În atenția domnului Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, ministru interimar al Justiției

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Situația a muncitorilor străini dispăruți din evidențele statului român și riscul transformării României într-o zonă de tranzit și ilegalitate administrativă

                             Stimate domnule ministru,

Un amplu reportaj publicat recent relevă o realitate extrem de gravă pe care autoritățile române au evitat ani la rând să o recunoască public, în ciuda numeroaselor semnale de alarmă – statul român nu mai are control real asupra numărului efectiv de muncitori străini aflați pe teritoriul României. 

Conform datelor oficiale citate, în ultimii cinci ani, au fost emise sute de mii de avize de muncă pentru cetățeni proveniți în special din Asia, însă, în prezent, doar aproximativ 150.000 de persoane mai figurează legal înregistrate în sistem. Cu alte cuvinte, zeci sau sute de mii de persoane au dispărut, practic, din radarul administrativ al statului român. 

 Inspectoratul General pentru Imigrări pare complet depășit de fenomen. Inclusiv organizațiile implicate în procesul de regularizare afirmă public că birourile IGI sunt suprasaturate, subdimensionate și incapabile să gestioneze fluxul real de migranți aflați deja în România. 

Vă atrag atenția, stimate domnule ministru, că România se află în fața unui eșec administrativ major, pe care autoritățile încearcă să îl mascheze prin formule birocratice și ordonanțe de urgență redactate în grabă, anume, nu mai este vorba doar despre un deficit de forță de muncă sau despre politici economice, ci despre incapacitatea statului de a ști cine intră, cine rămâne, cine muncește ilegal, cine a părăsit teritoriul și cine se află în situație de ședere ilegală.

Având în vedere că, în orice stat funcțional, pierderea evidenței asupra unui număr atât de mare de persoane ar reprezenta un scandal național și ar genera imediat controale, audituri instituționale și asumări politice, dar și faptul paradoxal că o instituție care admite că nu mai poate gestiona fenomenul continuă să aprobe noi contingente de muncitori străini, domnule ministru, vă rog să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări: 

1. Care este numărul exact al cetățenilor non-UE care au primit avize de muncă în România în perioada 2020–2026? 
2. Câți dintre aceștia mai figurează în prezent cu drept legal de ședere activ pe teritoriul României? 
3. Care este diferența exactă dintre numărul total al avizelor emise și numărul persoanelor aflate efectiv în evidențele active ale statului român? 
4. Câte persoane se află în prezent în ședere ilegală potrivit estimărilor operative ale MAI și IGI? 
5. Câte controale au fost effectuate, în ultimii trei ani, privind munca ilegală a cetățenilor străini? 
6. Câte decizii de returnare au fost emise și câte au fost puse efectiv în executare? Potrivit datelor publice, din peste 16.500 de decizii emise, doar aproximativ 6.344 ar fi fost puse în practică. Confirmați aceste cifre? 
7. Câte persoane introduse în România prin contracte de muncă au solicitat ulterior azil sau au dispărut din evidențele angajatorilor? 
8. Există evaluări ale serviciilor de ordine publică privind riscurile de securitate generate de lipsa controlului administrativ asupra acestor fluxuri migratorii? 
9. Care este numărul total de angajați activi ai Inspectoratului General pentru Imigrări și care este deficitul real de personal raportat la volumul actual de dosare? 
10. Cine își asumă politic situația în care statul român admite, practice, că nu mai poate contabiliza exact zeci sau sute de mii de persoane introduse legal în țară în ultimii ani? 
11. Înainte de aprobarea unor noi contingente de muncitori străini pentru 2026, veți prezenta Parlamentului un raport complet privind capacitatea reală a statului român de monitorizare și control?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Situația a muncitorilor străini dispăruți din evidențele statului român și riscul transformării României într-o zonă de tranzit și ilegalitate administrativă appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Poziția României și măsurile naționale în contextul percepției europenilor privind creșterea amenințărilor la adresa securității 

Stimate Domnule ministru,

Potrivit unui recent sondaj Eurobarometru, cetățenii europeni percep o creștere semnificativă a amenințărilor la adresa securității lor și își exprimă așteptarea ca Uniunea Europeană să joace un rol mai activ în protejarea cetățenilor și în consolidarea capacităților de apărare, securitate internă și reziliență strategică.

În contextul războiului din proximitatea granițelor Uniunii, al creșterii riscurilor hibride, al presiunii migraționiste și al amenințărilor cibernetice, aceste date reflectă o preocupare reală a cetățenilor, inclusiv a celor din România, privind capacitatea instituțiilor europene și naționale de a asigura securitatea colectivă.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să precizați:

1. Care este evaluarea Guvernului României asupra concluziilor sondajului Eurobarometru privind percepția cetățenilor europeni asupra securității?

2. Ce măsuri a adoptat sau intenționează să adopte România pentru a răspunde acestor preocupări, atât la nivel național, cât și în cooperare cu instituțiile europene?

3. Care este poziția României privind consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, inclusiv în ceea ce privește cooperarea militară, securitatea frontierelor și combaterea amenințărilor hibride?

4. Cum sunt reflectate aceste priorități în strategiile naționale de securitate și în bugetele alocate pentru apărare, ordine publică și securitate cibernetică?

5. Ce demersuri a inițiat România la nivel european pentru a se asigura că preocupările cetățenilor români sunt reflectate în politicile de securitate ale Uniunii?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poziția României și măsurile naționale în contextul percepției europenilor privind creșterea amenințărilor la adresa securității  appeared first on AUR.

Adresată:    Domnului Cătălin PREDOIU, ministru al Afacerilor Interne

De către: Senator Andrei BUSUIOC

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 06/02/2024

Obiectul întrebării: tranzitul prin România a unui microbuz încărcat cu explozivi

Stimate domnule ministru,

Potrivit celor mai recente relatări din presa internațională dar și din România, Serviciul de Securitate al Georgiei a reținut și confiscat un microbuz încărcat cu explozivi care călătorea pe ruta Odesa –  Voronej (Federația Rusă).

Potrivit Serviciului de Securitate georgian, explozivul urma să fie folosit pentru atacarea unor obiective de pe teritoriul Federației Ruse, iar cetățeni din Georgia, Ucraina și Armenia au fost implicați în transportul lui pe teritoriul Georgiei. Aceleași surse, preluate de către presă, au precizat că “explozibilii au fost aduși prin România, Bulgaria și Turcia”.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rugăm să ne comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

1. Aveți cunoștință despre intrarea în țară, tranzitarea teritoriului României și părăsirea lui de către un vehicol civil încărcat cu explozibil?
2. În eventualitatea unui răspuns negativ, considerați că acesta este un fapt suficient de grav ca să fie investigat, iar persoanele responsabile trase la răspundere?
3. Dacă ați avea informații despre acest transport, le-ați face publice?

The post Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Tranzitul prin România a unui microbuz încărcat cu explozivi appeared first on AUR.

De către senator: Claudiu-Richard Târziu

Ședința Senatului din data de: 05.05.2021

Obiectul interpelării:Agentul de poliţie Feroiu – aflat în greva foamei

Stimate domnule Ministru,

Poliția Română este una dintre instituțiile de bază ale Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), minister care asigură statalitatea României. În ultima perioadă, constatăm că prestigiul instituției a fost grav știrbit, iar încrederea românilor a fost slăbită, în special din cauza unor încălcări ale legii comise de oameni din instituție, aspecte reliefate și de mass-media.

De o săptămână, agentul principal de poliție Feroiu Nicolae Paul se află în greva foamei, în fața sediului M.A.I. din Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, Bucureşti.

Agentul are o vechime de 15 ani în structuri ale ministerului, este instructor de tir și judo, multiplu campion al M.A.I. la sporturi de contact. În plan profesional, în perioada 2006-2020 a fost evaluat anual cu 13 calificative de foarte bine și 2 de bine. Specialitatea polițistului – pentru care a depus efort, a acceptat privațiuni și a dovedit pasiune – este intervenție antiteroristă și acțiuni speciale (S.A.S.).

Până în anul 2018, agentul și-a desfășurat activitatea în structuri de intervenție ale Jandarmeriei Române și ale Poliției Române (D.G.P.M.B.-S.A.S.), a făcut dovada curajului, loialității și profesionalismului. De pildă, aflat în misiune de asigurare a ordinii publice, el a intervenit pentru aplanarea unui scandal în care era implicat un interlop local cunoscut, din clanul ,,Sandokan”. Dovadă a curajului și implicării agentului Feroiu, persoana respectivă a fost condamnată definitiv în anul 2020, la 9 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă agravată.

În anul 2019 a fost desemnat să participe în calitate de supraveghetor/evaluator al candidaților la concursul de admitere de la Școala de agenți de poliție ,,Vasile Lascăr” Câmpina. La evaluarea profesională pe anul 2020 a primit calificativul ,,FOARTE BINE”. Cu prilejul Zilei Poliției Române, în anul 2019, a primit diploma ,,Cel mai bun luptător SAS”.

Prin Dispoziția nr. 4120/10 aprilie 2019 a I.P.J. Gorj, a fost desemnat să coordoneze activitatea de pregătire fizică a personalului I.P.J. Gorj în anul de pregătire 2019/2020. Agentul nu a făcut rabat de la pregătirea cu absolut tot personalul de la IPJ Gorj, fapt care i-a atras unele antipatii din partea celor care au încercat să se sustragă pregătirii fizice și de specialitate, inclusiv tragerilor cu armamentul, în poligon. La aceasta s-a adăugat calitatea de delegat al Sindicatului Național al Agenților de Poliție (S.N.A.P.).

Pe fondul unor neînțelegeri și al semnalării unor disfuncționalități, polițistul a fost mutat la Biroul Logistic, apoi la Biroul Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu.

Polițistul își manifestă cu tărie atașamentul față de instituție și dorește să ocupe o funcție compatibilă cu pregătirea, în cadrul S.A.S. din I.P.J. Gorj, sau în județele Dolj ori Vâlcea.

Având în vedere pregătirea, atașamentul și situația familială a polițistului (mama răposată de curând, fiică de 7 ani), vă solicit să interveniți cu celeritate, potrivit legii, asigurând imparțialitatea evaluării, pentru soluționarea favorabilă a cazului său.

 De asemenea, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Considerați că, la nivelul Direcției Medicale, Centrului de Psihosociologie al M.A.I. și, în special, la nivelul I.P.J. Gorj există incompatibilități și fapte de corupție?
2. Ce a întreprins conducerea M.A.I. în afara primirii polițistului de către consilierul Traian Berbeceanu, în vederea soluționării cazului acestuia, având în vedere că resursa umană este deficitară?
3. Care a fost temeiul juridic al sancționării polițistului cu ,,mustrare scrisă” în mai 2021?
4. Care este baza legală a avizului primit ,,Apt condiționat pentru executarea unor activități care expun personalul la riscuri psihosociale” – eliberat de psihologul Felicia Romina Dochian, – IPJ Gorj și dacă au existat presiuni/ influențe ale ierarhiei profesionale față de avizul psihologic?

Solicit răspuns scris și oral.

The post Claudiu Târziu – interpelare parlamentară către Ministerul Afacerilor Interne – Agentul de poliţie Feroiu, aflat în greva foamei appeared first on AUR.

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu a trecut mult de când specialiști și oameni de rând au văzut rezultatele unor calamități de miniștri de interne precum David, Igaș, Dan. Am crezut că mai rău nu se poate. Dar ceea ce a început Marcel Vela a desăvârșit, ca ministru, Bode – o calamitate. Ne întrebăm cât mai poate să decadă acest minister de bază al statului român, întrucât el asigură ordinea internă fără de care o democrație e doar un concept.

Din dispoziție ierarhică, au fost total denaturate misiunile firești ale polițiștilor și jandarmilor. Aceștia nu mai fac activitate preventivă și nici muncă specifică de poliție, ci vânează demonstranți, bătrâni fără mască, bunici cu leuștean și minore care vând ghiocei.

După ce domnul Vela a înființat Poliția Animalelor, urmașul în scaun instruiește câini pentru detectare COVID. Ce traficanți, ce tâlhari, ce proxeneți?!

Domnul Bode îmi răspunde unei interpelări că avem programe de dotare a IGSU, dar în Constanța o femeie a murit fiind nevoită să sară de la balconul apartamentului cuprins de incendiu, iar pompierii nu aveau o biată păturică, ce să mai vorbim de saltea pneumatică? Ministrul vorbește de drone și achiziții, dar o treime din posturile comunale de poliție nu au toalete ori le au ca în Evul Mediu.

Structurile MAI se conduc prin împuterniciri, pentru a avea astfel control politic câte șase luni. Cum să aibă performanțe un asemenea manager? Și-a adus colegul de liceu, pe psihologul F. Mihăilă, și l-a făcut șef de inspectorat județean de poliție la Sălaj, apoi rector pentru cinci zile la Academia de Poliție, iar acum e șef de cabinet la minister.

În MAI s-au accentuat nepotismele, pilele, există o stare de insubordonare vecină cu anarhia. De altfel, în fieful său electoral, Bode și-a pus nepotul, pe Cosmin Brisc, șef al Serviciului Rutier – deși acesta abia are al doilea grad de ofițer de poliție, adică inspector.

După uciderea a doi muncitori la Onești, șeful de inspectorat, chestorul Oprișan, a fost ”pedepsit” prin aducerea în fruntea Direcției Management Strategic și Suport Informațional. Prin urmare, polițistul care nu a gestionat o luare de ostatici va conduce o direcție strategică a IGPR!

La 2 aprilie, un individ intră în incinta Secției 9 Poliție din București și îl înjunghie pe agentul de serviciu, fapta fiind transmisă pe Facebook.

După incendiul de la Spitalul ”Matei Balș”, a patra victimă a fost găsită carbonizată în toaletă, după finalizarea cercetării la fața locului. La autogara Pitești, știm cu toții ce s-a întâmplat. Deprofesionalizarea este tot mai prezentă. Polițiștii nu mai fac muncă de poliție, iar jandarmii vânează oameni la miting și trecători fără mască.

De fapt, ministrul Bode nu asigură ordinea, liniștea publică și siguranța cetățeanului, el patronează abuzul și dezordinea publică și orice zi cu el la ministerul din Piața Revoluției este un atentat la siguranța cetățeanului.

Atacurile la adresa armatei, a poliției, jandarmeriei, pompierilor și a serviciilor de informații constituie o problemă care ar trebui să facă obiectul unei analize urgente în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În fapt, la modul generic, suntem în prezența sabotării apărării poporului român. Se induce în mod deliberat o veritabilă antagonizare între cetățeni, pe de-o parte, iar pe de alta, poliția, jandarmeria, pompierii – cărora mai nou li s-a alăturat armata, prin derapajele conținute de proiectul recent al Legii Poliției Militare.

Românii au ajuns să înjure statul, pentru că așa au fost asmuțiți de vrăjmașii României. Prin aceasta, s-a urmărit un dublu scop: dezbinarea oamenilor și slăbirea organismului statal.

Vă mulțumesc.

Senator Evdochia Aelenei

The post Evdochia Aelenei – declarație politică – Calamitățile ministrului Bode appeared first on AUR.