De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese

Domnule Ministru,

La data de 13 mai 2026, în timpul orelor de curs, un perete al Școlii Gimnaziale din comuna Maliuc, județul Tulcea, s-a prăbușit, punând în pericol iminent viața a cel puțin 15 elevi și a unui cadru didactic. Incidentul a avut loc în contextul unor lucrări executate la temelia clădirii cu utilaje grele, în prezența copiilor.

Deși public aceste lucrări au fost prezentate ca fiind „consolidări seismice” prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS), din relatările părinților și ale localnicilor reiese că, de fapt, firma executantă efectua excavații masive la fundația clădirii vechi pentru a alipi o nouă anexă cu zece grupuri sanitare. Lucrările au fost autorizate și s-au desfășurat în plin program școlar, fără evacuarea elevilor și fără măsuri adecvate de siguranță.

În acest context, vă adresez următorul set de întrebări și solicit răspunsuri scrise, complete, punctuale și documentate în termenul legal:

1. Care este natura exactă a proiectului aprobat și finanțat pentru Școala Gimnazială Maliuc? A fost un proiect de consolidare seismică prin PNCCRS sau, de fapt, un proiect de extindere a clădirii prin construirea unei noi anexe cu grupuri sanitare? Vă rog să atașați copia proiectului tehnic aprobat și a contractului de execuție.
2. Care este denumirea completă a firmei executante (Iacomi SRL din Galați sau orice altă denumire oficială)? Cine a câștigat licitația, în ce condiții și prin ce procedură?
3. Având în vedere multiplele relatări locale potrivit cărora aceeași firmă câștigă majoritatea sau toate proiectele de construcții și reabilitări din comuna Maliuc, considerați că există un posibil conflict de interese, o situație de favorizare sau o concentrare nejustificată a contractelor publice în favoarea unui singur operator economic? A fost sesizată Direcția de Combatere a Fraudelor sau alte structuri de control ale Ministerului?
4. A fost efectuată o expertiză tehnică de rezistență și o evaluare seismică independentă înainte de începerea lucrărilor? Care au fost concluziile acesteia și de ce nu s-au executat lucrările în perioada vacanței școlare?
5. Cine a emis autorizația de construire / autorizația de execuție și cine a avizat explicit desfășurarea lucrărilor (inclusiv excavațiile la temelia clădirii) în timpul orelor de curs, cu elevi prezenți în școală? Vă rog să indicați numele și funcția persoanelor care au semnat aceste avize/autorizații.
6. A fost oprită execuția lucrărilor imediat după incidentul din 13 mai 2026? Care este stadiul actual al contractului și ce măsuri de remediere ați dispus?
7. A fost sancționată firma executantă pentru modul de desfășurare a lucrărilor (execuție în timpul programului școlar, punerea în pericol a vieții elevilor, nerespectarea proiectului etc.)? Dacă da, cu ce sancțiuni și când? Dacă nu, de ce?
8. Intenționați să trimiteți Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării într-o verificare tematică urgentă la Maliuc pentru a clarifica toate aspectele de mai sus (legalitatea proiectului, respectarea procedurilor, posibile conflicte de interese, calitatea execuției)?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația sistemului de termoficare din municipiul Constanța și degradarea rețelelor de distribuție a agentului termic

Domnule ministru,

Municipiul Constanța continuă să se confrunte cu probleme grave privind funcționarea sistemului centralizat de termoficare, în condițiile în care infrastructura de transport și distribuție a agentului termic a ajuns într-un stadiu avansat de degradare după ani de subfinanțare și intervenții întârziate.

Situația actuală nu reflectă doar o dificultate administrativă locală izolată, ci o problemă majoră de infrastructură urbană care afectează direct calitatea vieții pentru zeci de mii de locuitori ai municipiului Constanța – avariile repetate, pierderile masive din rețea, întreruperile furnizării apei calde și căldurii, precum și costurile ridicate suportate de populație indică existența unui sistem aflat sub presiune permanentă.

În ultimii ani au fost anunțate proiecte de modernizare a magistralelor și de reabilitare a rețelelor secundare, însă numeroși constănțeni reclamă faptul că lucrările avansează lent, iar disfuncționalitățile continuă inclusiv după finalizarea unor intervenții punctuale.

Consider că este necesară o evaluare transparentă a stadiului real al infrastructurii de termoficare și a capacității administrative de implementare a investițiilor asumate.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este lungimea totală a rețelelor de termoficare din municipiul Constanța considerate în prezent într-un stadiu avansat de degradare. 
2. Ce fonduri guvernamentale și europene au fost alocate în perioada 2023–2026 pentru modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Constanța. 
3. Care este stadiul exact al proiectelor de reabilitare a magistralelor și rețelelor secundare aflate în execuție. 
4. Ce nivel estimat al pierderilor din rețea este înregistrat în prezent și cum evoluează acesta comparativ cu anii anteriori. 
5. Dacă Ministerul Dezvoltării are în vedere elaborarea unui program național special destinat marilor municipii cu infrastructură de termoficare critic degradată.

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația sistemului de termoficare din municipiul Constanța și degradarea rețelelor de distribuție a agentului termic appeared first on AUR.

Către: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în atenția domnului ministru Cseke Attila-Zoltán

De la: Domnul Andrei-Emil Dîrlău, Senator ales în Circumscripţia electorală nr.01 Alba

Subiectul întrebării: Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop

  Stimate domnule ministru,

        Faptul că România este una dintre cele mai expuse țări din Europa la riscul seismic nu este o afirmație retorică — este o realitate cuantificată: peste 270.000 de elevi merg zilnic la școală în clădiri cu risc seismic ridicat, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035. Citiți din nou: 270.000 de copii, în fiecare zi, în clădiri care, în cazul unui cutremur major, ar putea să nu reziste!

Memoria colectivă a României păstrează, cu tot cu cicatricile ei, imaginea din 4 martie 1977 – aproape 1.600 de morți, zeci de mii de răniți, un oraș în ruine. Dar dacă acel cutremur s-ar produce astăzi, cu aceeași intensitate, bilanțul ar fi incomparabil mai grav — pentru că patrimoniul construit al României a îmbătrânit, pentru că expertizarea a mers lent, iar consolidarea a mers și mai lent. Iar în drumul unui cutremur major s-ar afla, inevitabil, și școlile.

Statul român dispune, în teorie, de instrumentele necesare pentru a acționa – există Programul Național de Expertizare a Clădirilor Publice cu Risc Seismic din sistemele de sănătate și învățământ, cu termen legal de finalizare a expertizărilor la 1 iunie 2026 — termen care tocmai este pe punctul de a expira. Există Programul Național de Investiții „Școli sigure și sănătoase”[3], prelungit prin actul normativ din decembrie 2025 până în 2028, există finanțare de la bugetul de stat, declarată 100%, inclusiv pentru expertizare.

Și totuși, stimate domnule ministru, întrebarea esențială rămâne fără un răspuns public: câte din cele aproximativ 3.200 de unități administrativ-teritoriale ale României au accesat, efectiv, aceste instrumente? Câte primării au solicitat finanțare pentru expertizarea seismică a școlilor din subordine? Câte au semnat contracte? Câte au finalizat expertizările? Câte clădiri au rămas în afara oricărui program, fie din lipsă de capacitate administrativă, fie din indiferență, fie din cauza unor proceduri de accesare inutilizabil de stufoase?

Absența unui răspuns transparent la aceste întrebări nu este un detaliu tehnic — este o eșec de politică publică – programele există, banii, de asemenea, urgențe există. Însă, ceea ce lipsește, în mod repetat și sistematic, este voința administrativă de a transforma cifrele din strategii în realitate din teren.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Câte unități administrativ-teritoriale din România au solicitat, până la data prezentei întrebări, fonduri pentru expertizarea seismică a unităților de învățământ din subordine, în cadrul programelor naționale gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației?

2. Câte dintre aceste solicitări au fost aprobate, câte sunt în curs de soluționare și câte au fost respinse — cu indicarea principalelor motive de respingere sau de blocare administrativă?

3. Care este numărul total al unităților de învățământ expertizate tehnic seismic prin programele ministerului, defalcat pe clase de risc seismic (Rs I, Rs II, Rs III, Rs IV), și câte unități școlare nu au fost încă expertizate la data expirării termenului legal de 1 iunie 2026?

4. Care este bugetul total alocat și cel efectiv cheltuit, pe fiecare program național destinat expertizării, clasificării și consolidării unităților școlare, în perioada 2023-2026? Care sunt principalele cauze ale neabsorbției fondurilor disponibile, acolo unde aceasta s-a produs?

5. Ministerul a identificat, până în prezent, unități administrativ-teritoriale care nu au depus nicio solicitare și nu au inițiat niciun demers de expertizare? Dacă da, ce măsuri concrete au fost sau urmează să fie luate pentru a remedia această situație?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș

                                       Domnule ministru,

Accesul populației la rețele funcționale de apă și canalizare nu mai poate fi sinonim cu o problemă de infrastructură locală, ci reprezintă o condiție elementară de sănătate publică, dezvoltare economică și demnitate administrativă. Din păcate, domnule ministru, în numeroase comunități rurale din județul Mureș persistă întârzieri majore, blocaje administrative și incertitudini privind implementarea proiectelor de extindere sau modernizare a rețelelor de utilități publice.

Această situație reflectă atât incapacitatea unor structuri administrative de a gestiona eficient investițiile finanțate din fonduri naționale și europene, cât și lipsa unei coordonări coerente între autoritățile centrale, operatorii regionali și administrațiile locale. Deși au fost anunțate în ultimii ani programe ample de investiții prin PNRR, Programul „Anghel Saligny” sau fonduri europene clasice, realitatea din teren indică existența unor proiecte întârziate, suspendate sau aflate într-un stadiu incert de implementare.

Apreciez, domnule ministru, că această problemă produce efecte directe asupra calității vieții locuitorilor din mediul rural și accentuează decalajele dintre comunitățile urbane și cele rurale – lipsa accesului la infrastructură de apă și canalizare afectează inclusiv perspectivele de dezvoltare economică locală, investițiile private, condițiile sanitare din școli și grădinițe, precum și capacitatea administrațiilor locale de a atrage noi proiecte de dezvoltare.

  Consider că este inacceptabil ca, în anul 2026, comunități întregi dintr-un județ important al Transilvaniei să se confrunte, în continuare, cu rețele incomplete, lucrări abandonate sau întârzieri repetate generate de probleme birocratice, litigii contractuale ori incapacitate administrativă.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este lista proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Mureș prin programele coordonate sau finanțate de minister. 
2. Care este stadiul fizic și financiar al fiecărui proiect și care sunt termenele estimate pentru finalizare. 
3. Ce proiecte din județul Mureș înregistrează întârzieri semnificative, blocaje administrative sau risc de pierdere a finanțării. 
4. Care sunt principalele cauze identificate de minister în privința întârzierii proiectelor de apă și canalizare din județul Mureș. 
5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru accelerarea lucrărilor și evitarea pierderii fondurilor europene aferente acestor investiții. 
6. Dacă ministerul a realizat o evaluare privind numărul localităților și al gospodăriilor din județul Mureș care nu beneficiază încă de acces complet la rețele funcționale de apă și canalizare – în cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să mi-o comunicați 
7. Care este cumulul penalităților impuse de minister pentru întârzierea, blocarea sau neefectuarea lucrărilor pentru rețelele de apă și canalizare din județul Mureș, în ultimii cinci ani, defalcat, pentru fiecare an și unitate administrativă în parte

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene

  Stimați domni miniștri,

În județul Prahova, numeroase proiecte de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare continuă să înregistreze întârzieri semnificative, în timp ce comunități întregi se confruntă cu infrastructură degradată, avarii repetate și acces limitat la servicii publice esențiale.

Consider că această situație reflectă incapacitatea administrativă a instituțiilor responsabile de a implementa, într-un ritm rezonabil, investiții finanțate inclusiv din fonduri europene, deși aceste proiecte au fost prezentate ani la rând drept priorități strategice.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, consider că este necesară o clarificare publică privind stadiul real al proiectelor, sumele deja cheltuite și riscurile de pierdere a finanțărilor și, prin urmare, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este lista completă a proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Prahova? 
2. Care este gradul de execuție fizică și financiară pentru fiecare proiect? 
3. Ce proiecte înregistrează întârzieri și care sunt cauzele acestora? 
4. Există proiecte aflate în risc de pierdere totală sau parțială a finanțării europene? 
5. Ce sancțiuni sau măsuri administrative au fost dispuse împotriva constructorilor sau beneficiarilor care nu respectă termenele? Care este cuantumul penalităților? 
6. Ce localități din județul Prahova nu beneficiază încă de rețele funcționale de canalizare și apă conform standardelor europene? 

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

Subiectul întrebării: Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru
dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat

Stimate domnule ministru,
Cazul dispariției chimioterapicelor dintr-o unitate publică de referință precum Institutul Oncologic București nu poate fi tratat ca o abatere administrativă, ci indică un mecanism organizat prin care resurse vitale au fost scoase din circuitul public, în timp ce pacienți oncologici depindeau de
aceste tratamente pentru supraviețuire.
Datele rezultate din controale oficiale și declarațiile publice ale fostului ministru al Sănătății1
indică lipsuri de medicamente de ordinul milioanelor de euro, diferențe majore de gestiune și existența unor facturi fără acoperire reală în produse – iar toate aceste aspecte semnalate nu
descriu un accident, ci un sistem în care controlul a fost fie inexistent, fie deliberat ignorat.
Mai grav decât atât, stimate domnule ministru interimar, există suspiciunea că tratamentele destinate pacienților din sistemul public au fost deturnate către zona privată, ceea ce ridică problema unei duble încălcări a legii, anume fraudarea bugetului public și privarea directă a pacienților de tratament, ceea ce transformă această situație nu doar întruna penală, ci și în una de responsabilitate politică majoră, în condițiile în care mecanismele de control ale statului nu au prevenit și nu nici au oprit la timp un astfel de
fenomen.
În acest context, domnule ministru interimar, vă solicit:

1. Precizați valoarea totală exactă a medicamentelor oncologice lipsă din gestiunea Institutul Oncologic București, defalcat pe ani și tipuri de produse, și indicați perioada în care aceste lipsuri au fost acumulate.
2. Indicați numărul exact de pacienți ale căror tratamente au fost întârziate, reduse sau întrerupte ca urmare a acestor lipsuri și dacă există evaluări privind impactul medical al acestor situații.
3. Nominalizați persoanele care aveau responsabilitatea directă asupra gestiunii medicamentelor și care nu și-au îndeplinit atribuțiile, inclusiv la nivel de conducere a spitalului și la nivelul Ministerului Sănătății.
4. Precizați dacă există suspiciuni confirmate privind transferul acestor medicamente către unități private și câte persoane sunt investigate în acest sens.
5. Indicați câte controale au fost efectuate de Ministerul Sănătății și de alte instituții de control în ultimii 5 ani la Institutul Oncologic București și ce nereguli au fost constatate la momentul respectiv.
6. Explicați de ce mecanismele existente de trasabilitate și control nu au funcționat, în condițiile în care vorbim despre medicamente scumpe, monitorizate și decontate din fonduri publice.
7. Precizați dacă au fost identificate situații similare în alte spitale din România și ce verificări ați dispus la nivel național după apariția acestui caz.
8. Prezentați măsurile concrete, cu termene precise, pentru implementarea unui sistem obligatoriu de trasabilitate digitală a medicamentelor oncologice, de la achiziție până la administrarea către pacient.

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat appeared first on AUR.

1. Care este lista completă a celor „22 de spitale” invocate, cu precizarea pentru fiecare a stadiului exact: finalizat și funcțional, în construcție, contractat sau aflat în fază de proiect?
2. Câte dintre aceste unități sunt, la data prezentei, efectiv operaționale și deservesc pacienți?
3. Ce criterii utilizează Ministerul Sănătății pentru a include un proiect în categoria „spital construit” în comunicările publice?
4. Ce sume au fost alocate și efectiv cheltuite pentru fiecare dintre aceste investiții și care este sursa finanțării – buget de stat, PNRR, fonduri europene?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Declarație privind cele 22 de spitale și stadiul real al investițiilor din sănătate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local

Stimate domnule ministru,

Transformările demografice și economice din ultimii ani au produs efecte vizibile și asupra vieții comunităților rurale din România, afectând nu doar structura socială și economică a satelor, ci și capacitatea acestora de a susține instituțiile tradiționale care le definesc identitatea. Numeroase lăcașuri de cult din mediul rural se confruntă cu dificultăți tot mai accentuate în asigurarea resurselor minime necesare funcționării și întreținerii.

Biserica, în spațiul rural românesc, nu reprezintă doar un loc de manifestare a vieții religioase, ci și un reper comunitar fundamental, cu rol social, cultural și identitar. Cu toate acestea, depopularea satelor, îmbătrânirea populației și diminuarea veniturilor gospodăriilor au condus la o scădere constantă a contribuțiilor locale, care constituiau, în mod tradițional, principala sursă de finanțare pentru lucrări esențiale, precum reparația acoperișurilor, întreținerea clădirilor anexe (inclusiv a prăznicarelor) sau asigurarea resurselor pentru încălzire pe perioada sezonului rece.

În lipsa unor mecanisme de sprijin adecvate, există riscul real ca aceste lăcașuri de cult să intre într-un proces accelerat de degradare, cu consecințe nu doar asupra patrimoniului construit, ci și asupra coeziunii sociale la nivel local.

Având în vedere aceste considerente, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea actuală a autorităților competente privind situația financiară a lăcașurilor de cult din mediul rural, în special în comunitățile afectate de depopulare?
2. Ce programe sau mecanisme de finanțare există în prezent pentru sprijinirea lucrărilor de întreținere și reabilitare a bisericilor din sate și comune, inclusiv pentru infrastructura auxiliară și cheltuielile curente?
3. În ce măsură se are în vedere dezvoltarea unor scheme de sprijin dedicate acestor comunități, care să compenseze scăderea contribuțiilor locale și să asigure un nivel minim de funcționare?
4. Există analize sau inițiative privind includerea lăcașurilor de cult din mediul rural în programe mai ample de protejare a patrimoniului și de revitalizare comunitară?
5. Care este viziunea ministerului asupra rolului pe care statul îl poate avea, în mod legitim și echilibrat, în susținerea acestor instituții, în contextul respectării principiilor constituționale și al nevoii de coeziune socială?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația finanțării lăcașurilor de cult din mediul rural și riscul degradării patrimoniului religios local appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale

Stimate domnule Ministru,

În contextul informațiilor publice recente privind intenția Ministerului Sănătății de a reduce cu aproximativ 14.000 numărul de paturi de spital în următorii trei ani, se ridică o serie de preocupări legitime privind capacitatea sistemului sanitar românesc de a răspunde adecvat nevoilor populației.

Această măsură, justificată, potrivit comunicărilor oficiale, prin necesitatea eficientizării serviciilor medicale și a tranziției către îngrijiri ambulatorii și comunitare, riscă, în absența unor mecanisme compensatorii funcționale, să accentueze vulnerabilitățile deja existente: supraaglomerarea unităților sanitare, accesul inegal la servicii medicale în mediul rural și urban mic, precum și presiunea crescută asupra personalului medical.

Având în vedere importanța strategică a sistemului de sănătate pentru siguranța națională și bunăstarea cetățenilor, consider că orice reformă trebuie să fie fundamentată pe analize riguroase, transparente și adaptate realităților din teren.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt criteriile concrete și metodologia utilizată pentru fundamentarea deciziei de reducere a numărului de paturi de spital la nivel național?
2. Cum se corelează această măsură cu indicatorii reali de morbiditate, îmbătrânire a populației și acces la servicii medicale, în special în regiunile deficitare, precum zona Moldovei?
3. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru a asigura continuitatea actului medical, în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii ambulatorii și a medicinei comunitare?
4. Există studii de impact realizate la nivel regional care să demonstreze că această reducere nu va conduce la scăderea calității actului medical sau la creșterea timpilor de așteptare pentru pacienți?
5. Cum va fi protejat accesul categoriilor vulnerabile, persoane vârstnice, pacienți cronici sau din mediul rural, în condițiile acestei reorganizări?
6. Care este calendarul al implementării acestei măsuri și ce mecanisme de monitorizare și evaluare vor fi utilizate pentru a corecta eventualele disfuncționalități?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reducerea numărului de paturi de spital în România și impactul asupra accesului la servicii medicale appeared first on AUR.

De la: Domnul Deputat Florin-Bogdan VELCESCU, Deputat în Circumscripția electorală nr. 3, ARGEȘ

Subiectul: Situația proiectelor de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare finanțate în județul Argeș

Stimate domnule ministru,

Investițiile în infrastructura de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare reprezintă unele dintre cele mai importante intervenții publice la nivel local, având un impact direct asupra sănătății populației, protecției mediului și în dezvoltarea comunităților.

În același timp, având în vedere faptul că aceste proiecte sunt realizate în mare parte din fonduri publice, prin programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, este esențial ca utilizarea, funcționarea și administrarea ulterioară a acestor sisteme să fie pe deplin transparente și conforme cu scopul pentru care au fost finanțate.

Cu toate acestea, în practică, există situații în care, ulterior finalizării, aceste infrastructuri sunt date în operare unor terți, inclusiv prin delegare sau concesionare, ceea ce impune o atenție suplimentară asupra modului în care sunt respectate condițiile legale și interesul public.

În acest context, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Lista proiectelor finanțate în județul Argeș pentru rețele de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, defalcată pe UAT, program de finanțare, valoare aprobată și stadiu actual. 
2. Care dintre aceste proiecte sunt finalizate, recepționate și funcționale la data prezentei solicitări?
3. Care dintre proiectele finalizate includ stații de epurare și care este situația funcționării acestora?
4. Ministerul deține informații privind modul de operare a infrastructurii realizate din fonduri publice, respectiv dacă serviciile sunt gestionate direct de UAT, prin operator regional, prin delegare de gestiune sau prin concesionare către operatori privați?
5. În cazul proiectelor finalizate și predate beneficiarilor, ministerul verifică ulterior modul în care infrastructura finanțată din bani publici este exploatată, întreținută și utilizată în interesul comunităților locale?
6. Dacă la nivelul județului Argeș au fost identificate situații în care infrastructura de apă/canalizare sau stațiile de epurare finanțate din fonduri publice au fost ulterior concesionate, delegate sau date spre operare unor entități private și, în caz afirmativ, vă rog să indicați UAT-urile vizate și cadrul juridic aplicabil. 

Având în vedere că aceste investiții sunt realizate din fonduri publice și vizează servicii esențiale pentru populație, consider necesară clarificarea modului în care infrastructura finanțată de stat este ulterior utilizată, administrată și pusă efectiv în serviciul cetățenilor.

The post Florin-Bogdan VELCESCU – Întrebare – Situația proiectelor de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare finanțate în județul Argeș appeared first on AUR.