale sunt exploatate în prezent de societăți cu capital românesc și câte de societăți cu capital străin sau mixt, precum și în baza căror contracte ori licențe acestea desfășoară activități economice?

4. Are ministerul o strategie națională prin care resursele geotermale și apele termale să fie tratate ca resurse strategice pentru dezvoltarea turismului balnear, a industriei wellness și a utilizărilor energetice, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economia României?

5. Ce programe de finanțare sunt disponibile sau urmează să fie lansate pentru autoritățile locale și investitorii români care doresc să dezvolte baze de tratament, stațiuni balneare sau proiecte de valorificare a resurselor geotermale în județele cu potențial insuficient exploatat?

6. Consideră ministerul oportună realizarea unui inventar public național al resurselor de ape termale și geotermale, împreună cu stadiul exploatării fiecărui perimetru, pentru a fundamenta o strategie de dezvoltare și pentru a evita subvalorificarea ori înstrăinarea unor resurse naturale de importanță strategică?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Valorificarea resurselor de ape termale și geotermale ale României, avantaj strategic insuficient exploatat appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Ambrozie-Irineu Darău

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Valorificarea resurselor de ape termale și geotermale ale României, avantaj strategic insuficient exploatat

Stimate domnule ministru,

România deține unul dintre cele mai importante potențiale geotermale din Europa, fiind frecvent menționată printre statele cu cele mai bogate resurse de ape termale și geotermale. Valorificarea economică a acestor resurse rămâne mult sub potențialul existent, în timp ce state cu resurse mai reduse au reușit să dezvolte industrii performante în domeniul turismului balnear, al încălzirii geotermale și al utilizărilor industriale.

În numeroase zone ale țării, inclusiv în regiunea Moldovei, există foraje, izvoare sau areale cu potențial geotermal, însă acestea nu au fost integrate într-o strategie coerentă de dezvoltare economică și turistică. În același timp, în spațiul public au existat numeroase semnale privind faptul că investițiile importante în domeniul apelor termale sunt realizate preponderent de investitori străini, în timp ce statul român nu dezvoltă proiecte proprii de anvergură și nu valorifică în interes național această resursă naturală strategică.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația actualizată, august 2026, a resurselor de ape termale și geotermale aflate în evidența statului român, defalcată pe județe?

2. Ce resurse de ape termale sau geotermale sunt identificate în județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Vaslui, Botoșani, Galați și Vrancea, care este stadiul valorificării acestora și ce investiții sunt prevăzute pentru dezvoltarea lor?

3. Câte dintre perimetrele cu ape termale sunt exploatate în prezent de societăți cu capital românesc și câte de societăți cu capital străin sau mixt, precum și în baza căror contracte ori licențe acestea desfășoară activități economice?

4. Are ministerul o strategie națională prin care resursele geotermale și apele termale să fie tratate ca resurse strategice pentru dezvoltarea turismului balnear, a industriei wellness și a utilizărilor energetice, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economia României?

5. Ce programe de finanțare sunt disponibile sau urmează să fie lansate pentru autoritățile locale și investitorii români care doresc să dezvolte baze de tratament, stațiuni balneare sau proiecte de valorificare a resurselor geotermale în județele cu potențial insuficient exploatat?

6. Consideră ministerul oportună realizarea unui inventar public național al resurselor de ape termale și geotermale, împreună cu stadiul exploatării fiecărui perimetru, pentru a fundamenta o strategie de dezvoltare și pentru a evita subvalorificarea ori înstrăinarea unor resurse naturale de importanță strategică?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Valorificarea resurselor de ape termale și geotermale ale României, avantaj strategic insuficient exploatat appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Programul Start-Up Nation în județul Tulcea — câte afaceri a sprijinit cu adevărat și cât a contribuit la scăderea șomajului din județ 

Stimate Domnule Ministru,

Programul Start-Up Nation reprezintă unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu rol în stimularea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea mediului antreprenorial din România. Prin acest program, statul își propune să dea o șansă reală oamenilor care vor să pornească o afacere pe cont propriu, să creeze locuri de muncă și să contribuie la dezvoltarea economică a comunităților din care fac parte. Miza este cu atât mai importantă în județe precum Tulcea, unde antreprenoriatul local poate fi una dintre puținele soluții pentru a ține tinerii acasă și pentru a reduce dependența de plecarea la muncă în alte părți.

Tocmai de aceea, este esențial să înțelegem care este impactul real al acestui program la nivelul județului pe care îl reprezint. Județul Tulcea se confruntă cu un fenomen accentuat de depopulare și cu un șomaj care lasă multe familii fără o sursă sigură de venit, iar un program de sprijin pentru antreprenoriat ar trebui să fie exact instrumentul care să schimbe această realitate. 

Există posibilitatea, însă, ca beneficiile acestui program să nu ajungă în mod echitabil și în județele mai puțin dezvoltate, iar acest lucru trebuie clarificat cu date concrete, nu cu declarații generale.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Câte proiecte au fost acceptate și finanțate prin Programul Start-Up Nation în cursul acestui an la nivel național, și câte dintre acestea au fost în județul Tulcea?
2. Câte proiecte au fost finanțate prin Programul Start-Up Nation în județul Tulcea în ultimii ani, de la lansarea programului până în prezent? Vă rog să transmiteți datele defalcate pe ani, cu numărul de firme finanțate și valoarea totală a finanțărilor acordate în județ.
3. Câte locuri de muncă au fost create prin firmele finanțate în județul Tulcea și care este contribuția concretă a acestui program la scăderea șomajului din județ? Care este rata de supraviețuire, la 3 și la 5 ani, a firmelor tulcene beneficiare?
4. Care este strategia Ministerului Economiei pentru ca Programul Start-Up Nation și celelalte scheme de sprijin să ajungă în mod echitabil și în județele mai puțin dezvoltate, precum Tulcea, astfel încât să contribuie efectiv la reducerea disparităților regionale și la crearea de locuri de muncă în zonele cu cea mai mare nevoie?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Programul Start-Up Nation în județul Tulcea — câte afaceri a sprijinit cu adevărat și cât a contribuit la scăderea șomajului din județ appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Programul Start-Up Nation în județul Tulcea — câte afaceri a sprijinit cu adevărat și cât a contribuit la scăderea șomajului din județ 

Stimate Domnule Ministru,

Programul Start-Up Nation reprezintă unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu rol în stimularea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea mediului antreprenorial din România. Prin acest program, statul își propune să dea o șansă reală oamenilor care vor să pornească o afacere pe cont propriu, să creeze locuri de muncă și să contribuie la dezvoltarea economică a comunităților din care fac parte. Miza este cu atât mai importantă în județe precum Tulcea, unde antreprenoriatul local poate fi una dintre puținele soluții pentru a ține tinerii acasă și pentru a reduce dependența de plecarea la muncă în alte părți.

Tocmai de aceea, este esențial să înțelegem care este impactul real al acestui program la nivelul județului pe care îl reprezint. Județul Tulcea se confruntă cu un fenomen accentuat de depopulare și cu un șomaj care lasă multe familii fără o sursă sigură de venit, iar un program de sprijin pentru antreprenoriat ar trebui să fie exact instrumentul care să schimbe această realitate. 

Există posibilitatea, însă, ca beneficiile acestui program să nu ajungă în mod echitabil și în județele mai puțin dezvoltate, iar acest lucru trebuie clarificat cu date concrete, nu cu declarații generale.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Câte proiecte au fost acceptate și finanțate prin Programul Start-Up Nation în cursul acestui an la nivel național, și câte dintre acestea au fost în județul Tulcea?
2. Câte proiecte au fost finanțate prin Programul Start-Up Nation în județul Tulcea în ultimii ani, de la lansarea programului până în prezent? Vă rog să transmiteți datele defalcate pe ani, cu numărul de firme finanțate și valoarea totală a finanțărilor acordate în județ.
3. Câte locuri de muncă au fost create prin firmele finanțate în județul Tulcea și care este contribuția concretă a acestui program la scăderea șomajului din județ? Care este rata de supraviețuire, la 3 și la 5 ani, a firmelor tulcene beneficiare?
4. Care este strategia Ministerului Economiei pentru ca Programul Start-Up Nation și celelalte scheme de sprijin să ajungă în mod echitabil și în județele mai puțin dezvoltate, precum Tulcea, astfel încât să contribuie efectiv la reducerea disparităților regionale și la crearea de locuri de muncă în zonele cu cea mai mare nevoie?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Programul Start-Up Nation în județul Tulcea — câte afaceri a sprijinit cu adevărat și cât a contribuit la scăderea șomajului din județ appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Strategia Guvernului pentru dezvoltarea industriei românești de procesare a produselor agroalimentare și creșterea valorii adăugate obținute în România

Stimate domnule ministru,

România dispune de un potențial agricol remarcabil, de suprafețe agricole întinse și de oameni care, prin pricepere și perseverență, contribuie în fiecare an la obținerea unor producții importante de cereale, plante tehnice, legume, fructe și produse zootehnice. Cu toate acestea, economia românească continuă să valorifice insuficient această resursă strategică, întrucât o parte semnificativă a producției agricole părăsește țara sub forma materiei prime, iar ulterior revine pe piața românească sub formă de produse procesate, la prețuri considerabil mai ridicate.

Această realitate generează un dezechilibru economic profund. Valoarea adăugată, locurile de muncă, investițiile în tehnologie și o parte importantă a profitului sunt transferate către alte economii, în timp ce fermierii români rămân dependenți de fluctuațiile prețurilor la materiile prime și de capacități interne insuficiente de procesare.

Dezvoltarea unei industrii agroalimentare moderne reprezintă o condiție esențială pentru consolidarea securității alimentare, reducerea deficitului comercial, creșterea competitivității produselor românești și revitalizarea economiei locale, în special în regiunile cu un puternic profil agricol, precum județele Iași și Neamț.

În acest context, este necesară cunoașterea strategiei Guvernului privind stimularea investițiilor în unități de procesare, astfel încât România să valorifice în mod superior resursele pe care le produce.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este gradul actual de procesare în România pentru principalele produse agroalimentare și care sunt domeniile în care capacitățile existente sunt insuficiente pentru valorificarea producției interne?

2. Ce programe de finanțare sunt disponibile, în perioada 2026–2030, pentru construirea, modernizarea și extinderea unităților de procesare agroalimentară?

3. Ce măsuri intenționează ministerul să adopte pentru atragerea investițiilor în industria alimentară românească și pentru dezvoltarea lanțurilor de producție integrate, de la fermă la produsul finit?

4. Ce facilități fiscale sau scheme de ajutor de stat sunt avute în vedere pentru întreprinderile care investesc în procesarea materiilor prime agricole produse în România?

5. Care este strategia ministerului pentru reducerea deficitului comercial în sectorul agroalimentar și pentru creșterea ponderii produselor românești cu valoare adăugată ridicată pe piața internă și la export?

6. Ce proiecte de investiții în industria agroalimentară sunt prevăzute pentru regiunea Moldovei și, în mod particular, pentru județele Iași și Neamț, având în vedere potențialul agricol și zootehnic al acestei zone?

7. Care sunt indicatorii de performanță pe care ministerul îi urmărește pentru evaluarea eficienței politicilor publice destinate dezvoltării industriei românești de procesare și în ce termen estimează că România va reduce dependența de importurile de produse agroalimentare procesate?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Strategia Guvernului pentru dezvoltarea industriei românești de procesare a produselor agroalimentare și creșterea valorii adăugate obținute în România appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Criteriile, costurile și procedura de adoptare a soluției tehnice germane pentru Portofelul European de Identitate Digitală (RoEUDIW / RO Wallet)

        Domnule ministru,

Guvernul a anunțat decizia ca România să adopte și să utilizeze soluția tehnică dezvoltată de Germania pentru implementarea Portofelului European de Identitate Digitală (RoEUDIW), aplicație denumită public RO Wallet, prezentată ca alegere efectuată în urma evaluării mai multor variante aflate în dezvoltare la nivelul statelor membre. Obligația de implementare derivă din Regulamentul (UE) 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 (eIDAS 2), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014, cu termen de operaționalizare anunțat pentru decembrie 2026.

Potrivit comunicării oficiale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului are rolul de autoritate de supraveghere a ecosistemului și de coordonare a cadrului legislativ, Ministerul Afacerilor Interne furnizează aplicația mobilă și emite datele de identificare, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale îndeplinește funcțiile de Access Certificate Authority, emitent de certificate de înregistrare, administrator de registru și furnizor al schemei de atestate, cu găzduire în Cloudul Privat Guvernamental. Coordonarea interinstituțională a fost atribuită unui grup de lucru aflat în subordinea cabinetului viceprim-ministrului, structură constituită încă din luna mai 2025.

Având în vedere că discutăm despre un proiect strategic ce privește identitatea digitală a cetățenilor români, suveranitatea asupra infrastructurii naționale de date și angajarea unor resurse bugetare semnificative, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Pe baza căror criterii documentate și a cărei evaluări comparative a fost selectată soluția germană; care au fost celelalte soluții naționale evaluate, ce punctaje sau indicatori au stat la baza deciziei și dacă raportul de evaluare este public sau poate fi pus la dispoziția Parlamentului.
2. Care este valoarea totală estimată a proiectului, defalcată pe componente: licențiere și adaptare a codului sursă, infrastructura administrată de STS, dezvoltarea aplicației de către MAI, integrare și mentenanță; precum și sursa de finanțare pentru fiecare componentă (buget de stat, fonduri europene, alte surse).
3. Ce contracte au fost încheiate sau sunt în curs de încheiere în cadrul acestui proiect, cu ce entități, prin ce procedură de achiziție publică – licitație deschisă, negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț, alt temei, la ce valoare și cu ce calendar de execuție.
4. În temeiul căror acte normative și al cărei competențe a fost constituită, în luna mai 2025, structura interinstituțională de coordonare a proiectului și au fost adoptate deciziile strategice ulterioare, în condițiile în care la momentele respective Guvernul funcționa în regim interimar.
5. Unde sunt stocate efectiv datele personale ale cetățenilor, ce măsuri tehnice și organizatorice de securitate sunt prevăzute, dacă a fost realizată o evaluare de impact asupra protecției datelor (DPIA) și care este rolul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în avizarea soluției.
6. Ce garanții există împotriva unei dependențe tehnologice de tip „vendor lock-in” față de arhitectura și codul sursă preluate, cine deține controlul conceptual asupra registrului centralizat și ce mecanisme de actualizare independentă sau de migrare sunt prevăzute pentru cazul în care soluția de origine nu mai este menținută.
7. Dacă au existat sau sunt în pregătire înțelegeri ori parteneriate cu operatori privați pentru dezvoltarea ecosistemului de identitate digitală, inclusiv un eventual program de colaborare pe cinci ani vehiculat public; în caz afirmativ, care sunt termenii și procedura prin care aceștia au fost selectați.
8. Care este calendarul detaliat de implementare până în decembrie 2026, ce riscuri de neîndeplinire a termenului au fost identificate și ce măsuri de remediere sunt prevăzute.
9. Care este stadiul pregătirii la nivelul județului Prahova pentru integrarea serviciilor publice locale cu portofelul digital, ce instituții și servicii din județ vor fi conectate în prima etapă și ce calendar este prevăzut pentru accesul efectiv al cetățenilor din Prahova la aceste servicii.

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Criteriile, costurile și procedura de adoptare a soluției tehnice germane pentru Portofelul European de Identitate Digitală (RoEUDIW / RO Wallet) appeared first on AUR.