Stimate Domnule Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei
Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta interpelare și vă solicit respectuos răspuns motivat
la următoarele întrebări:
Operatori economici din circumscripția electorală nr. 37 Timiș au semnalat, în lunile ianuarie– februarie 2026, o intensificare a controalelor ANPC concomitentă cu aplicarea de sancțiuni la niveluri maxime și suspendări temporare de activitate fără comunicare prealabilă a criteriilor de selecție și fără termen de remediere a neconformității. Absența unui Plan Anual de Control public al ANPC — cu criterii de risc verificabile — contravine principiului transparenței administrative (art. 41 Carta UE),
Directivei (UE) 2019/1937 privind transparența instituțională și Regulamentului (UE) 2017/625 privind controalele oficiale (art. 54–55: sancțiunile trebuie să fie proporționale cu natura neconformității și cu
istoricul de conformare al operatorului).

1. Care este numărul de controale efectuate de ANPC trimestrial în 2023 (T1–T4), 2024 (T1–T4),
   2025 (T1–T4) și în lunile ianuarie–februarie 2026, defalcat pe județ și sector economic (comerț
   alimentar, comerț non-alimentar, servicii, HoReCa, e-commerce)? Solicităm explicit includerea
   anului 2023 ca an de referință electoral neutru, pentru a evalua obiectiv dacă variația din ian.–
   feb. 2026 reprezintă o abatere semnificativă față de tendința istorică, independent de contextul
   electoral al anului 2024.
2. Pe baza căror criterii de risc documentate sunt selectați operatorii economici pentru control de
   către ANPC în 2026? Solicităm comunicarea Planului Anual de Control al ANPC pentru 2026,
   a Planurilor pentru 2023 și 2024 (pentru comparație) și a metodologiei de analiză a riscului
   utilizate. Dacă un astfel de plan nu este public, solicităm indicarea temeiului legal al opacității
   sale în raport cu obligațiile de transparență impuse de Directiva (UE) 2019/1937 și
   Regulamentul (UE) 2017/625 (art. 9: planuri multianuale de control bazate pe risc).
3. Care este valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC și numărul de unități comerciale
   suspendate temporar, trimestrial în 2023 (T1–T4), 2024 (T1–T4), 2025 (T1–T4) și în ian.–feb.
   2026? Câte sancțiuni au fost aplicate la valoarea maximă legală, câte cu reducere de 50%
   (conform art. 28 OG 2/2001) și câte au fost precedate de un avertisment scris? Solicităm și rata
   de contestare și de anulare/reducere a sancțiunilor în instanță, ca indicator al proporționalității
   actelor de control.
4. Există protocoale de cooperare între ANPC, ANAF și ITM pentru schimbul de informații privind
   operatorii economici selectați simultan pentru control? Dacă da, solicităm comunicarea acestor
   protocoale. Dacă nu, ce proceduri interne există pentru prevenirea controalelor simultane sau
   succesive (în mai puțin de 30 de zile) din partea mai multor instituții la același operator —
   practică incompatibilă cu principiul „collect once, use many times” (modelul olandez/britanic)?
5. Există proceduri interne ale ANPC privind avertizarea prealabilă a operatorilor economici
   înaintea aplicării unei prime sancțiuni pentru o neconformitate remedierabilă în termen scurt?
   Conform Regulamentului (UE) 2017/625 art. 54 alin. 2, sancțiunile trebuie să fie proporționale
   cu natura și gravitatea neconformității, ținând seama de istoricul de conformare al operatorului.
   Ce instrumente specifice are ANPC pentru a diferenția sancționarea operatorilor cu istoricul de
   conformare bun față de recidiviști?
6. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Economiei să adopte pentru: (a) publicarea Planului
   Anual de Control al ANPC cu criterii de risc verificabile, anterior începerii anului de control;
   (b) instituirea unui mecanism de notificare prealabilă de minimum 5 zile înaintea controalelor
   planificate; (c) introducerea obligației de avertisment scris înainte de prima sancțiune la
   operatorii fără antecedente în ultimii 3 ani; (d) evaluarea inspectorilor ANPC pe baza ratei de
   conformare voluntară obținute — nu pe numărul de amenzi aplicate — conform reformei cehe
   2012–2020 și recomandărilor OCDE Principiul nr. 6?

The post Florin Popovici – Interpelare – Interpelare privind intensificarea controalelor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în lunile ianuarie–februarie 2026, absența criteriilor publice de selecție a operatorilor controlați și impactul suspendărilor și amenzilor aplicate fără bază clară de risc asupra operatorilor economici appeared first on AUR.

Domnului Ivan Bogdan GRUIA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea unei legislații actualizate pentru protejarea libertății presei și combaterea cenzurii

Domnule Ministru,

Într-un context în care libertatea presei este un pilon fundamental al democrației, în România, continuă să apară semnale îngrijorătoare privind presiuni asupra jurnaliștilor, cenzura mascată și influențele politice asupra mass-mediei.

În era digitalizării, proliferarea știrilor false și a manipulării prin rețelele sociale pune noi provocări pentru legislația existentă privind presa.

Având în vedere rolul esențial al presei într-o societate democratică, consider că este necesar să avem o legislație clară, care să protejeze jurnaliștii și să asigure un mediu media echilibrat și corect.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să ne comunicați:

1. Ce inițiative are Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a asigura un echilibru între combaterea dezinformării și protejarea dreptului fundamental la libera exprimare?

2. Există în plan actualizarea cadrului legislativ privind presa pentru a garanta independența editorială și pentru a preveni ingerințele politice în politica editorială a instituțiilor de presă?

3. Cum colaborați cu organizațiile internaționale și instituțiile europene pentru a asigura că România respectă standardele privind libertatea presei?

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Necesitatea unei legislații actualizate pentru protejarea libertății presei și combaterea cenzurii appeared first on AUR.

Adresată:  Către Bogdan-Gruia  IVAN  – Ministrul  Cercetării, Inovării și Digitalizării;

De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei ;

Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța;

Şedinţa Senatului Romaniei din data de: 14.05.2024;

Obiectul întrebării:O veste bună – se perfecționează cardul de sănătate?

Domnule Ministru,

     Ați dezvăluit săptămâna trecută faptul că se schimbă legea pentru cetățenii care au card de sănătate și, odată cu aceasta, întreg sistemul cardului național de sănătate va fi reconfigurat, deoarece este tehnologic depășit.

     În plus, noul card de sănătate va fi disponibil și în format electronic, pe telefon, similar cu un card bancar sau portofel digital.

     Recunosc, este o veste bună, date fiind problemele, blocajele, nemulțumirile și fraudele pe care sistemul în funcțiune le-a probat până în prezent.

     Cât privește noul sistem, acesta are numai avantaje, așa cum l-ați prezentat dumneavoastră.

     Să dea Domnul să aveți dreptate, dar experiența mea profesională îmi spune că orice nouă tehnologie vine și cu probleme noi.

     Mă gândesc, de exemplu la decalajul dintre nivelul de sofisticare a noului card și priceperea/pregătirea pacienților de a-l folosi.

     Câți cetățeni folosesc portofelul digital? Cum stăm cu abilitățile digitale ale pacienților este o întrebare care cere un răspuns la introducerea noului sistem.

     Măcar în domeniul bancar, oamenii au alternativă. Pledoaria mea este nu numai pentru un instrument avansat tenologic, ci și pentru unul practic și folositor destinatarilor: medici și bolnavi.

     Pun această întrebare tocmai pentru a se ține cont de nevoile și posibilitățile pacienților, pentru că, în rest, vă doresc succes cu implementarea noului card în mandatul dumneavoastră.

      Aștept, în conformitate cu regulamentele parlamentare, răspunsul scris la Senatul României.

The post Evdochia Aelenei – Întrebare parlamentară – O veste bună – se perfecționează cardul de sănătate? appeared first on AUR.

Adresată:  Către Bogdan-Gruia IVAN  –  Ministrul  Cercetării, Inovării și Digitalizării;

De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei ;

Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța;

Şedinţa Senatului Romaniei din data de: 20.02.2024;

 Obiectul înterpelării:Cât pierde România din cauza atacurilor cibernetice?

Domnule Ministru,

     În primele două luni ale începutului de an, o serie de instituții ale României s-au confruntat cu un veritabil război electronic, fiind atacate sistemele informatice și cerându-li-se răscumpări de mii de euro pentru returnarea datelor furate.

     A fost atacat sistemul Camerei Deputaților, iar de curând ale mai multor spitale (peste 20) și alte instituții din domeniul sanitar.

     Ne întrebăm cât de vulnerabile sunt platformele și sistemele noastre electronice la atacurile cibernetice, din moment ce cad unul după altul, și dacă avem capabilități să luptăm cu astfel de atacatori sau ne lăsăm furați și șantajați de ei.

     Ce face în acest caz mult lăudata noastră industrie IT, scutită de impozit pe venit!

     Vă solicit, domnule ministru, să faceți o evaluare a siguranței sistemelor informatice din principalele instituții ale țării, să dispuneți măsurile posibile de garantare a bunei lor funcționări fără să-i mai plătim pe cei care ne produc daune.

     O sinteză-comunicat a punctului de vedere al ministerului pe care îl conduceți la această problemă, inclusiv cu sumele pe care le pierdem anual din cauza atacurilor cibernetice, ar fi binevenită pentru întreaga opinie publică din țara noastră.

     În ceea ce mă privește, aștept, în conformitate cu prevederile regulamentare în vigoare  răspunsul scris la Senatul României

The post Evdochia Aelenei – Întrebare parlamentară – Cât pierde România din cauza atacurilor cibernetice? appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA

Obiectul întrebării: Haos în 18 spitale după un atac cibernetic

Domnilor miniștri,

După atacul cibernetic asupra Camerei Deputaților – care a demonstrat vulnerabilități cronice ale sistemului – a urmat un nou atac informatic de succes, din păcate, împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar, care a dat peste cap activitatea a peste 18 de spitale din România, ducând la anularea unor programări sau imposibilitatea de a emite rețete!
Prin urmare, după ce că pacienții români se luptă să supraviețuiască în spitale – acte medicale condiționate, infecții nosocomiale, lipsa personalului calificat și a medicamentelor, sunt doar câteva exemple, acum le sunt puse în pericol și informațiile personale.
Vă rog să îmi transmiteți, domnule ministru, următoarele informații:
1.Ce sume au investit, până acum, spitalele din România în cybersecurity?
2.Câte atacuri cibernetice au fost înregistrate, până acum, asupra spitalelor din România și unde?
3.Ce măsuri veți adopta pentru a preveni astfel de atacuri?
4.Care este nivelul de implementare și funcționalitate al Dosarului Electronic de Sănătate, ce presupunea, practic, digitalizarea datelor de sănătate ale românilor, pentru ca medicii să aibă acces la ele mai ușor? La ce costuri s-a ridicat, până astăzi, acest program?

The post Titus Păunescu – întrebare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării/ Ministerul Sănătății – Haos în 18 spitale după un atac cibernetic appeared first on AUR.

De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Modul jignitor al sancționări singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu

Stimate domnule Ministru,

Sub semnul îngrijorării pentru integritatea cercetării și inovării în România, vă adresăm această interpelare în legătură cu recenta sancțiune aplicată domnului Dumitru Dorin Prunariu de către Consiliul Național de

Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.

Este crucial să subliniem că Dumitru Dorin Prunariu, în calitatea sa de singurul român care a călătorit vreodată în spațiul cosmic, reprezintă nu doar un simbol al României, ci și o figură de referință în domeniul cercetării și dezvoltării științifice. Contribuțiile sale la imaginea internațională a țării și la avansarea cunoașterii în spațiul cosmic sunt demne de admirație și reprezintă o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare de cercetători și inovatori români.

Înțelegem că decizia de sancționare a provenit de la o sesizare a Serviciului Corp Control și Strategie Anticorupție din cadrul propriului Minister, prin care s-au identificat conflicte de interese ale domnului

Prunariu în calitate de director al unei agenții finanțatoare de proiecte de cercetare și președinte al unei asociații care ar fi beneficiat de aceste fonduri.

În acest context, vă rog domnule Ministru să răspundeți la următoarele întrebări:

1) Cum justifică Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării decizia de a-l sancționa pe Dumitru Dorin Prunariu pentru conflict de interese, având în vedere contribuțiile sale semnificative la cercetarea și dezvoltarea științifică în spațiul cosmic, care au adus onoare și prestigiu României?

2) De ce alege Ministerul să aducă atingere imaginii și reputației unui simbol al țării noastre, care a avut un impact major în promovarea României la nivel internațional, prin intermediul unei decizii de sancționare publică?

3) Cum poate Ministerul să justifice intervenția în activitățile profesionale ale unei personalități cu atâta prestigiu, care a reprezentat cu demnitate țara noastră în spațiul cosmic, și să minimalizeze astfel de realizări remarcabile?

4) Având în vedere importanța simbolică și științifică a lui Dumitru Dorin Prunariu, cum intenționează Ministerul să repare prejudiciul adus imaginii acestui ilustru om de știință, în ochii publicului român și internațional?

The post Dan Tanasă – întrebare către Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Modul jignitor al sancționări singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

Începând cu anul 1995 și inițial încadrate conform legislației privind societățile comerciale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare sunt acum organizații conform Legii nr. 324/2003, aprobată prin Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Aceste institute reprezintă o formă specifică de organizare instituțională pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, având scopul de a facilita aceste activități și de a consolida competența științifică și tehnologică în domenii de interes național, conforme strategiei de dezvoltare a României.

Un institut național este o persoană juridică română specializată în cercetare-dezvoltare, care operează pe principiile gestionării economice și autonomiei financiare. Aceasta efectuează calcule de amortizare, ține evidența contabilă în regim economic și administrează patrimoniul public și privat al statului în vederea desfășurării activității, sub coordonarea unui organ de specialitate al administrației publice centrale.

Rolul institutului include participarea la elaborarea strategiilor specifice de dezvoltare, desfășurarea de activități de cercetare-dezvoltare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Națională și constituirea unor baze de competență științifică și tehnologică. De asemenea, poate desfășura activități comerciale și de producție în conformitate cu regulamentul propriu, în calitate de activități secundare.

În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Câte institute naționale de cercetare-dezvoltare funcționează în prezent în România?
2.Care este bugetul total alocat pentru aceste institute în ultimul exercițiu bugetar și care este distribuția acestui buget între diferitele institute?
3.Cum se prevede dezvoltarea și modernizarea acestor institute în viitorul apropiat, având în vedere obiectivele strategice ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării?
4.Există planuri sau programe specifice destinate consolidării competențelor științifice și tehnologice ale acestor institute? Dacă da, care sunt acestea și care este impactul așteptat?
5.Există proiecte sau parteneriate cu alte instituții, atât din țară, cât și din străinătate, menite să sprijine activitatea și dezvoltarea acestor institute?
6.Care sunt principalele domenii de cercetare-dezvoltare în care aceste institute sunt implicate, și care sunt rezultatele notabile obținute în ultimii ani?
7.Cum se evaluează performanța și impactul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, și care sunt criteriile luate în considerare în acest proces?
8.Există inițiative pentru promovarea transferului de tehnologie și colaborarea cu sectorul privat pentru valorificarea rezultatelor cercetării realizate de aceste institute?

The post Dan Tanasă – întrebare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Situația institutelor de cercetare din România appeared first on AUR.

Obiectul întrebării: Clarificări despre posibile conflicte de interese în elaborarea Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale

Având în vedere documentul programatic „Cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale” (CSN-IA), realizat în cadrul proiectului „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 – 2027 – soluții pentru eficientizarea activității”, cod SIPOCA 704, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fundament pe care se va articula Strategia Națională a României în domeniul IA, vă solicit să îmi remiteți un punct de vedere prin care să îmi confirmați sau să îmi infirmați argumentat o serie de posibile conflicte de interese existente în elaborarea prezentului Cadru, după cum urmează:

1. La nivelul Consiliului Științific și de Etică în Inteligență Artificială o regăsim ca membru[https://www.mcid.gov.ro/sistemul-de-cercetare/organisme-consultative/consiliul-stiintific-si-de-etica-in-inteligenta-artificiala/] pe doamna Maria Axente[ https://www.qmagazine.ro/romania-robotizata-sau-descolarizarea-digitala/, ”Maria Axente, o persoană care lucrează pentru PricewaterhouseCoopers (PwC), unde pare a se ocupa cu promovarea/vânzarea IA în rândul clienților acestei firme de consultanță și audit („managing the company’s efforts in deploying responsible AI and data across the UK business, its operations and clients”). Conform paginii ei de prezentare de la Cambridge, unde e cercetător asociat, Axente se ocupă și la UNICEF și la World Economic Forum cu programele de IA, la UNICEF având ca țintă copiii. Pe ChartwellSpeakers aflăm că poate fi închiriată, ca vorbitor.

Nu mi-e foarte clar dacă Axente este om de știință sau influencer, nu am găsit un CV al ei unde să ni se spună ce pregătire are, nu am găsit vreo carte publicată. Știu doar că scrie și vorbește despre IA incluziv și echitabil, că lucrează la o firmă, PwC, zguduită de scandaluri de corupție și de procese intentate pentru agresivitatea cu care aplică agenda woke” (Mircea Platon)], cercetător asociat la Universitatea Cambridge care: „…oferă consultanță organizațiilor din sectorul privat și public pentru a-și transforma activitatea prin utilizarea responsabilă și etică a IA. A participat activ la dezvoltarea diverselor inițiative de politică publică în colaborare cu Guvernul Marii Britanii, Royal Society, Universitatea Cambridge și Forumul Economic Mondial.”

2. De asemenea, îl găsim ca membru pe domnul Traian Rebedea care este, în prezent, și Cercetător Senior al companiei NVIDIA
3. Doamna Doina Precup este Director de Cercetare la Google DeepMind
4. Doamna Anca Goron este fondatoare a AVA Research
5. Doamna Elena Burceanu este membră a Echipei de Cercetare Teoretică în AI din compania Bitdefender.

 Domnule președinte, faptul că persoanele indicate mai sus activează în favoarea unor companii cu interese majore în promovarea tehnologiei IA și, în același timp, dețin și funcții de răspundere într-o instituție publică ce se ocupă de promovarea aceleiași tehnologii, ba chiar în Consiliul de Etică al acestui complex tehnologic, necesită clarificări publice urgente!

În aceste condiţii, consider că am un motiv legitim de îngrijorare cu privire la integritatea structurilor cibernetice de IA în raport cu interesele particulare ale firmelor la care sunt asociate persoanele menţionate!

Prin urmare, vă rog să îmi răspundeți prezentei sesizări în ceea ce privește posibile conflicte de interese semnalate în termenul prevăzut de lege.

The post George Simion – întrebare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării/Guvernul României/ Agenţia Naţională de Integritate/ Autoritatea pentru Digitalizarea României – Clarificări despre posibile conflicte de interese în elaborarea Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale appeared first on AUR.

De la: domnul Antonio ANDRUȘCEAC, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 4, Bacău

Subiectul întrebării: Stadiul actual al proiectului de Lege privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare și normele de bună conduită în activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare – Legea Cercetătorilor

Stimate domnule ministru,

Potrivit Calendarului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență și asumarea îndeplinirii jaloanelor de către Ministerului Cercetării, inovării și digitalizării, vă rugăm să ne comunicați:

1. În ce stadiu se află îndeplinirea J 274 referitor la intrarea în vigoare a legislației privind cariera și statutul cercetătorului, jalon ce avea ca termen Trimestrul 4 al anului 2023, pentru care Ministerul cercetării, inovării și digitalizării este coordonator de reforme și investiții?

În luna martie 2023, doamna senator Alina Ștefania Gorghiu a anunțat că, la inițiativa domnului ministru Sebastian Ioan Burduja, a fost constituit un grup de lucru în cadrul Senatului, împreună cu Consiliul legislativ și Ministerul cercetării, inovării și digitalizării în vederea elaborării unei legi a cercetării.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicați:

2. În ce stadiu se află elaborarea acestei inițiative legislative privind proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare și normele de bună conduită în activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare – Legea Cercetătorilor?

The post Antonio Andrușceac – întrebare către Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Stadiul actual al proiectului de Lege privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare și normele de bună conduită în activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare – Legea Cercetătorilor appeared first on AUR.

De la: Domnul Adrian George Axinia, deputat ales în circumscripția 31 Prahova

Obiectul întrebării: Clarificări în legătură cu cloudul guvernamental

                                Stimate Domnule Ministru,

Cloud-ul Guvernamental este esențial în debirocratizarea României. Acesta reprezintă o imensă bază cu date de identificare a tuturor românilor, care ar oferi infrastructura necesară instituțiilor statului pentru digitalizarea activității și relației cu publicul. Este un proiect important pentru că, practic, nu va mai fi nevoie să ducem hârtii, documente de la o instituție la alta, iar instituțiile ar fi legate între ele și ar face schimb de informații.

Toate ministerele și agențiile guvernamentale vor fi legate într-o singură rețea și vor fi ancorate într-o singură bază de date interoperabilă. Acest lucru se va întâmpla prin intermediul acestui cloud guvernamental, pentru care Guvernul a inclus în PNRR o finanțare de 500 de milioane de euro.

Prin prezenta, Adrian George Axinia, în calitatea mea de parlamentar ales în circumscripția electorală nr. 31, Jud. Prahova, vă solicit respectuos să-mi comunicați:

1. Când o să avem funcțional cloud-ul guvernamental? Vă rog să precizați un termen precis;
2. Având în vedere faptul că acest proiect este inițiat de către predecesorul dumneavoastră, domnul Burduja, considerați că finanțarea de 500 de milioane este una corectă?

The post Adrian Axinia – întrebare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Clarificări în legătură cu cloudul guvernamental appeared first on AUR.