„Faptul că Ambasada României în Franța a început să intervină în sprijinul românilor afectați de incendii abia după dezvăluirile din presă ridică o întrebare simplă: de ce a fost nevoie de presiunea publică pentru ca statul român să își facă datoria?

Este inadmisibil ca români aflați într-o situație de pericol să acuze că au fost abandonați de propriul stat, iar autoritățile să înceapă să se mobilizeze abia după ce cazul ajunge în mass-media. Vorbim despre un nou eșec grav al Ministerului Afacerilor Externe sub coordonarea doamnei Oana Țoiu.

În ultimele luni, AUR a atras în repetate rânduri atenția asupra modului în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, a gestionat situațiile de criză în care au fost implicați cetățeni români. Am vorbit despre reacții întârziate, lipsă de coordonare și o comunicare care, de prea multe ori, a încercat să ascundă problemele în loc să le rezolve.

În cazul românilor din Franța, afectați de incendiile din ultimele zile, avem încă un exemplu în care autoritățile au început să acționeze doar după ce situația a devenit critică și nu mai putea fi ignorată. Un stat funcțional nu trebuie să își protejeze cetățenii doar atunci când apare un articol de presă sau când scandalul ajunge pe agenda publică.

Ministerul Afacerilor Externe are obligația de a interveni din primul moment în care cetățenii români aflați în dificultate solicită sprijin, indiferent dacă vorbim despre incendii, conflicte armate, dezastre naturale sau alte situații de urgență. Asistența consulară nu este un favor și nici o acțiune de imagine. Este o obligație legală și morală a statului român.

Doamna Oana Țoiu pare complet ruptă de realitatea românilor din afara granițelor. Pentru milioane de români din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu este o platformă de imagine și nici un loc pentru declarații de presă. Este instituția la care trebuie să poată apela atunci când viața, siguranța sau bunurile lor sunt puse în pericol.

Ca parlamentar AUR de diaspora, primesc constant mesaje de la oameni care reclamă aceeași problemă: sentimentul că statul român îi caută doar când au loc alegeri sau când trebuie să plătească taxe, dar îi uită atunci când au nevoie de sprijin real.

Ministerul Afacerilor Externe trebuie să explice public când a fost informat despre situația românilor afectați de incendiile din Franța, ce măsuri concrete au fost dispuse înainte ca presa să relateze cazul și de ce cetățenii români au ajuns să afirme că au fost lăsați fără sprijin.

Un ministru de Externe este evaluat după modul în care își protejează cetățenii, nu după numărul declarațiilor de presă. Românii din afara granițelor nu trebuie să depindă de presiunea mass-media pentru a beneficia de protecția propriului stat. Acesta este standardul pe care îl așteptăm de la orice Guvern responsabil”, a declarat senatorul AUR pentru Diaspora, Ștefan Geamănu.

The post Ștefan Geamănu (AUR): „Un nou eșec al Oanei Țoiu – românii din Franța abandonați de propriul minister de externe în fața incendiilor de vegetație!” appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Protecția și sprijinul acordat cetățenilor români din diaspora

                                      Stimată doamnă ministru,

Mobilitatea externă a cetățenilor români a crescut semnificativ în ultimele decenii, conturând una dintre cele mai extinse comunități de cetățeni aflați în afara granițelor. În acest context, responsabilitatea statului român de a asigura protecția, sprijinul și menținerea legăturii cu acești cetățeni devine una strategică și constantă.

Totodată, în ultimii ani s-au înregistrat numeroase situații în care românii din diaspora s-au confruntat cu dificultăți legate de accesul la servicii consulare, protecția în situații de criză, integrarea în statele gazdă, dar și riscuri crescute asociate fraudelor online și telefonice sau dezinformării.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, doamnă ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul total al intervențiilor consulare realizate de Ministerul Afacerilor Externe în anii 2024 și 2025, defalcate pe tipuri de situații (urgențe, repatrieri, asistență juridică, situații de criză etc.)?

2. Care sunt principalele probleme semnalate de cetățenii români din diaspora în relația cu serviciile consulare?

3. Ce măsuri concrete au fost adoptate pentru îmbunătățirea accesului la servicii consulare, în special în zonele cu comunități românești numeroase?

4. Există un plan strategic privind dezvoltarea sau extinderea centrelor comunitare pentru românii din diaspora? Dacă da, vă rog să precizați stadiul implementării acestuia.

5. Care sunt măsurile adoptate de Minister pentru protecția cetățenilor români aflați în zone de risc sau în situații de criză internațională?

6. Ce buget a fost alocat în ultimii 3 ani pentru programe dedicate diasporei și care este gradul de absorbție al acestor fonduri?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Protecția și sprijinul acordat cetățenilor români din diaspora appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Revenire la chestiunea sabotării de către Guvernul Republicii Moldova a investiției românești în construcția clădirii Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul.

  Stimată doamnă ministru,

La 01 octombrie 2025 v-am adresat întrebarea parlamentară nr. 2437A privind situația investiției românești în construcția clădirii Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul – Republica Moldova.

La 20 octombrie 2025 ne-a parvenit răspunsul dumneavoastră nr. E1-3/1704 din 08 octombrie 2025, prin care, între altele, ne-ați comunicat: 

„Suplimentar elementelor comunicate anterior de MAE și evocate de dumneavoastră, evidențiem intenția conducerii Teatrului și a Ministerului Culturii al Republicii Moldova ca finalizarea clădirii teatrului să se realizeze în cel mai scurt timp posibil, astfel încât să fie posibilă darea în folosință a acestuia până la finalul anului 2025”.

În data de 14 februarie 2026 am vizitat municipiul Cahul, unde am participat la evenimentele culturale dedicate poetului Grigore Vieru, cu această ocazie deplasându-mă și la clădirea Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. 

Am putut constata cu îngrijorare, la fața locului, ca și în vizitele anterioare, că, din păcate, din octombrie 2025 până la mijlocul lunii februarie 2026 la acest obiectiv nu au fost efectuate niciun fel de lucrări de construcție/finisare.

Acest fapt confirmă o dată în plus atitudinea neglijentă, sfidătoare și chiar de sabotaj, din partea autorităților centrale de la Chișinău, față de partea română și față de investiția românească în construcția Teatrului din Cahul, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind eficiența ajutoarelor financiare nerambursabile acordate de România Republicii Moldova, în lipsa unui mecanism ferm de monitorizare și a unui fond propriu de investiții gestionat de partea română.

Dată fiind această situație, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Cum explică partea moldoveană atitudinea sa sfidătoare, de nerespectare a angajamentelor asumate prin Memorandumul de Înțelegere din 2014 privind construcția și dotarea Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” și faptul că din octombrie 2025 până în prezent nu au fost efectuate niciun fel de lucrări de construcție/finisare a clădirii acestei instituții de cultură.

2. Dacă în ultimele 5 luni (din luna octombrie 2025 până în prezent) Ministerul Afacerilor Externe al României a ridicat, în cadrul dialogului bilateral cu Chișinăul, problema finalizării acestui obiectiv cultural. În caz afirmativ, vă rog să precizați cadrul și data concretă a acestor discuții, explicațiile furnizate de partea moldoveană și angajamentele concrete asumate.

3. Dacă partea română are în vedere posibilitatea acordării unui sprijin financiar suplimentar pentru finalizarea lucrărilor, în cadrul noului Acord bilateral prin care România oferă Republicii Moldova ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane euro. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să precizați dacă partea română a avansat deja sau nu o asemenea propunere în dialogul cu partea moldoveană.

4. Care este orizontul de timp concret și realist estimat pentru finalizarea construcției și dotării Teatrului, astfel încât instituția să poată fi deschisă publicului românesc din Cahul și întreaga regiune.

Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite

The post Alexandru Bordian – Întrebare – Revenire la chestiunea sabotării de către Guvernul Republicii Moldova a investiției românești în construcția clădirii Teatrului Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul appeared first on AUR.

Există însă două posturi ocupate și plătite din bani publici.

Aflăm asta din răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o ministrei USR cu privire la stadiul înființării secției consulare de la Cagliari, pe care românii din Sardinia o așteaptă de ani de zile.

În răspunsul sosit cu mare întârziere, doamna ministru ne anunță că „demersurile pentru înființarea secției consulare necesită timp”.

Nu poate preciza un termen pentru că nu ar depinde exclusiv de minister.

Însă ceea ce a depins de ea a făcut: a numit deja consul pentru Sardinia. Avem și un funcționar consular.

Au intrat în pâine, primesc salarii și așteaptă minunea deschiderii unui consulat care, deocamdată, există doar pe hârtie.

Și nu așteaptă oriunde. Nu așteaptă acasă. Așteaptă la Roma. Adică statul român le plătește celor doi, pe lângă salariu, și chiria în capitala Italiei.

În condițiile în care nu există bani la buget, iar țara se apropie de incapacitate de plată, astfel de gesturi sunt revoltătoare.

Românilor din străinătate li se pun noi biruri prin reintroducerea taxelor consulare, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe angajează oameni pentru instituții care nu există.

Nu este doar de domeniul absurdului, ci o adevărată bătaie de joc la adresa tuturor românilor.

Românii din Sardinia, deși „au consul”, sunt în continuare nevoiți să bată sute de kilometri pentru un pașaport sau o simplă procură.
Aceasta este realitatea din „România europeană” pe care o laudă guvernanții.

Cer public doamnei Oana Țoiu să vină cu explicații clare privind aceste numiri.

Românii din diaspora nu au nevoie de promisiuni și funcții inventate. Au nevoie de servicii consulare reale, de respect și de responsabilitate din partea celor care conduc Ministerul Afacerilor Externe”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Oana Țoiu scrie istorie: Primul consul din lume fără consulat!” appeared first on AUR.