În atenția domnului ministru, Ambrozie-Irineu Darău

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația actuală a pieței de oțel din România și capacitatea de producție internă

Stimate domnule ministru,

Sectorul siderurgic reprezintă un pilon strategic pentru orice economie națională, având un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii, a industriei construcțiilor, a sectorului energetic și a producției industriale în ansamblu.

În contextul transformărilor economice din ultimii ani, al creșterii importurilor și al presiunilor externe asupra industriei grele, piața de oțel din România ridică o serie de întrebări legitime privind capacitatea de producție internă și gradul de acoperire a consumului național.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt, în prezent, principalele companii care produc oțel în România și care este capacitatea lor anuală de producție?

2. Ce cantitate de oțel se produce anual în România și ce procent din această producție este destinat pieței interne?

3. Ce volum de oțel este exportat anual și care sunt principalele destinații ale exporturilor românești?

4. Ce procent din necesarul intern de oțel este acoperit din producția autohtonă și cât provine din importuri?

5. Care sunt principalele țări din care România importă oțel și în ce condiții de preț și competitivitate?

6. Ce măsuri are în vedere Ministerul Economiei pentru susținerea și revitalizarea industriei siderurgice naționale, astfel încât aceasta să răspundă în mod prioritar nevoilor economiei românești?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația actuală a pieței de oțel din România și capacitatea de producție internă appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Impactul politicilor economice asupra sprijinului pentru copii și asupra veniturilor pensionarilor în contextul inflației

Stimate Domnule Ministru,

În ultimii ani, creșterea accelerată a prețurilor la alimente, energie și servicii de bază a afectat puternic nivelul de trai al populației, în special al familiilor cu copii și al pensionarilor. În numeroase situații, inflația a erodat puterea de cumpărare într-un ritm mai rapid decât ajustările veniturilor, iar politicile bugetare recente sunt percepute de cetățeni ca insuficiente pentru protejarea categoriilor vulnerabile.

Semnale venite din teritoriu indică faptul că reducerea reală a sprijinului acordat copiilor, întârzierile în ajustarea beneficiilor sociale și indexările insuficiente ale pensiilor contribuie la accentuarea insecurității economice, mai ales în zonele cu venituri mici, inclusiv în județul Iași.

Stabilitatea socială și încrederea cetățenilor în instituțiile statului depind în mod direct de capacitatea Guvernului de a proteja veniturile reale ale populației, mai ales ale celor mai vulnerabili.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea Guvernului privind impactul inflației asupra veniturilor reale ale pensionarilor și familiilor cu copii în ultimii doi ani?

2. Ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor în fața creșterii costului vieții?

3. Ce politici are în vedere Guvernul pentru menținerea sau creșterea sprijinului acordat copiilor și familiilor, astfel încât beneficiile sociale să nu fie erodate de inflație?

4. Există în lucru un mecanism automat de ajustare a beneficiilor sociale și a pensiilor în funcție de evoluția inflației reale?

5. Ce măsuri fiscale și sociale sunt planificate pentru a preveni adâncirea sărăciei în rândul vârstnicilor și al familiilor cu venituri reduse?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Impactul politicilor economice asupra sprijinului pentru copii și asupra veniturilor pensionarilor în contextul inflației appeared first on AUR.

„După depunerea moțiunii simple împotriva ministrului economiei Radu Miruță, aparatul mediatic al USR a declanșat o campanie agresivă de apărare a acestuia, acuzând AUR că protejează mafia din instituțiile statului.

În realitate, moțiunea AUR nu are nicio legătură cu luptele interne dintre partide, ci cu ineficiența și impostura unui ministru care, în loc să conducă un minister cheie, s-a transformat într-un influencer politic cu lavalieră.

Radu Miruță este dovada vie a faptului că USR nu este alternativa cinstită pe care o promitea, ci doar o copie slabă a sistemului pe care pretinde că îl combate. În doar câteva luni, a schimbat sinecurile pesedisto-peneliste cu sinecuri useriste.

A numit în Consilii de Administrație oameni fără experiență, ținând cont doar de loialitatea față de partid, într-un amestec toxic de complicități politice care arată adevărata față a coaliției. Dezastrul de la Salina Praid, unde directorul PSD-ist al companiei Salrom a rămas în funcție, este exemplul perfect al incompetenței lui Miruță. Deși s-a arătat revoltat în fața camerelor, nu a luat nicio măsură concretă.

Industria de apărare rămâne o ruină, fără planuri, fără investiții, fără coordonare. Economia României se prăbușește spre recesiune, dar domnul Miruță își găsește timp să dea interviuri, să filmeze clipuri și să joace rolul tehnocratului indignat, în timp ce companiile de stat sunt sufocate de datorii și lipsă de viziune.

USR spune că AUR e deranjat de miniștrii care muncesc. Dacă Radu Miruță este modelul lor de muncă, atunci România are o problemă gravă. Pentru că munca în folosul public nu se face cu lavaliera la gât și cu regizori de campanie în spatele camerei. Se face prin decizii, prin reforme reale și prin curajul de a curăța sistemul, nu prin înlocuirea unei clientele cu alta.

Radu Miruță este ministrul care vorbește mult și face puțin. Sub conducerea lui, Ministerul Economiei a devenit o sinecură de partid, nu o instituție care să sprijine economia națională. România nu are nevoie de miniștri care filmează, ci de oameni care muncesc. AUR va continua să demaște impostura și să ceară răspundere politică pentru fiecare ministru care tratează instituțiile statului ca pe propriul decor electoral”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Radu Miruță este ministrul care vorbește mult și face puțin. Sub conducerea lui, Ministerul Economiei a devenit o sinecură de partid” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Companiile din portofoliul Ministerului Economiei cu probleme financiare

Stimate domnule Ministru,

Știm foarte bine că, din păcate, statul român nu a fost cel mai bun administrator al propriilor resurse, dovadă fiind companiile de stat căpușate cu sinecuri, neprofitabile, pline de datorii mereu reeșalonate, atunci când nu se află în faliment.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți care sunt companiile aflate în portofoliul ministerului pe care îl conduceți cu grave probleme financiare, cum veți rezolva această situație și în ce orizont de timp, precum și ce programe concrete veți lansa pentru a susține dezvoltarea antreprenorială.

De asemenea, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați care este suma totală provenită din fonduri europene și prin PNRR pe care au atras-o companiile aflate în portofoliul instituției pe care o conduceți.

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Companiile din portofoliul Ministerului Economiei cu probleme financiare appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Măsuri pentru atragerea investițiilor în județul Iași

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere experiența mea anterioară în domeniul educațional, atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, am observat, cu îngrijorare, că județul Iași nu beneficiază, în mod corespunzător, de investițiile externe care ar putea stimula dezvoltarea economică regională și ar contribui la crearea unor locuri de muncă stabile și bine plătite pentru locuitorii județului nostru.

Municipiul Iași, centru cultural și educațional important, cu un potențial economic semnificativ, ar trebui să devină o destinație atractivă pentru investitori. Cu toate acestea, consider că, pentru a valorifica acest potențial, este necesar să adoptăm măsuri specifice care să stimuleze și să sprijine atragerea de investiții.

Creșterea numărului de investiții în județul Iași va duce nu doar la dezvoltarea economică a regiunii, dar și la îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor. Este esențial, deci, ca guvernul, ministerul pe care îl conduceți să adopte politici clare și concrete care să sprijine acest demers!

În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Economiei le va lua pentru a sprijini atragerea de investiții externe în județul Iași? Există un plan concret de promovare a acestui județ ca destinație de investiții?

2. Ce strategii vor fi implementate pentru a facilita integrarea Iașiului în rețele economice internaționale, mai ales, având în vedere infrastructura deja existentă – aeroport, centre de afaceri, universități?

3. În ce măsură Ministerul Economiei va sprijini autoritățile locale din Iași în dezvoltarea de parcuri industriale și zone economice specializate, care ar atrage investiții în sectoare precum IT, cercetare-dezvoltare și industrie?

4. Ce măsuri vor fi luate pentru a atrage investitori din SUA și alte piețe externe?

5. Există programe specifice care pot sprijini întreprinderile mici și mijlocii din județul Iași, pentru a le ajuta să acceseze finanțări externe?

Aștept cu interes răspunsurile dumneavoastră, domnule ministru, și vă mulțumesc pentru atenția acordată acestui subiect de importanță majoră pentru dezvoltarea județului Iași.

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Măsuri pentru atragerea investițiilor în județul Iași appeared first on AUR.

Domnului Bogdan GRUIA IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 13.02.2025

Obiectul întrebării: Implementarea tehnologiilor avansate pentru monitorizarea poluării în municipiul Iași

Stimate Domnule Ministru,

Municipiul Iași se confruntă de ani de zile cu probleme grave legate de calitatea aerului, în special din cauza nivelurilor ridicate de particule în suspensie PM10 și PM2.5, care depășesc frecvent limitele admise. Această situație afectează sănătatea locuitorilor și necesită o monitorizare eficientă, bazată pe tehnologii moderne de măsurare și analiză a poluării.

Având în vedere progresele în domeniul senzorilor de mediu, al inteligenței artificiale și al utilizării imaginilor satelitare furnizate de Agenția Spațială Europeană (ESA), consider că România, prin intermediul ministerului pe care îl conduceți, ar trebui să sprijine implementarea unor sisteme avansate de monitorizare a calității aerului în orașe, cu un proiect pilot la Iași.

Monitorizarea eficientă a poluării prin tehnologie digitală ar permite o intervenție mai rapidă a autorităților, reducerea impactului asupra sănătății populației și dezvoltarea unor politici publice bazate pe date exacte.

Vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri intenționează Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării să ia pentru a sprijini implementarea tehnologiilor avansate de monitorizare a poluării în municipiul Iași?

2. Există proiecte în derulare sau în planificare care să utilizeze date satelitare și senzori IoT pentru analiza calității aerului?

3. România beneficiază de acces la programele ESA și ale Uniunii Europene care sprijină utilizarea tehnologiilor digitale în monitorizarea poluării. Ce pași concreți au fost făcuți pentru a integra aceste resurse în sistemul național de supraveghere a calității aerului?

4. Este luată în considerare dezvoltarea unui parteneriat între instituțiile de cercetare din Iași, companii de tehnologie și autorități locale, în vederea aplicării unor soluții digitale pentru protecția mediului?

5. Ce fonduri europene sau guvernamentale ar putea fi accesate de municipalitatea Iași pentru implementarea unui sistem inteligent de măsurare și prognoză a calității aerului?

Solicit răspuns în scris.

The post Silviu Gurlui – Întrebare parlamentară – Implementarea tehnologiilor avansate pentru monitorizarea poluării în municipiul Iași appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Ștefan-Radu OPREA, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

Domnului Chiriţoiu Ct. Bogdan Marius, Preşedintele Consiliului Concurenței;

Conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului

De către Domnul senator: Valentin-Rică CIOROMELEA

Circumscripția electorală: Nr. 38, Tulcea

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 14.05.2024

Obiectul Întrebării – Situația producătorilor români în relația cu marile lanțuri de retail din România.

În cadrul mandatului meu, de senator al României, am responsabilitatea de a reprezenta și apăra interesele cetățenilor și ale producătorilor român. În cadrul mandatului meu, am întâlnit numeroase cazuri în care producătorii naționali se confruntă cu dificultăți semnificative în comercializarea produselor lor, în special în relația cu marile lanțuri de supermarketuri. Aceste probleme nu numai că împiedică dezvoltarea afacerilor locale, dar pot avea și un impact negativ asupra economiei noastre naționale pe termen lung.

Recent, am fost sesizat de producătorul român de înghețată Cremola, care, după ce inițial a reușit să-și vândă produsele prin marile lanțuri de supermarketuri, se confruntă acum cu retragerea acestora din piață de către 7 din cele 10 companii majore de retail. Aceasta este o situație alarmantă care ridică întrebări serioase despre condițiile de concurență și despre tratamentul aplicat producătorilor autohtoni. Aceste practici pot sugera o posibilă discriminare sau chiar un boicot, ce ar putea influența negativ capacitatea producătorilor români de a concura pe piață în condiții echitabile.

În contextul acestor preocupări, vă adresez următoarele întrebări, sperând într-o colaborare deschisă și transparentă pentru a identifica soluții viabile ce pot susține producția națională și pot asigura o concurență corectă pe piața românească:

1. Ce cunoștințe are ministerul dvs. despre aceste practici ale lanțurilor de supermarketuri și ce măsuri considerați că ar putea fi luate pentru a investiga și corecta aceste posibile abuzuri?
2. În ce măsură poate interveni Ministerul Economiei pentru a facilita un dialog între producătorii naționali și reprezentanții marilor lanțuri de retail, pentru a asigura condiții echitabile de comercializare a produselor?
3. Există planuri sau inițiative pentru revizuirea legislației în domeniul concurenței și protecției producătorilor locali împotriva practicilor comerciale inechitabile sau discriminatorii?
4. Ce strategii ar putea fi implementate pentru a sprijini și promova produsele românești, asigurându-le astfel o prezență stabilă și durabilă pe rafturile supermarketurilor?

Pentru Consiliul Concurenței

1. Ce măsuri preventive sunt luate pentru a monitoriza și a evalua practicile comerciale ale supermarketurilor, în scopul de a preveni posibilele cazuri de discriminare față de producătorii locali?
2. Există studii sau rapoarte recente care să evidențieze tendințele din piață privind relația dintre lanțurile de retail și producătorii locali de alimente?
3. Cum este abordată problema concentrației economice în sectorul retailului și care sunt efectele acesteia asupra producătorilor mici și mijlocii din România?

Pentru ANPC

1. Ce proceduri sunt stabilite pentru investigarea și sancționarea practicilor comerciale incorecte sau abuzive din partea retailerilor, în special în cazul în care acestea afectează producătorii locali?
2. Care sunt cele mai frecvente tipuri de plângeri primite de la producătorii locali și cum sunt acestea adresate de ANPC?
3. În ce măsură consumatorii sunt informați și protejați în situații în care există suspiciuni de prețuri impuse artificial sau condiții de vânzare inechitabile impuse de lanțurile de supermarketuri?

The post Valentin-Rică Cioromelea – Întrebare parlamentară – Situația producătorilor români în relația cu marile lanțuri de retail din România. appeared first on AUR.

Adresată:  Către Ștefan-Radu  OPREA  – Ministrul  Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei ;

Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța;

Şedinţa Senatului Romaniei din data de: 03.04.2024;

Obiectul interpelării:Dispar afacerile, mai ales cele mici și mijlocii din România?

Domnule Ministru,

     La începutul săptămânii trecute a fost publicată o situație statistică oficială a radierilor de firme din Registrul Comerțului.

     E cunoscut faptul că numărul firmelor comerciale înregistrate se află într-o dinamică permanentă, dispar unele, sunt create altele, dar, ceea ce îngrijorează în această nouă situație statistică este dimensiunea foarte mare a radierilor într-un singur an; cu 67,86% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023.

     Să fie aceasta o urmare a politicilor fiscale împovărătoare adoptată de Guvernul României în anii din urmă!

     Nu este, însă, singura informație negativă din comunicatul Oficiului Registrului Comerțului. În niciun judeţ nu a scăzut numărul de radieri comparativ cu ianuarie 2023. Ceea ce înseamnă că motivele sunt general-naționale.

     Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor,  agricultură, silvicultură şi pescuit, precum și din domeniul informațiilor și comunicaţiilor.

      Consider că nu putem rămâne pasivi în fața acestei situații, fapt pentru care vă solicit să analizați aceste date, cauzele care au determinat-o și să adoptați măsuri de stopare a radierilor și de creștere, nu de diminuare a numărului firmelor comerciale.

The post Evdochia Aelenei – Interpelare – Dispar afacerile, mai ales cele mici și mijlocii din România? appeared first on AUR.

Domnul Emanuel IOANA, director general ROMARM

 De la: Domnul Dumitru-Viorel FOCŞA, deputat în circumscripția electorală nr.14, Constanța

Obiectul întrebării: Are industria de apărare românească suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției?

Domnule ministru,

Domnule director,

Cu un conflict deschis la granițe și cu o armată cu dotări minime, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește măsurile luate de guvernanți în ceea ce privește pregătirile pentru un eventual răspuns în cazul unei agresiuni. Din contră, la fel ca înainte de al doilea război mondial, se pare că dacă se pot face niște afaceri pe spinarea apărării naționale, cu atât mai bine!

Țara noastră nu are nici măcar o fabrică de pulberi în prezent, ceea ce consider că ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Vă reamintesc că ultima instalație de pulberi, cea  de la Făgăraș, care funcționa de un secol, a fost tăiată și vândută la fier vechi de către autoritățile locale în anul 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro!

Actualele achiziții de pulberi din Serbia reprezintă și ele încă o vulnerabilitate!

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați de ce, până în prezent, România nu deține o fabrică de pulberi funcțională, precum și ce măsuri ați luat în anul 2023 pentru a da în folosință cât mai rapid o asemenea facilitate. De asemenea, vă rog să îmi precizați ce sume a investit ministerul pe care îl conduceți, în anul 2023, pentru realizarea unei fabrici noi de pulberi.

Domnule director, vă rog să îmi transmiteți dacă, în acest moment, industria de apărare românească are suficientă cantitate de pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, precum și cum explicați faptul că prețul de vânzare al pulberii din stocurile strategice românești către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție al pulberii din Serbia. De ce insistați cu obstinație pentru realizarea acestei tranzacții? Nu cumva pentru a o recumpăra prin intermediul ROMARM din Serbia sau Bulgaria?

The post Focșa Dumitru – întrebare către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Are industria de apărare românească suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției? appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

Desigur că România dispune de resurse semnificative de ape geotermale, împărțite în unele cazuri cu Ungaria, dar în mod paradoxal, beneficiile acestei bogății sunt experimentate predominant de către vecinii maghiari. Stațiunile balneare din România se adresează preponderent persoanelor în vârstă, neglijând în mare măsură segmentul tinerilor. Aceștia se văd constrânși să își caute destinații de relaxare în afara țării, renunțând astfel la potențialele opțiuni de tratament disponibile în țară, care, din păcate, păstrează încă standardele învechite din perioada comunistă, orientate exclusiv către cei cu talon de pensie și bilet de tratament.
Stațiunile balneare se confruntă încă cu probleme de dezvoltare, iar ritmul lor este mult prea lent față de cererea tot mai crescută, mai ales din partea tinerilor, care caută alternative noi pentru evadare.
Factori care au contribuit la această situație pot fi identificați în investițiile efectuate în Ungaria în aceste facilități, precum și în lipsa de viziune sau dezinteresul manifestat de guvernele României în ultimele trei decenii față de această resursă inepuizabilă și regenerabilă.
De asemenea, se poate observa o incapacitate a autorităților locale și județene de a atrage fonduri europene. În același timp, sectorul privat s-a confruntat cu obstacole semnificative, atribuind această situație birocrației, taxelor ridicate și indiferenței statului.

În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Turismului le planifică pentru a promova și dezvolta stațiunile balneare din România, ținând cont de potențialul bogat al resurselor geotermale și minerale?
2. Cum intenționează Ministerul Turismului să sprijine modernizarea și revitalizarea stațiunilor balneare pentru a le face mai atractive și accesibile, în special pentru segmentul tânăr de turiști?
3. Ce inițiative sunt în curs sau sunt planificate pentru a îmbunătăți colaborarea dintre sectorul public și cel privat în vederea accelerării dezvoltării infrastructurii turistice balneare și pentru a depăși obstacolele birocrației și ale taxelor ridicate, menționate ca probleme de către sectorul privat?

The post Dan Tanasă – întrebare către Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Starea turismului balnear din România appeared first on AUR.