De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Locurile în creșe și grădinițe din județul Vaslui — distribuția investițiilor PNRR și sustenabilitatea lor

    Stimate domnule ministru,

Educația timpurie este fundamentul pe care se construiește întregul parcurs școlar al unui copil și, totodată, condiția care le permite tinerelor familii — în special mamelor — să revină la muncă după concediul de creștere. România are, însă, de ani de zile, un deficit cronic de locuri în creșe, iar în mediul rural oferta publică este aproape inexistentă. Pentru un județ preponderent rural și cu venituri sub media națională, precum Vasluiul, accesul la educație timpurie nu este o facilitate, ci reprezintă o adevărată pârghie de reducere a inegalităților, garantată în spirit de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

La 14 iunie 2026 ați anunțat că Ministerul Dezvoltării a atins ținta asumată prin PNRR de creare a cel puțin 4.500 de locuri noi pentru antepreșcolari în toată țara, precizând că alte creșe sunt în construcție și vor fi finalizate până la finalul lunii august. Anterior, ministerul comunica faptul că au fost construite și predate 68 de astfel de unități, cu 4.230 de locuri noi, urmând ca, până la sfârșitul lunii august, să fie predate, în total, 100 de creșe, în contextul în care, pe componenta C15 – Educație din PNRR, rata de absorbție raportată în luna aprilie era de 72%, cu lucrări decontate de peste un miliard de lei. 

O țintă națională atinsă nu spune însă nimic, stimate domnule ministru, despre echitatea distribuției – inaugurările sunt anunțate, una după alta, în județe precum Bihor sau Sibiu, în timp ce întrebarea legitimă pentru cetățenii din circumscripția electorală pe care o reprezint este dacă județul Vaslui a primit partea care i se cuvine și dacă locurile noi sunt amplasate acolo unde se află, de fapt, familiile tinere — în comune, nu doar în reședința de județ. La fel de important este, domnule ministru, dacă aceste investiții vor și funcționa – pentru că o creșă construită, dar fără personal angajat sau fără finanțare a costurilor de funcționare, rămâne o clădire goală și, vă reamintesc că Guvernul a recunoscut, de altfel, această problemă, adoptând, recent, acte normative pentru angajarea personalului — 859 de noi posturi pentru 34 de creșe, după o primă decizie pentru 23 de unități. 

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați următoarele:

1. Câte creșe și câte grădinițe au fost aprobate pentru finanțare în județul Vaslui, prin PNRR – componenta C15 și prin Programul guvernamental „Sfânta Ana”, în ce localități, cu câte locuri fiecare și care este stadiul fiecărui proiect în parte – finalizat, în construcție, nedemarat?
2. Câte dintre acestea sunt deja date în folosință și câte vor fi finalizate până la termenul PNRR de la finalul lunii august 2026? Există proiecte din județul Vaslui în risc de a rata acest termen și de a pierde finanțarea?
3. Câte locuri noi de antepreșcolar și preșcolar rezultă, în total, pentru județul Vaslui din aceste investiții și cum se raportează acest număr la deficitul de locuri estimat la nivelul județului?
4. Cum se distribuie aceste investiții între mediul urban și cel rural al județului Vaslui — câte unități revin comunelor și câte municipiilor și orașelor?
5. Pentru creșele finalizate în județul Vaslui, este asigurată angajarea personalului și acoperirea costurilor de funcționare? Câte posturi au fost aprobate pentru județ și câte dintre creșele construite funcționează efectiv, cu copii înscriși?
6. Ce procent din finanțarea creșelor și grădinițelor din județul Vaslui provine din PNRR și ce garanție bugetară multianuală există pentru susținerea costurilor de funcționare după încheierea PNRR, astfel încât aceste unități să nu fie închise din lipsă de fonduri?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Locurile în creșe și grădinițe din județul Vaslui — distribuția investițiilor PNRR și sustenabilitatea lor appeared first on AUR.

În atenția: Președintelui Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Laurențiu-Alexandru Blaga, director general

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Numărul anormal de contestații la înregistrarea sistematică din comuna Corunca (Mureș) și capacitatea OCPI de a le soluționa

Domnule ministru,

   Domnule președinte,

În comuna Corunca, județul Mureș, lucrările de înregistrare sistematică derulate prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară s-au finalizat cu identificarea a 6.930 de imobile, pe o suprafață de peste 1.712 hectare, documentele tehnice fiind afișate în perioada 14 aprilie – 15 iunie 2026.

La încheierea perioadei de afișare, numărul cererilor de rectificare și al contestațiilor depuse ar fi depășit 1.200, raportat la o populație de aproximativ 4.700 de locuitori, ceea ce se traduce prin faptul că, dacă cifra se confirmă, aproape fiecare gospodărie din comună a fost nevoită să conteste rezultatul unei lucrări finanțate din bani publici și prezentate drept un instrument de protejare a dreptului de proprietate – un asemenea volum de cereri de rectificare nu mai poate fi tratat ca o sumă de erori izolate, ci ridică întrebări pertinente privind calitatea recepției lucrării și mecanismul de verificare aplicat înainte de afișare.

Situația, domnule ministru, domnule președinte, se suprapune peste o nemulțumire mai veche a locuitorilor din zonă, legată de modul în care, de-a lungul timpului, s-au realizat puneri în posesie și împroprietăriri în temeiul Legii nr. 18/1991, inclusiv cazuri în care titluri au fost ulterior anulate în instanță. În paralel, persoane îndreptățite nu și-au recuperat nici astăzi terenurile preluate abuziv în perioada comunistă și, prin urmare, volumul de contestații de la Corunca reactivează aceste suspiciuni și impune o clarificare instituțională, nu o nouă amânare!

Având în vedere că termenul de soluționare a contestațiilor și perspectiva ca locuitorii nemulțumiți să fie nevoiți să parcurgă ani de procese transformă un beneficiu promis într-o povară, precum și în contextul în care cetățenii au dreptul la legalitate, la respect și la soluționarea într-un termen rezonabil a problemelor care le afectează proprietatea, domnule ministru, domnule președinte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul exact al cererilor de rectificare și al contestațiilor privind calitatea de posesor înregistrate pentru UAT Corunca la închiderea perioadei de afișare și cum se raportează acest număr la media pe județul Mureș și la nivel național pentru lucrări de înregistrare sistematică de dimensiuni comparabile?
2. Cine a fost prestatorul lucrării, valoarea contractului și rezultatul recepției efectuate de OCPI Mureș, iar dacă au fost constatate deficiențe, ce penalități sau obligații de remediere au fost aplicate prestatorului?
3. Ce termen estimează ANCPI pentru soluționarea integrală a contestațiilor depuse la Corunca și ce măsuri ia instituția pentru ca cetățenii corect îndreptățiți să nu fie împinși în litigii de durată pentru a-și corecta înscrieri eronate făcute de stat?
4. Există sesizări sau verificări în curs, la nivelul ANCPI sau al Ministerului, privind legalitatea unor puneri în posesie și împroprietăriri operate în trecut în comuna Corunca în temeiul Legii nr. 18/1991, inclusiv cazuri finalizate prin anularea titlurilor în instanță?
5. În câte cazuri din ultimii cinci ani OCPI Mureș a fost obligat prin hotărâri judecătorești definitive să opereze înscrieri sau rectificări și care este situația punerii lor efective în executare, dat fiind că au fost semnalate situații în care hotărâri definitive nu ar fi fost respectate?
6. Ce evaluare face Ministerul, ca autoritate care coordonează ANCPI, asupra răspunderii manageriale pentru o lucrare soldată cu un asemenea nivel de contestare și ce măsuri are în vedere cu privire la conducerea OCPI Mureș?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Numărul anormal de contestații la înregistrarea sistematică din comuna Corunca (Mureș) și capacitatea OCPI de a le soluționa appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Riscul pierderii fondurilor PNRR în județul Vaslui în contextul reducerilor de personal din OUG nr. 7/2026

Stimate domnule ministru,

În județul Vaslui se află în implementare 604 proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență1, cu o valoare totală de 164,88 milioane de euro, derulate în 87 de localități2. Termenul de finalizare și decontare a acestor investiții a fost prelungit până la 31 iulie 2026, sub sancțiunea pierderii finanțării și a restituirii sumelor deja cheltuite.
În același interval, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/20263 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 25 februarie 2026, au fost instituite măsuri de reducere a cheltuielilor depersonal și de diminuare a plafonului de posturi la nivelul autorităților publice locale, rezultând, astfel, o contradicție evidentă – chiar în preambulul ordonanței: actul normativ invocă necesitatea asigurării cofinanțărilor pentru proiectele PNRR cu termene stricte în perioada 2026– 2027 și „riscul pierderii definitive a acestor fonduri”, dar instrumentul ales este tocmai reducerea capacității administrative a UAT-urilor care trebuie să ducă aceste proiecte la decontare. La întâlnirea organizată de Prefectura Vaslui pe marginea aplicării OUG nr. 7/2026, primarii din județ au avertizat că instituțiile se confruntă deja cu deficit de personal și că vor intra în blocaj dacă nu se identifică soluții.
Având în vedere că riscul pierderii fondurilor PNRR nu este unul teoretic, UAT-urile mici, cu aparat administrativ deja subdimensionat, sunt cele care nu au resursa umană pentru a gestiona simultan execuția lucrărilor, achizițiile și dosarele de decontare la termenul-limită, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Câte dintre cele 604 proiecte PNRR aflate în implementare în județul Vaslui sunt, la data prezentei întrebări parlamentare, în risc real de a nu fi finalizate și decontate până la 31 iulie 2026? Solicit situația defalcată pe componente.
2. Cum reconciliază ministerul obligația UAT-urilor de a finaliza decontările PNRR până la termen cu reducerea de personal impusă prin OUG nr. 7/2026?
3. Ce măsuri de sprijin tehnic și de personal pune ministerul la dispoziția UAT-urilor mici, subdimensionate, pentru a evita pierderea finanțării?
4. A fost realizată o evaluare a impactului OUG nr. 7/2026 asupra capacității de absorbție a fondurilor PNRR la nivel local? Dacă da, solicit transmiterea acesteia; dacă nu, care a fost fundamentarea adoptării măsurii în absența unei astfel de evaluări?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Riscul pierderii fondurilor PNRR în județul Vaslui în contextul reducerilor de personal din OUG nr. 7/2026 appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese

Domnule Ministru,

La data de 13 mai 2026, în timpul orelor de curs, un perete al Școlii Gimnaziale din comuna Maliuc, județul Tulcea, s-a prăbușit, punând în pericol iminent viața a cel puțin 15 elevi și a unui cadru didactic. Incidentul a avut loc în contextul unor lucrări executate la temelia clădirii cu utilaje grele, în prezența copiilor.

Deși public aceste lucrări au fost prezentate ca fiind „consolidări seismice” prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS), din relatările părinților și ale localnicilor reiese că, de fapt, firma executantă efectua excavații masive la fundația clădirii vechi pentru a alipi o nouă anexă cu zece grupuri sanitare. Lucrările au fost autorizate și s-au desfășurat în plin program școlar, fără evacuarea elevilor și fără măsuri adecvate de siguranță.

În acest context, vă adresez următorul set de întrebări și solicit răspunsuri scrise, complete, punctuale și documentate în termenul legal:

1. Care este natura exactă a proiectului aprobat și finanțat pentru Școala Gimnazială Maliuc? A fost un proiect de consolidare seismică prin PNCCRS sau, de fapt, un proiect de extindere a clădirii prin construirea unei noi anexe cu grupuri sanitare? Vă rog să atașați copia proiectului tehnic aprobat și a contractului de execuție.
2. Care este denumirea completă a firmei executante (Iacomi SRL din Galați sau orice altă denumire oficială)? Cine a câștigat licitația, în ce condiții și prin ce procedură?
3. Având în vedere multiplele relatări locale potrivit cărora aceeași firmă câștigă majoritatea sau toate proiectele de construcții și reabilitări din comuna Maliuc, considerați că există un posibil conflict de interese, o situație de favorizare sau o concentrare nejustificată a contractelor publice în favoarea unui singur operator economic? A fost sesizată Direcția de Combatere a Fraudelor sau alte structuri de control ale Ministerului?
4. A fost efectuată o expertiză tehnică de rezistență și o evaluare seismică independentă înainte de începerea lucrărilor? Care au fost concluziile acesteia și de ce nu s-au executat lucrările în perioada vacanței școlare?
5. Cine a emis autorizația de construire / autorizația de execuție și cine a avizat explicit desfășurarea lucrărilor (inclusiv excavațiile la temelia clădirii) în timpul orelor de curs, cu elevi prezenți în școală? Vă rog să indicați numele și funcția persoanelor care au semnat aceste avize/autorizații.
6. A fost oprită execuția lucrărilor imediat după incidentul din 13 mai 2026? Care este stadiul actual al contractului și ce măsuri de remediere ați dispus?
7. A fost sancționată firma executantă pentru modul de desfășurare a lucrărilor (execuție în timpul programului școlar, punerea în pericol a vieții elevilor, nerespectarea proiectului etc.)? Dacă da, cu ce sancțiuni și când? Dacă nu, de ce?
8. Intenționați să trimiteți Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării într-o verificare tematică urgentă la Maliuc pentru a clarifica toate aspectele de mai sus (legalitatea proiectului, respectarea procedurilor, posibile conflicte de interese, calitatea execuției)?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația sistemului de termoficare din municipiul Constanța și degradarea rețelelor de distribuție a agentului termic

Domnule ministru,

Municipiul Constanța continuă să se confrunte cu probleme grave privind funcționarea sistemului centralizat de termoficare, în condițiile în care infrastructura de transport și distribuție a agentului termic a ajuns într-un stadiu avansat de degradare după ani de subfinanțare și intervenții întârziate.

Situația actuală nu reflectă doar o dificultate administrativă locală izolată, ci o problemă majoră de infrastructură urbană care afectează direct calitatea vieții pentru zeci de mii de locuitori ai municipiului Constanța – avariile repetate, pierderile masive din rețea, întreruperile furnizării apei calde și căldurii, precum și costurile ridicate suportate de populație indică existența unui sistem aflat sub presiune permanentă.

În ultimii ani au fost anunțate proiecte de modernizare a magistralelor și de reabilitare a rețelelor secundare, însă numeroși constănțeni reclamă faptul că lucrările avansează lent, iar disfuncționalitățile continuă inclusiv după finalizarea unor intervenții punctuale.

Consider că este necesară o evaluare transparentă a stadiului real al infrastructurii de termoficare și a capacității administrative de implementare a investițiilor asumate.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este lungimea totală a rețelelor de termoficare din municipiul Constanța considerate în prezent într-un stadiu avansat de degradare. 
2. Ce fonduri guvernamentale și europene au fost alocate în perioada 2023–2026 pentru modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Constanța. 
3. Care este stadiul exact al proiectelor de reabilitare a magistralelor și rețelelor secundare aflate în execuție. 
4. Ce nivel estimat al pierderilor din rețea este înregistrat în prezent și cum evoluează acesta comparativ cu anii anteriori. 
5. Dacă Ministerul Dezvoltării are în vedere elaborarea unui program național special destinat marilor municipii cu infrastructură de termoficare critic degradată.

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația sistemului de termoficare din municipiul Constanța și degradarea rețelelor de distribuție a agentului termic appeared first on AUR.

Către: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în atenția domnului ministru Cseke Attila-Zoltán

De la: Domnul Andrei-Emil Dîrlău, Senator ales în Circumscripţia electorală nr.01 Alba

Subiectul întrebării: Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop

  Stimate domnule ministru,

        Faptul că România este una dintre cele mai expuse țări din Europa la riscul seismic nu este o afirmație retorică — este o realitate cuantificată: peste 270.000 de elevi merg zilnic la școală în clădiri cu risc seismic ridicat, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035. Citiți din nou: 270.000 de copii, în fiecare zi, în clădiri care, în cazul unui cutremur major, ar putea să nu reziste!

Memoria colectivă a României păstrează, cu tot cu cicatricile ei, imaginea din 4 martie 1977 – aproape 1.600 de morți, zeci de mii de răniți, un oraș în ruine. Dar dacă acel cutremur s-ar produce astăzi, cu aceeași intensitate, bilanțul ar fi incomparabil mai grav — pentru că patrimoniul construit al României a îmbătrânit, pentru că expertizarea a mers lent, iar consolidarea a mers și mai lent. Iar în drumul unui cutremur major s-ar afla, inevitabil, și școlile.

Statul român dispune, în teorie, de instrumentele necesare pentru a acționa – există Programul Național de Expertizare a Clădirilor Publice cu Risc Seismic din sistemele de sănătate și învățământ, cu termen legal de finalizare a expertizărilor la 1 iunie 2026 — termen care tocmai este pe punctul de a expira. Există Programul Național de Investiții „Școli sigure și sănătoase”[3], prelungit prin actul normativ din decembrie 2025 până în 2028, există finanțare de la bugetul de stat, declarată 100%, inclusiv pentru expertizare.

Și totuși, stimate domnule ministru, întrebarea esențială rămâne fără un răspuns public: câte din cele aproximativ 3.200 de unități administrativ-teritoriale ale României au accesat, efectiv, aceste instrumente? Câte primării au solicitat finanțare pentru expertizarea seismică a școlilor din subordine? Câte au semnat contracte? Câte au finalizat expertizările? Câte clădiri au rămas în afara oricărui program, fie din lipsă de capacitate administrativă, fie din indiferență, fie din cauza unor proceduri de accesare inutilizabil de stufoase?

Absența unui răspuns transparent la aceste întrebări nu este un detaliu tehnic — este o eșec de politică publică – programele există, banii, de asemenea, urgențe există. Însă, ceea ce lipsește, în mod repetat și sistematic, este voința administrativă de a transforma cifrele din strategii în realitate din teren.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Câte unități administrativ-teritoriale din România au solicitat, până la data prezentei întrebări, fonduri pentru expertizarea seismică a unităților de învățământ din subordine, în cadrul programelor naționale gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației?

2. Câte dintre aceste solicitări au fost aprobate, câte sunt în curs de soluționare și câte au fost respinse — cu indicarea principalelor motive de respingere sau de blocare administrativă?

3. Care este numărul total al unităților de învățământ expertizate tehnic seismic prin programele ministerului, defalcat pe clase de risc seismic (Rs I, Rs II, Rs III, Rs IV), și câte unități școlare nu au fost încă expertizate la data expirării termenului legal de 1 iunie 2026?

4. Care este bugetul total alocat și cel efectiv cheltuit, pe fiecare program național destinat expertizării, clasificării și consolidării unităților școlare, în perioada 2023-2026? Care sunt principalele cauze ale neabsorbției fondurilor disponibile, acolo unde aceasta s-a produs?

5. Ministerul a identificat, până în prezent, unități administrativ-teritoriale care nu au depus nicio solicitare și nu au inițiat niciun demers de expertizare? Dacă da, ce măsuri concrete au fost sau urmează să fie luate pentru a remedia această situație?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș

                                       Domnule ministru,

Accesul populației la rețele funcționale de apă și canalizare nu mai poate fi sinonim cu o problemă de infrastructură locală, ci reprezintă o condiție elementară de sănătate publică, dezvoltare economică și demnitate administrativă. Din păcate, domnule ministru, în numeroase comunități rurale din județul Mureș persistă întârzieri majore, blocaje administrative și incertitudini privind implementarea proiectelor de extindere sau modernizare a rețelelor de utilități publice.

Această situație reflectă atât incapacitatea unor structuri administrative de a gestiona eficient investițiile finanțate din fonduri naționale și europene, cât și lipsa unei coordonări coerente între autoritățile centrale, operatorii regionali și administrațiile locale. Deși au fost anunțate în ultimii ani programe ample de investiții prin PNRR, Programul „Anghel Saligny” sau fonduri europene clasice, realitatea din teren indică existența unor proiecte întârziate, suspendate sau aflate într-un stadiu incert de implementare.

Apreciez, domnule ministru, că această problemă produce efecte directe asupra calității vieții locuitorilor din mediul rural și accentuează decalajele dintre comunitățile urbane și cele rurale – lipsa accesului la infrastructură de apă și canalizare afectează inclusiv perspectivele de dezvoltare economică locală, investițiile private, condițiile sanitare din școli și grădinițe, precum și capacitatea administrațiilor locale de a atrage noi proiecte de dezvoltare.

  Consider că este inacceptabil ca, în anul 2026, comunități întregi dintr-un județ important al Transilvaniei să se confrunte, în continuare, cu rețele incomplete, lucrări abandonate sau întârzieri repetate generate de probleme birocratice, litigii contractuale ori incapacitate administrativă.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este lista proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Mureș prin programele coordonate sau finanțate de minister. 
2. Care este stadiul fizic și financiar al fiecărui proiect și care sunt termenele estimate pentru finalizare. 
3. Ce proiecte din județul Mureș înregistrează întârzieri semnificative, blocaje administrative sau risc de pierdere a finanțării. 
4. Care sunt principalele cauze identificate de minister în privința întârzierii proiectelor de apă și canalizare din județul Mureș. 
5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru accelerarea lucrărilor și evitarea pierderii fondurilor europene aferente acestor investiții. 
6. Dacă ministerul a realizat o evaluare privind numărul localităților și al gospodăriilor din județul Mureș care nu beneficiază încă de acces complet la rețele funcționale de apă și canalizare – în cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să mi-o comunicați 
7. Care este cumulul penalităților impuse de minister pentru întârzierea, blocarea sau neefectuarea lucrărilor pentru rețelele de apă și canalizare din județul Mureș, în ultimii cinci ani, defalcat, pentru fiecare an și unitate administrativă în parte

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Întârzierea și blocarea proiectelor de apă și canalizare în comunitățile rurale din județul Mureș appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene

  Stimați domni miniștri,

În județul Prahova, numeroase proiecte de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare continuă să înregistreze întârzieri semnificative, în timp ce comunități întregi se confruntă cu infrastructură degradată, avarii repetate și acces limitat la servicii publice esențiale.

Consider că această situație reflectă incapacitatea administrativă a instituțiilor responsabile de a implementa, într-un ritm rezonabil, investiții finanțate inclusiv din fonduri europene, deși aceste proiecte au fost prezentate ani la rând drept priorități strategice.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, consider că este necesară o clarificare publică privind stadiul real al proiectelor, sumele deja cheltuite și riscurile de pierdere a finanțărilor și, prin urmare, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este lista completă a proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Prahova? 
2. Care este gradul de execuție fizică și financiară pentru fiecare proiect? 
3. Ce proiecte înregistrează întârzieri și care sunt cauzele acestora? 
4. Există proiecte aflate în risc de pierdere totală sau parțială a finanțării europene? 
5. Ce sancțiuni sau măsuri administrative au fost dispuse împotriva constructorilor sau beneficiarilor care nu respectă termenele? Care este cuantumul penalităților? 
6. Ce localități din județul Prahova nu beneficiază încă de rețele funcționale de canalizare și apă conform standardelor europene? 

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

Subiectul întrebării: Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru
dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat

Stimate domnule ministru,
Cazul dispariției chimioterapicelor dintr-o unitate publică de referință precum Institutul Oncologic București nu poate fi tratat ca o abatere administrativă, ci indică un mecanism organizat prin care resurse vitale au fost scoase din circuitul public, în timp ce pacienți oncologici depindeau de
aceste tratamente pentru supraviețuire.
Datele rezultate din controale oficiale și declarațiile publice ale fostului ministru al Sănătății1
indică lipsuri de medicamente de ordinul milioanelor de euro, diferențe majore de gestiune și existența unor facturi fără acoperire reală în produse – iar toate aceste aspecte semnalate nu
descriu un accident, ci un sistem în care controlul a fost fie inexistent, fie deliberat ignorat.
Mai grav decât atât, stimate domnule ministru interimar, există suspiciunea că tratamentele destinate pacienților din sistemul public au fost deturnate către zona privată, ceea ce ridică problema unei duble încălcări a legii, anume fraudarea bugetului public și privarea directă a pacienților de tratament, ceea ce transformă această situație nu doar întruna penală, ci și în una de responsabilitate politică majoră, în condițiile în care mecanismele de control ale statului nu au prevenit și nu nici au oprit la timp un astfel de
fenomen.
În acest context, domnule ministru interimar, vă solicit:

1. Precizați valoarea totală exactă a medicamentelor oncologice lipsă din gestiunea Institutul Oncologic București, defalcat pe ani și tipuri de produse, și indicați perioada în care aceste lipsuri au fost acumulate.
2. Indicați numărul exact de pacienți ale căror tratamente au fost întârziate, reduse sau întrerupte ca urmare a acestor lipsuri și dacă există evaluări privind impactul medical al acestor situații.
3. Nominalizați persoanele care aveau responsabilitatea directă asupra gestiunii medicamentelor și care nu și-au îndeplinit atribuțiile, inclusiv la nivel de conducere a spitalului și la nivelul Ministerului Sănătății.
4. Precizați dacă există suspiciuni confirmate privind transferul acestor medicamente către unități private și câte persoane sunt investigate în acest sens.
5. Indicați câte controale au fost efectuate de Ministerul Sănătății și de alte instituții de control în ultimii 5 ani la Institutul Oncologic București și ce nereguli au fost constatate la momentul respectiv.
6. Explicați de ce mecanismele existente de trasabilitate și control nu au funcționat, în condițiile în care vorbim despre medicamente scumpe, monitorizate și decontate din fonduri publice.
7. Precizați dacă au fost identificate situații similare în alte spitale din România și ce verificări ați dispus la nivel național după apariția acestui caz.
8. Prezentați măsurile concrete, cu termene precise, pentru implementarea unui sistem obligatoriu de trasabilitate digitală a medicamentelor oncologice, de la achiziție până la administrarea către pacient.

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat appeared first on AUR.

1. Care este lista completă a celor „22 de spitale” invocate, cu precizarea pentru fiecare a stadiului exact: finalizat și funcțional, în construcție, contractat sau aflat în fază de proiect?
2. Câte dintre aceste unități sunt, la data prezentei, efectiv operaționale și deservesc pacienți?
3. Ce criterii utilizează Ministerul Sănătății pentru a include un proiect în categoria „spital construit” în comunicările publice?
4. Ce sume au fost alocate și efectiv cheltuite pentru fiecare dintre aceste investiții și care este sursa finanțării – buget de stat, PNRR, fonduri europene?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Declarație privind cele 22 de spitale și stadiul real al investițiilor din sănătate appeared first on AUR.