De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș

                                       Domnule ministru,

Accesul populației la rețele funcționale de apă și canalizare nu mai poate fi sinonim cu o problemă de infrastructură locală, ci reprezintă o condiție elementară de sănătate publică, dezvoltare economică și demnitate administrativă. Din păcate, domnule ministru, în numeroase comunități rurale din județul Mureș persistă întârzieri majore, blocaje administrative și incertitudini privind implementarea proiectelor de extindere sau modernizare a rețelelor de utilități publice.

Această situație reflectă atât incapacitatea unor structuri administrative de a gestiona eficient investițiile finanțate din fonduri naționale și europene, cât și lipsa unei coordonări coerente între autoritățile centrale, operatorii regionali și administrațiile locale. Deși au fost anunțate în ultimii ani programe ample de investiții prin PNRR, Programul „Anghel Saligny” sau fonduri europene clasice, realitatea din teren indică existența unor proiecte întârziate, suspendate sau aflate într-un stadiu incert de implementare.

Apreciez, domnule ministru, că această problemă produce efecte directe asupra calității vieții locuitorilor din mediul rural și accentuează decalajele dintre comunitățile urbane și cele rurale – lipsa accesului la infrastructură de apă și canalizare afectează inclusiv perspectivele de dezvoltare economică locală, investițiile private, condițiile sanitare din școli și grădinițe, precum și capacitatea administrațiilor locale de a atrage noi proiecte de dezvoltare.

  Consider că este inacceptabil ca, în anul 2026, comunități întregi dintr-un județ important al Transilvaniei să se confrunte, în continuare, cu rețele incomplete, lucrări abandonate sau întârzieri repetate generate de probleme birocratice, litigii contractuale ori incapacitate administrativă.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este lista proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Mureș prin programele coordonate sau finanțate de minister. 
2. Care este stadiul fizic și financiar al fiecărui proiect și care sunt termenele estimate pentru finalizare. 
3. Ce proiecte din județul Mureș înregistrează întârzieri semnificative, blocaje administrative sau risc de pierdere a finanțării. 
4. Care sunt principalele cauze identificate de minister în privința întârzierii proiectelor de apă și canalizare din județul Mureș. 
5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru accelerarea lucrărilor și evitarea pierderii fondurilor europene aferente acestor investiții. 
6. Dacă ministerul a realizat o evaluare privind numărul localităților și al gospodăriilor din județul Mureș care nu beneficiază încă de acces complet la rețele funcționale de apă și canalizare – în cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să mi-o comunicați 
7. Care este cumulul penalităților impuse de minister pentru întârzierea, blocarea sau neefectuarea lucrărilor pentru rețelele de apă și canalizare din județul Mureș, în ultimii cinci ani, defalcat, pentru fiecare an și unitate administrativă în parte

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene

  Stimați domni miniștri,

În județul Prahova, numeroase proiecte de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare continuă să înregistreze întârzieri semnificative, în timp ce comunități întregi se confruntă cu infrastructură degradată, avarii repetate și acces limitat la servicii publice esențiale.

Consider că această situație reflectă incapacitatea administrativă a instituțiilor responsabile de a implementa, într-un ritm rezonabil, investiții finanțate inclusiv din fonduri europene, deși aceste proiecte au fost prezentate ani la rând drept priorități strategice.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, consider că este necesară o clarificare publică privind stadiul real al proiectelor, sumele deja cheltuite și riscurile de pierdere a finanțărilor și, prin urmare, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este lista completă a proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Prahova? 
2. Care este gradul de execuție fizică și financiară pentru fiecare proiect? 
3. Ce proiecte înregistrează întârzieri și care sunt cauzele acestora? 
4. Există proiecte aflate în risc de pierdere totală sau parțială a finanțării europene? 
5. Ce sancțiuni sau măsuri administrative au fost dispuse împotriva constructorilor sau beneficiarilor care nu respectă termenele? Care este cuantumul penalităților? 
6. Ce localități din județul Prahova nu beneficiază încă de rețele funcționale de canalizare și apă conform standardelor europene? 

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

Subiectul întrebării: Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru
dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat

Stimate domnule ministru,
Cazul dispariției chimioterapicelor dintr-o unitate publică de referință precum Institutul Oncologic București nu poate fi tratat ca o abatere administrativă, ci indică un mecanism organizat prin care resurse vitale au fost scoase din circuitul public, în timp ce pacienți oncologici depindeau de
aceste tratamente pentru supraviețuire.
Datele rezultate din controale oficiale și declarațiile publice ale fostului ministru al Sănătății1
indică lipsuri de medicamente de ordinul milioanelor de euro, diferențe majore de gestiune și existența unor facturi fără acoperire reală în produse – iar toate aceste aspecte semnalate nu
descriu un accident, ci un sistem în care controlul a fost fie inexistent, fie deliberat ignorat.
Mai grav decât atât, stimate domnule ministru interimar, există suspiciunea că tratamentele destinate pacienților din sistemul public au fost deturnate către zona privată, ceea ce ridică problema unei duble încălcări a legii, anume fraudarea bugetului public și privarea directă a pacienților de tratament, ceea ce transformă această situație nu doar întruna penală, ci și în una de responsabilitate politică majoră, în condițiile în care mecanismele de control ale statului nu au prevenit și nu nici au oprit la timp un astfel de
fenomen.
În acest context, domnule ministru interimar, vă solicit:

1. Precizați valoarea totală exactă a medicamentelor oncologice lipsă din gestiunea Institutul Oncologic București, defalcat pe ani și tipuri de produse, și indicați perioada în care aceste lipsuri au fost acumulate.
2. Indicați numărul exact de pacienți ale căror tratamente au fost întârziate, reduse sau întrerupte ca urmare a acestor lipsuri și dacă există evaluări privind impactul medical al acestor situații.
3. Nominalizați persoanele care aveau responsabilitatea directă asupra gestiunii medicamentelor și care nu și-au îndeplinit atribuțiile, inclusiv la nivel de conducere a spitalului și la nivelul Ministerului Sănătății.
4. Precizați dacă există suspiciuni confirmate privind transferul acestor medicamente către unități private și câte persoane sunt investigate în acest sens.
5. Indicați câte controale au fost efectuate de Ministerul Sănătății și de alte instituții de control în ultimii 5 ani la Institutul Oncologic București și ce nereguli au fost constatate la momentul respectiv.
6. Explicați de ce mecanismele existente de trasabilitate și control nu au funcționat, în condițiile în care vorbim despre medicamente scumpe, monitorizate și decontate din fonduri publice.
7. Precizați dacă au fost identificate situații similare în alte spitale din România și ce verificări ați dispus la nivel național după apariția acestui caz.
8. Prezentați măsurile concrete, cu termene precise, pentru implementarea unui sistem obligatoriu de trasabilitate digitală a medicamentelor oncologice, de la achiziție până la administrarea către pacient.

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat appeared first on AUR.

1. Care este lista completă a celor „22 de spitale” invocate, cu precizarea pentru fiecare a stadiului exact: finalizat și funcțional, în construcție, contractat sau aflat în fază de proiect?
2. Câte dintre aceste unități sunt, la data prezentei, efectiv operaționale și deservesc pacienți?
3. Ce criterii utilizează Ministerul Sănătății pentru a include un proiect în categoria „spital construit” în comunicările publice?
4. Ce sume au fost alocate și efectiv cheltuite pentru fiecare dintre aceste investiții și care este sursa finanțării – buget de stat, PNRR, fonduri europene?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Declarație privind cele 22 de spitale și stadiul real al investițiilor din sănătate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local

Stimate domnule ministru,

Transformările demografice și economice din ultimii ani au produs efecte vizibile și asupra vieții comunităților rurale din România, afectând nu doar structura socială și economică a satelor, ci și capacitatea acestora de a susține instituțiile tradiționale care le definesc identitatea. Numeroase lăcașuri de cult din mediul rural se confruntă cu dificultăți tot mai accentuate în asigurarea resurselor minime necesare funcționării și întreținerii.

Biserica, în spațiul rural românesc, nu reprezintă doar un loc de manifestare a vieții religioase, ci și un reper comunitar fundamental, cu rol social, cultural și identitar. Cu toate acestea, depopularea satelor, îmbătrânirea populației și diminuarea veniturilor gospodăriilor au condus la o scădere constantă a contribuțiilor locale, care constituiau, în mod tradițional, principala sursă de finanțare pentru lucrări esențiale, precum reparația acoperișurilor, întreținerea clădirilor anexe (inclusiv a prăznicarelor) sau asigurarea resurselor pentru încălzire pe perioada sezonului rece.

În lipsa unor mecanisme de sprijin adecvate, există riscul real ca aceste lăcașuri de cult să intre într-un proces accelerat de degradare, cu consecințe nu doar asupra patrimoniului construit, ci și asupra coeziunii sociale la nivel local.

Având în vedere aceste considerente, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea actuală a autorităților competente privind situația financiară a lăcașurilor de cult din mediul rural, în special în comunitățile afectate de depopulare?
2. Ce programe sau mecanisme de finanțare există în prezent pentru sprijinirea lucrărilor de întreținere și reabilitare a bisericilor din sate și comune, inclusiv pentru infrastructura auxiliară și cheltuielile curente?
3. În ce măsură se are în vedere dezvoltarea unor scheme de sprijin dedicate acestor comunități, care să compenseze scăderea contribuțiilor locale și să asigure un nivel minim de funcționare?
4. Există analize sau inițiative privind includerea lăcașurilor de cult din mediul rural în programe mai ample de protejare a patrimoniului și de revitalizare comunitară?
5. Care este viziunea ministerului asupra rolului pe care statul îl poate avea, în mod legitim și echilibrat, în susținerea acestor instituții, în contextul respectării principiilor constituționale și al nevoii de coeziune socială?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale

Stimate domnule Ministru,

În contextul informațiilor publice recente privind intenția Ministerului Sănătății de a reduce cu aproximativ 14.000 numărul de paturi de spital în următorii trei ani, se ridică o serie de preocupări legitime privind capacitatea sistemului sanitar românesc de a răspunde adecvat nevoilor populației.

Această măsură, justificată, potrivit comunicărilor oficiale, prin necesitatea eficientizării serviciilor medicale și a tranziției către îngrijiri ambulatorii și comunitare, riscă, în absența unor mecanisme compensatorii funcționale, să accentueze vulnerabilitățile deja existente: supraaglomerarea unităților sanitare, accesul inegal la servicii medicale în mediul rural și urban mic, precum și presiunea crescută asupra personalului medical.

Având în vedere importanța strategică a sistemului de sănătate pentru siguranța națională și bunăstarea cetățenilor, consider că orice reformă trebuie să fie fundamentată pe analize riguroase, transparente și adaptate realităților din teren.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt criteriile concrete și metodologia utilizată pentru fundamentarea deciziei de reducere a numărului de paturi de spital la nivel național?
2. Cum se corelează această măsură cu indicatorii reali de morbiditate, îmbătrânire a populației și acces la servicii medicale, în special în regiunile deficitare, precum zona Moldovei?
3. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru a asigura continuitatea actului medical, în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii ambulatorii și a medicinei comunitare?
4. Există studii de impact realizate la nivel regional care să demonstreze că această reducere nu va conduce la scăderea calității actului medical sau la creșterea timpilor de așteptare pentru pacienți?
5. Cum va fi protejat accesul categoriilor vulnerabile, persoane vârstnice, pacienți cronici sau din mediul rural, în condițiile acestei reorganizări?
6. Care este calendarul al implementării acestei măsuri și ce mecanisme de monitorizare și evaluare vor fi utilizate pentru a corecta eventualele disfuncționalități?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Deputat Florin-Bogdan VELCESCU, Deputat în Circumscripția electorală nr. 3, ARGEȘ

Subiectul: Situația proiectelor de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare finanțate în județul Argeș

Stimate domnule ministru,

Investițiile în infrastructura de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare reprezintă unele dintre cele mai importante intervenții publice la nivel local, având un impact direct asupra sănătății populației, protecției mediului și în dezvoltarea comunităților.

În același timp, având în vedere faptul că aceste proiecte sunt realizate în mare parte din fonduri publice, prin programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, este esențial ca utilizarea, funcționarea și administrarea ulterioară a acestor sisteme să fie pe deplin transparente și conforme cu scopul pentru care au fost finanțate.

Cu toate acestea, în practică, există situații în care, ulterior finalizării, aceste infrastructuri sunt date în operare unor terți, inclusiv prin delegare sau concesionare, ceea ce impune o atenție suplimentară asupra modului în care sunt respectate condițiile legale și interesul public.

În acest context, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Lista proiectelor finanțate în județul Argeș pentru rețele de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, defalcată pe UAT, program de finanțare, valoare aprobată și stadiu actual. 
2. Care dintre aceste proiecte sunt finalizate, recepționate și funcționale la data prezentei solicitări?
3. Care dintre proiectele finalizate includ stații de epurare și care este situația funcționării acestora?
4. Ministerul deține informații privind modul de operare a infrastructurii realizate din fonduri publice, respectiv dacă serviciile sunt gestionate direct de UAT, prin operator regional, prin delegare de gestiune sau prin concesionare către operatori privați?
5. În cazul proiectelor finalizate și predate beneficiarilor, ministerul verifică ulterior modul în care infrastructura finanțată din bani publici este exploatată, întreținută și utilizată în interesul comunităților locale?
6. Dacă la nivelul județului Argeș au fost identificate situații în care infrastructura de apă/canalizare sau stațiile de epurare finanțate din fonduri publice au fost ulterior concesionate, delegate sau date spre operare unor entități private și, în caz afirmativ, vă rog să indicați UAT-urile vizate și cadrul juridic aplicabil. 

Având în vedere că aceste investiții sunt realizate din fonduri publice și vizează servicii esențiale pentru populație, consider necesară clarificarea modului în care infrastructura finanțată de stat este ulterior utilizată, administrată și pusă efectiv în serviciul cetățenilor.

The post Florin-Bogdan VELCESCU – Întrebare – Situația proiectelor de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare finanțate în județul Argeș appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Degradarea gravă a parcului de ambulanțe din județul Constanța și blocaje în intervențiile de urgență

     Domnule ministru,

Prin prezenta întrebare parlamentară vă solicit să prezentați situația reală și măsurile imediate privind funcționarea Serviciului de Ambulanță din județul Constanța, în condițiile în care o parte semnificativă a autospecialelor este indisponibilă zilnic, iar unele ambulanțe au depășit un milion de kilometri parcurși.

Consider că această situație reflectă o disfuncție gravă de management și finanțare – datele publice arată că peste un sfert dintre ambulanțe ajung zilnic în service, ceea ce reduce direct capacitatea de intervenție, în plus, utilizarea unor autospeciale cu un grad extrem de uzură crește riscul de defecțiuni în misiune și afectează siguranța pacienților și a personalului.

În aceste condiții, domnule ministru, vă solicit să răspundeți punctual următoarelor întrebări:

1. Care este numărul ambulanțelor din județul Constanța care depășesc durata normală de exploatare și pragurile critice de kilometraj? 
2. Care este procentul zilnic de autospeciale indisponibile și impactul asupra timpilor de intervenție? 
3. Ce buget a fost alocat în ultimii ani pentru înnoirea parcului auto și de ce nu a produs efecte suficiente în teren? 
4. Care este costul anual al reparațiilor pentru aceste autospeciale și de ce sunt menținute în exploatare vehicule cu peste un milion de kilometri? 
5. Ce măsuri imediate sunt luate pentru a suplimenta flota și a reduce numărul ambulanțelor scoase din uz zilnic? 
6. Cine răspunde pentru această situație și ce măsuri administrative au fost dispuse? 
7. Care este termenul realist pentru readucerea serviciului la un nivel funcțional?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Degradarea gravă a parcului de ambulanțe din județul Constanța și blocaje în intervențiile de urgență appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Fenomenul locuințelor abandonate din zona București–Ilfov

Stimate domnule ministru,

România se confruntă cu un fenomen amplu de depopulare și de neutilizare a fondului locativ. Aproximativ 2,5 milioane de locuințe, adică un sfert din total, sunt în prezent neocupate, iar această tendință nu caracterizează doar zonele rurale izolate, ci se manifestă tot mai accentuat și în proximitatea marilor centre urbane.

În mod paradoxal, zona București–Ilfov, care ar trebui să reprezinte principalul pol de dezvoltare economică și demografică al țării, înregistrează peste 298.000 de locuințe neocupate, dintre care peste 218.000 doar în municipiul București. În același timp, comunități aflate la distanțe relativ mici de capitală se confruntă cu depopulare accelerată, îmbătrânirea populației și reducerea drastică a activităților economice și sociale. Această realitate indică disfuncționalități majore în politicile de dezvoltare teritorială, urbanism și locuire, precum și o utilizare ineficientă a resurselor existente.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt cauzele identificate de minister pentru nivelul ridicat al locuințelor abandonate, în special în zona București–Ilfov?

2. Câte dintre aceste locuințe înregistrează datorii la plata impozitelor?

3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pe care îl conduceți pentru actualizarea evidențelor privind dreptul de proprietate asupra acestor imobile și pentru îmbunătățirea colectării impozitelor aferente locuințelor neocupate?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Fenomenul locuințelor abandonate din zona București–Ilfov appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Situația proiectelor de dezvoltare și investiții din județul Tulcea afectate de blocaje financiare

Stimate domnule ministru,

După primul trimestru al anului 2026, ne uităm pe cifrele execuției bugetare și vedem o realitate care ne îngrijorează pe toți cei care ieșim dincolo de birourile ministeriale. Deficitul a crescut mult mai repede decât ne-au promis guvernanții, iar presiunea Comisiei Europene pentru a nu risca fondurile din PNRR a creat o stare de panică administrativă. În spatele ușilor închise se vorbește deja despre „reajustări”, un termen elegant pentru tăierile de investiții care lovesc direct în comunitățile locale, acolo unde omul de rând așteaptă un drum reparat, o școală modernizată sau o rețea de apă funcțională.

În timp ce aparatul central își conservă resursele, dezvoltarea județului este practic blocată prin sistarea transferurilor necesare de la bugetul de stat. Impactul social este devastator: șantiere părăsite, antreprenori locali care intră în colaps și o stare de incertitudine care macină încrederea cetățeanului în stat.

În acest context, vă rog să-mi comunicați:

1. Care este lista completă a proiectelor de investiții din județul Tulcea finanțate prin programe coordonate de Ministerul Dezvoltării care au fost suspendate, încetinite sau afectate de blocaje financiare în ultimele 6 luni?
2. Care este stadiul actual de implementare al fiecărui proiect aflat în această situație, cu menționarea procentului de execuție și a eventualelor întârzieri înregistrate?
3. Ce sume au fost aprobate inițial, ce sume au fost alocate și ce sume au fost efectiv plătite până în prezent pentru fiecare proiect în parte?
4. Ce proiecte din județul Tulcea riscă să fie amânate, redimensionate sau abandonate dacă actualele blocaje de finanțare continuă?
5. Există un calendar asumat pentru reluarea transferurilor bugetare necesare finalizării proiectelor de investiții în județul Tulcea, sau trebuie să comunicăm cetățenilor că, pentru restul anului 2026, dezvoltarea infrastructurii locale este definitiv sistată din motive de austeritate bugetară?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Situația proiectelor de dezvoltare și investiții din județul Tulcea afectate de blocaje financiare appeared first on AUR.