De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația reînhumării rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica

Stimate domnule ministru,

Memoria personalităților care au contribuit la istoria și afirmarea statului român reprezintă o responsabilitate care revine nu doar istoricilor și instituțiilor culturale, ci și autorităților publice. Respectul acordat înaintașilor și valorificarea patrimoniului istoric constituie elemente esențiale pentru consolidarea identității naționale și pentru transmiterea valorilor istorice către generațiile viitoare.

Rămășițele pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica, aduse în România de la Paris în urmă cu mai multe luni, nu au fost încă reînhumate, situație care a generat numeroase întrebări și nemulțumiri în rândul istoricilor, al reprezentanților societății civile și al cetățenilor preocupați de respectarea memoriei marilor personalități ale neamului românesc.

Având în vedere importanța istorică a domnitorului Grigore al V-lea Ghica, cunoscut pentru opoziția sa față de cedarea Bucovinei către Imperiul Habsburgic și pentru sacrificiul său în apărarea intereselor Moldovei, consider necesară clarificarea situației actuale și a măsurilor întreprinse de autoritățile competente.

În acest sens, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este situația oficială a rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica, repatriate din Franța?

2. Care sunt motivele pentru care procedura de reînhumare nu a fost finalizată până în prezent?

3. Ce instituții ale statului sunt implicate în organizarea și avizarea ceremoniei de reînhumare?

4. A fost stabilit un loc definitiv pentru reînhumarea domnitorului? Dacă da, care este acesta și care este calendarul estimat pentru finalizarea procedurilor?

5. Ce demersuri a întreprins Ministerul Culturii pentru soluționarea acestei situații și pentru asigurarea unui cadru ceremonial corespunzător importanței istorice a personalității comemorate?

6. Consideră Ministerul Culturii oportună organizarea unui program național de comemorare dedicat domnitorului Grigore al V-lea Ghica, având în vedere contribuția sa la apărarea intereselor istorice ale Moldovei și ale spațiului românesc?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația reînhumării rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Vă adresez această interpelare parlamentară pentru ca, în al doisprezecelea ceas, prin atribuțiile pe care le aveți în calitate de ministru al Culturii, să dispuneți verificarea urgentă și, dacă situația o impune, oprirea lucrărilor de reabilitare a portului Sulina și de fluidizare a traficului de mărfuri, lucrări care riscă să distrugă trei epave din lemn, datate în secolele al XVII-lea și al XVIIIlea. Vorbim despre un patrimoniu subacvatic rar, despre urme istorice care, odată distruse, nu mai pot fi recuperate niciodată. Nu este vorba doar despre o lucrare tehnică într-un bazin portuar, ci despre posibilitatea ca, sub ochii autorităților, o parte din istoria Tulcei și a României să fie pierdută definitiv.
Aceste informații mi-au fost comunicate de domnul Iulian Rusu, arheologul care a descoperit cele trei epave în anul 2015, în Bazinul mare al Administratiei Zonei Libere (AZL).

Domnul Iulian Rusu a făcut, de-a lungul timpului, toate demersurile legale pentru ca acest bazin să fie clasat ca sit arheologic de categoria A, având în vedere valoarea deosebită a acestor nave pentru patrimoniul subacvatic tulcean și național. În urma acestor demersuri, Direcția Județeană pentru Cultură Tulcea a declanșat, la data de 08.06.2015, procedura de clasare din oficiu în Lista Monumentelor Istorice, categoria I – situri arheologice, pentru imobilul situat în orașul Sulina, F12 intravilan, Hs 63/4, NC 810, CF nr. 30510 UAT Sulina – Bazinul Mare portuar din Zona Liberă Sulina. Prin urmare, zona avea deja un regim special de protecție culturală și arheologică. În mod firesc, orice lucrare de dragare, orice intervenție asupra fundului bazinului portuar sau orice modificare a regimului juridic al sitului trebuia justificată, avizată și documentată în mod transparent.
Cu toate acestea, de anul trecut și până în prezent, se desfășoară lucrări de dragare în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii portuare la Sulina.
Din informațiile primite, aceste lucrări ar putea afecta direct cele trei epave și există riscul ca, prin introducerea unei drage în Bazinul Mare, fundul bazinului să fie distrus, iar patrimoniul arheologic subacvatic să fie pierdut definitiv. Mai grav, există suspiciuni că au început deja să fie rupte bucăți dintr-o epavă. Dacă acest lucru se confirmă, nu mai vorbim doar despre o problemă administrativă sau despre o neclaritate între instituții, ci despre o posibilă distrugere a patrimoniului cultural, sub ochii autorităților care aveau obligația să îl protejeze.
Din răspunsurile transmise până în prezent de autorități la solicitările domnului Rusu, rezultă o situație gravă și profund neclară. Pe de o parte, se recunoaște faptul că lucrările sunt situate într-o zonă cu relevanță arheologică subacvatică, iar pe de altă parte se susține că epavele semnalate nu ar fi fost identificate în aria lucrărilor.
În același timp, se invocă faptul că o parte din situl arheologic ar fi fost declasată prin ordin al ministrului Culturii de la acea dată, în vederea extracției nisipului din largul mării, pe suprafețe delimitate prin coordonate Stereo 70, în baza Ordinului nr. 2630/2018. Însă opiniei publice nu iau fost explicate clar motivele, documentele tehnice, avizele și responsabilitățile instituționale care
au stat la baza acestei decizii.
Ministerul Culturii susține că au fost respectate procedurile legale și că epavele semnalate nu au fost identificate în aria lucrărilor. Totuși, domnule ministru, dacă zona era deja vizată de o procedură de clasare ca sit arheologic, iar documentele anterioare indicau prezența unor epave, simpla afirmație că „nu s-a găsit nimic” nu poate fi suficientă.
Într-o asemenea situație, este necesar ca Ministerul Culturii să prezinte public și transparent toate studiile, hărțile, coordonatele, imaginile sonar, rapoartele de diagnostic arheologic și avizele care au stat la baza continuării lucrărilor. Patrimoniul României nu poate fi tratat prin răspunsuri generale, mai ales atunci când există riscul ca dovezi istorice de sute de ani să fie distruse ireversibil. Această contradicție ridică suspiciuni serioase cu privire la modul în care au fost emise avizele, la responsabilitatea instituțiilor implicate și la riscul real ca patrimoniul cultural submers să fie distrus, acoperit sau afectat definitiv.
În răspunsurile transmise sunt menționate mai multe instituții: Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Comisia Națională de Arheologie, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Totuși, răspunsurile nu clarifică limpede cine a solicitat declasarea, cine a
avizat-o, cine a verificat terenul, cine răspunde dacă epavele sunt afectate și cine și-a asumat modificarea regimului juridic al sitului.
Tulcea este unul dintre județele României cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, însă prea puține dintre aceste obiective sunt protejate, valorificate sau amenajate pentru vizitare. Tocmai de aceea, consider că Ministerul Culturii are obligația să trateze cu maximă seriozitate această situație și să intervină înainte ca distrugerea să devină ireversibilă.
Având în vedere cele expuse, vă solicit, domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care este stadiul juridic actual al imobilului/sitului pentru care Direcția Județeană pentru Cultură Tulcea a declanșat, la data de 08.06.2015, procedura de clasare din oficiu în Lista Monumentelor Istorice?
2. A fost acest sit clasat definitiv, declasat, declasat parțial sau trecut într-o altă categorie de protecție? Dacă da, prin ce act administrativ?
3. Cine a solicitat declasarea sau modificarea regimului juridic al sitului arheologic din Bazinul Mare portuar al Zonei Libere Sulina?
4. Care sunt avizele, rapoartele și documentele tehnice care au stat la baza continuării lucrărilor de dragare în această zonă?
   
5. Cum justifică Ministerul Culturii continuarea lucrărilor într-o zonă pentru care autoritatea competentă a declanșat procedura de clasare ca sit arheologic încă din anul 2015?
6. Cine răspunde, din punct de vedere administrativ, tehnic și juridic, în cazul în care cele trei nave/epave semnalate în zona sitului arheologic sunt afectate, distruse sau acoperite în urma lucrărilor?
7. De ce nu au fost publicate integral hărțile, coordonatele, imaginile sonar și rapoartele de diagnostic arheologic care au stat la baza avizării lucrărilor?
8. Care este poziția oficială a Ministerului Culturii față de contradicția dintre existența unei zone cu regim de protecție arheologică și afirmația potrivit căreia în zona verificată „nu sa găsit nimic”?
9. Are Ministerul Culturii în vedere suspendarea temporară a lucrărilor de dragare până la clarificarea completă a situației juridice și arheologice a zonei?
10. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Culturii pentru protejarea patrimoniului arheologic subacvatic din zona Sulina și pentru evitarea unor situații similare în viitor?

The post Elena Doboș – Interpelare – Riscul distrugerii unor epave istorice din Bazinul Mare portuar al Zonei Libere Sulina, aflate într-o zonă cu regim de protecție arheologică appeared first on AUR.

           În atenția domnului ministru 

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Protejarea și valorificarea caselor memoriale din România ca spații vii ale identității culturale românești

Stimate Domnule Ministru,

Există în România locuri în care literatura încă respiră prin lemnul vechi al unei prispe, prin lumina unei ferestre mici sau prin liniștea unei odăi în care s-au născut pagini ce au format conștiința culturală a acestui popor. Casele memoriale nu păstrează doar obiecte și documente; ele păstrează emoția unei epoci, spiritul unor creatori și amprenta unor destine care au modelat generații întregi.

La Bojdeuca lui Ion Creangă, humuleșteanul cu suflet solar a transformat limba română într-o sărbătoare a firescului, a copilăriei și a înțelepciunii populare. Personajele lui Ion Creangă au trecut dincolo de literatură și au devenit tipologii vii ale satului românesc, pline de umor, autenticitate și memorie afectivă. În fiecare generație de copii ai României trăiește încă farmecul lui Nică și nostalgia unei lumi curate, așezate în ritmul tradiției.

La Casa Memorială Ion Creangă, spațiul originar al poveștilor sale păstrează simplitatea din care s-a născut una dintre cele mai puternice expresii ale identității românești. Tot în județul Neamț, Casa Memorială Mihail Sadoveanu evocă universul monumental al scriitorului care a transformat Moldova într-un adevărat teritoriu literar al memoriei, al pădurii, al demnității și al legăturii profunde dintre om și pământ.

În Iași, oraș al marilor spirite culturale, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu amintește de intelectualul care a legat cultura de construcția modernă a statului român și a dat elitei românești o direcție europeană și vizionară.

Aceste case memoriale reprezintă mai mult decât obiective culturale. Ele sunt repere de identitate, spații formative și adevărate punți între generații. Într-o societate dominată tot mai mult de viteză și fragmentare culturală, patrimoniul memorial poate deveni o formă de reîntoarcere la rădăcini, la limba română autentică și la valorile care au construit fibra spirituală a României.

Casele memoriale ale României păstrează nu doar trecutul unei literaturi, ci respirația unei civilizații. În tăcerea acestor locuri se află vocea unor oameni care au dat limbii române frumusețe, profunzime și memorie, iar grija pentru acest patrimoniu înseamnă grijă pentru identitatea culturală a generațiilor care vin.

Având în vedere importanța culturală și educațională a patrimoniului memorial românesc, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este strategia Ministerului Culturii privind protejarea și valorificarea caselor memoriale cu relevanță majoră pentru identitatea culturală românească?

2. Ce programe sunt dedicate promovării caselor memoriale din județele Iași și Neamț în circuitul cultural și turistic național?

3. Ce fonduri au fost alocate în ultimii ani pentru restaurarea, conservarea și modernizarea obiectivelor memoriale dedicate lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu și Mihail Kogălniceanu?

4. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru integrarea caselor memoriale în programe educaționale destinate elevilor și studenților?

5. Există în prezent proiecte de digitalizare, arhivare multimedia și promovare internațională a patrimoniului memorial românesc?

6. În ce măsură Ministerul Culturii sprijină transformarea caselor memoriale în spații culturale vii, prin conferințe, rezidențe literare, ateliere educaționale și evenimente dedicate tinerilor?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Protejarea și valorificarea caselor memoriale din România ca spații vii ale identității culturale românești appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Demeter András István

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Necesitatea reglementării activităților de reconstituire istorică în România

Stimate Domnule Ministru

Activitățile de reconstituire istorică au cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare semnificativă în România, devenind un instrument important de promovare a patrimoniului cultural, de educație istorică și de revitalizare a interesului public pentru momente definitorii ale trecutului național. Festivalurile tematice, demonstrațiile de tehnici militare istorice și reconstituirile de epocă contribuie la consolidarea identității naționale și la apropierea tinerelor generații de valorile și tradițiile românești.

Lipsa unui cadru legislativ clar generează mai multe propleme. Organizarea neunitară a evenimentelor, riscuri privind siguranța participanților, utilizarea necontrolată a unor echipamente sau replici de armament, precum și posibile derapaje în prezentarea fidelă a adevărului istoric. Există o nevoie evidentă de certificare a organizațiilor implicate, de stabilire a unor standarde minime de autenticitate și de coordonare instituțională între autorități.

În absența unor reglementări clare, aceste activități riscă să își piardă valoarea educațională și culturală, fiind expuse improvizației sau chiar comercializării excesive.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are în vedere Ministerul Culturii inițierea sau susținerea unui cadru legislativ dedicat reglementării activităților de reconstituire istorică în România?

2. Ce instituții ar urma să fie implicate în autorizarea, monitorizarea și evaluarea acestor activități, în vederea asigurării respectării standardelor de siguranță și autenticitate?

3. Există în prezent norme sau ghiduri oficiale privind utilizarea replicilor de armament, a costumelor istorice și a scenariilor de reconstituire, iar dacă da, cât de aplicate sunt acestea în practică?

4. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru sprijinirea organizațiilor și asociațiilor de profil, astfel încât acestea să își desfășoare activitatea în condiții legale, sigure și conforme cu rigorile istorice?

5. În ce mod intenționează Ministerul să valorifice aceste activități ca instrumente educaționale și turistice, în colaborare cu autoritățile locale și instituțiile de învățământ?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Necesitatea reglementării activităților de reconstituire istorică în România appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru, Demeter András István

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural național

Stimate Domnule Minsitru,

Patrimoniul cultural național reprezintă fundamentul identității, continuității și demnității poporului român. Monumentele istorice, siturile arheologice, bisericile de patrimoniu, colecțiile muzeale și tradițiile autentice constituie nu doar repere ale trecutului, ci și resurse esențiale pentru educație, cultură și dezvoltare durabilă.

Cu toate acestea, numeroase obiective de patrimoniu se află într-o stare avansată de degradare, sunt insuficient protejate sau vulnerabile în fața intervențiilor neautorizate, a nepăsării administrative și, în unele cazuri, a intereselor economice care nu respectă valoarea istorică și culturală a acestora. În multe comunități locale, lipsa finanțării, a personalului specializat și a unor mecanisme eficiente de monitorizare conduce la pierderea treptată a unor elemente esențiale ale identității naționale.

În același timp, există preocupări legitime privind accesul publicului la patrimoniu, digitalizarea acestuia, precum și necesitatea unei mai bune valorificări culturale și educaționale.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Culturii le are în vedere pentru conservarea și restaurarea patrimoniului cultural național aflat în stare avansată de degradare?

2. Ce mecanisme de control și sancțiune există în prezent pentru prevenirea intervențiilor ilegale asupra monumentelor istorice și cât de eficiente s-au dovedit acestea în ultimii ani?

3. Ce programe de finanțare sunt disponibile pentru autoritățile locale și proprietarii de monumente istorice și în ce măsură acestea acoperă necesarul real de intervenție?

4. Care este stadiul procesului de digitalizare a patrimoniului cultural național și ce termene concrete sunt asumate pentru finalizarea acestuia?

5. Ce strategii are Ministerul pentru implicarea comunităților locale și a mediului educațional în protejarea și valorificarea patrimoniului cultural românesc?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural național appeared first on AUR.

De către: Deputat VADIM TUDOR Lidia, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 42 București

Obiectul întrebării: Pasivitatea Ministerului Culturii față de eliminarea bustului poetului național Octavian Goga din spațiul public al municipiului Iași

Domnule ministru,

La data de 28 martie 2026, bustul poetului Octavian Goga a fost ridicat din cartierul Copou al municipiului Iași și dus într-o hală a Ateneului Național, la solicitarea unei asociații din Arad, în baza așa-numitei “legi Vexler”. 

Ministerul Culturii — instituția care, prin lege, are datoria să apere și să promoveze patrimoniul cultural național și memoria personalităților care au definit spiritul acestui popor — a păstrat o tăcere rușinoasă și complice în fața acestui act de vandalism instituționalizat.

Prin urmare, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce Ministerul Culturii nu s-a autosesizat și nu a reacționat public față de eliminarea bustului unui poet național din spațiul public, lăsând decizia pe seama unei asociații din Arad și a unor funcționari locali?

2. Consideră Ministerul Culturii că Legea nr. 241/2025 poate fi aplicată fără nicio distincție între dimensiunea culturală și cea politică a unei personalități istorice, eludând astfel orice criteriu de valoare artistică și națională?

3. Ce măsuri concrete intenționează să ia Ministerul Culturii pentru a proteja bustul, opera și memoria poetului Octavian Goga? Pentru a preveni transformarea patrimoniului cultural național într-o victimă colaterală a unor legi cu aplicare discreționară?

4. Câte alte monumente, busturi sau plăci comemorative dedicate personalităților culturale românești sunt în prezent vizate de solicitări similare și ce face Ministerul Culturii pentru a le apăra?

The post VADIM TUDOR Lidia – Întrebare – Pasivitatea Ministerului Culturii față de eliminarea bustului poetului național Octavian Goga din spațiul public al municipiului Iași appeared first on AUR.

        Domnului Călin Corneliu Dan, Directorul General al Muzeului

                Național de Artă Contemporană

De către: Deputat Fabian-Cristian RADU circumscripția electorală nr. 34 Sibiu

Obiectul întrebării: Solicitare clarificări cu privire la ilustrația batjocoritoare la adresa religiei din incinta Muzeului Național de Artă Contemporană

                   Stimate domnule ministru, stimate domnule director,

În incinta Muzeului Național de Artă Contemporană, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, pe unul dintre pereții scărilor interioare, se regăsește o ilustrație batjocoritoare la adresa creștinismului și a culturii române. Este vorba despre o cruce formată din falusuri, cu paleta de culori a curcubeului pictată pe fundal și inscripția „INTRI”. Această lucrare reprezintă o blasfemie și erezie inacceptabilă la adresa unora dintre cele mai sacre elemente religioase pentru ortodocși, precum simbolul crucii sau acronimul „INRI” (Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor).

Domnule ministru, domnule director, asigurându-vă de toată considerația mea, vă rog să îmi comunicați:

1. Motivul pentru care o astfel de ilustrație apare în incinta unei instituții de cultură a statului român;
2. Dacă Ministerul Culturii sau conducerea MNAC-București a aprobat afișarea unei asemenea lucrări;
3. Cine a plătit și cui îi aparține această „pictură”;
4. De cât timp este afișată ilustrația.

De asemenea, vă solicit să prezentați clarificări publice și exhaustive cu privire la maniera incalificabilă prin care o astfel de ilustrație batjocoritoare a ajuns afișată permanent pe unul dintre pereții unei instituții de cultură a statului român.

Totodată, domnule director, având în vedere că dreptul la replică transmis presei de către instituția pe care o conduceți menționează faptul că expoziția nu aparține Muzeului Național de Artă Contemporană, ci altei instituții, vă solicit să explicați:

1. Cum este posibil ca o lucrare afișată în incinta MNAC-București să aparțină altui organism;
2. Cărei instituții îi aparține, în acest caz, expoziția;
3. Dacă Muzeul Național de Artă Contemporană a sesizat Ministerul Culturii sau altă instituție abilitată, cu privire la această expoziție sau a devenit complice prin acceptarea tacită a acestei batjocuri.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, având în vedere articolul 30 din Constituția României, privind libertatea de exprimare, care stabilește, prin alin. (7), faptul că „sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”, vă solicit deschiderea unei anchete pentru determinarea celor responsabili de acceptarea acestei blasfemii în incinta Muzeului Național de Artă Contemporană și comunicarea măsurilor pe care le veți aplica celor vinovați.

The post Fabian-Cristian RADU – Întrebare – Solicitare clarificări cu privire la ilustrația batjocoritoare la adresa religiei din incinta Muzeului Național de Artă Contemporană appeared first on AUR.

De către: Deputat VADIM TUDOR Lidia, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 42 București

Obiectul întrebării: Muzeul Național de Istorie a României, lăsat scandalos în paragină de foarte mulți ani

Domnule ministru,

Având în vedere situația gravă de la Muzeul Național de Istorie a României, unde aproximativ 80% din suprafață este închisă publicului de foarte mulți ani, iar peste 17 milioane de piese din patrimoniul național sunt depozitate în condiții improprii, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. Considerați normal ca principala instituție muzeală a statului român să fie ținută închisă în proporție de 80%?

2. Care este motivul real pentru care, de peste două decenii, nu s-a găsit o soluție pentru relocarea temporară a patrimoniului și consolidarea clădirii muzeului?

3. Cine blochează administrativ acest proces?

4. Când veți prezenta public un calendar ferm, cu termene clare și responsabili nominali?

5. Care este valoarea totală a sumelor cheltuite pe studii, expertize și proiecte fără finalitate în ultimii 20 de ani? 

The post Lidia Vadim-Tudor – Întrebare – Muzeul Național de Istorie a României, lăsat scandalos în paragină de foarte mulți ani appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Poziția României față de Comunicarea Comisiei Europene „Busola pentru cultura Europei”,  COM(2025) 785

Stimate Domnule ministru,

Comisia Europeană a publicat Comunicarea intitulată „Busola pentru cultura Europei” – COM(2025) 785, document ce propune orientări strategice pentru consolidarea rolului culturii în dezvoltarea economică, socială și identitară a Uniunii Europene, sprijinirea industriilor culturale și creative, protejarea patrimoniului și promovarea diversității culturale europene.

În contextul în care sectorul cultural românesc se confruntă cu subfinanțare cronică, infrastructură culturală insuficientă și migrarea profesioniștilor din domeniu, modul în care România va integra aceste orientări europene devine esențial pentru viitorul culturii naționale și pentru păstrarea identității culturale într-un spațiu european dinamic.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este poziția oficială a României față de Comunicarea „Busola pentru cultura Europei” și ce contribuții a formulat Guvernul în procesul de consultare europeană?

2. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Culturii să adopte pentru alinierea politicilor culturale naționale la direcțiile propuse în acest document?

3. Ce programe europene și surse de finanțare vor fi accesate pentru sprijinirea patrimoniului cultural, a instituțiilor culturale și a industriilor creative din România?

4. Există un plan național de dezvoltare a sectorului cultural corelat cu această inițiativă europeană și care sunt obiectivele principale ale acestuia?

5. Cum va asigura ministerul protejarea identității culturale românești și sprijinirea creației autohtone în contextul intensificării politicilor culturale europene?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poziția României față de Comunicarea Comisiei Europene „Busola pentru cultura Europei”,  COM(2025) 785 appeared first on AUR.

Demersul senatorilor AUR este motivat de lipsa de răspundere a unui ministru care, în urma unor multiple derapaje, inclusiv jigniri la adresa artiștilor, măsuri nepotrivite și situații clare de conflict de interese, a refuzat să-și prezinte demisia deși i s-a cerut în numeroase rânduri. A unui ministru ce face gafă după gafă, pe care identitatea românească pare să-l deranjeze și care pare a fi mai presus de lege, întrucât pentru dl. Demeter legile României se suspendă.

Astfel, propunerea Ministerului Culturii de a implementa un sistem de pontaj pentru artiști, actori, angajații din instituțiile de spectacol, a fost o intenție profund injustă ce nu ține cont de realitatea meseriei.

„Pontajul actorilor, cuantificarea actului de creație, normarea, birocratizarea și înregimentarea artei sunt idei stahanoviste din perioada stalinistă de tristă amintire”, se arată în textul moțiunii simple.

Inițiatorii moțiunii susțin că reproșurile oamenilor de cultură la adresa ministrului András Demeter atestă faptul că nu este persoana potrivită pentru a ocupa funcția de ministru al Culturii.

„Oamenii de cultură remarcă disprețul pentru cultură al premierului, care „nu stăpânește mai mult de 700 cuvinte”, și obediența ministrului Demeter – „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului cu orice preț. István Demeter e unul dintre puținele rebuturi politice produse de UDMR”. O spun oamenii de cultură aduși la exasperare, nu noi”, se precizează în moțiune.

Documentul atrage atenția asupra declarațiilor ministrului, care a jignit breasla artiștilor în repetate ocazii: „Momentul când dl. Demeter afirmă că „prostia omenească ne caracterizează pe noi toți, inclusiv pe mine” e singurul în care a fost onest. Nu, domnule Demeter, nu actorii trebuie să-și dea „demisia din prostie”, ci dv. trebuie să vă dați demisia dintr-un post pe care l-ați făcut sinonim cu mojicia”, se spune în textul depus.

Inițiatorii moțiunii subliniază că integritatea ministrului este grav afectată de multiplele controverse juridice ce planează asupra sa: „Dl. István Demeter are o istorie marcată de controverse juridice. De-a lungul carierei l-au vizat 4 dosare penale și un caz de conflict de interese stabilit prin decizie definitivă a Înalta Curte de Casație și Justiție (…). În 2014 Agenția Națională de Integritate a anunțat că Demeter a fost găsit în conflict de interese de natură administrativă (…) Instanța a decis în 2017 că Demeter s-a aflat în incompatibilitate, ANI a solicitat justiției anularea actelor semnate de el și i-a interzis să ocupe 3 ani o funcție sau demnitate publică”, scrie în document.

Prin această moțiune simplă, senatorii AUR își exprimă dezaprobarea față de „modul în care Ministerul Culturii, sub conducerea UDMR, gestionează un domeniu esențial pentru poporul român”.

Cultura română are nevoie de viziune, competență și respect, nu de un satrap ce manifestă aroganță, mediocritate și insolență”, se mai arată în textul moțiunii simple depuse.

The post AUR a depus moțiune simplă împotriva ministrului Culturii, András Demeter appeared first on AUR.