„Sunt uimit că autoritățile au fost luate prin surprindere, exact ca la prima ninsoare, de intrarea unei drone maritime în interiorul Portului Constanța.
În urma audierilor desfășurate în Comisia pentru apărare, la solicitarea AUR, concluzia mea este foarte clară: România trebuie să își adapteze de urgență legislația, procedurile și modul de desfășurare a operațiunilor la realitatea războiului de astăzi.
Am solicitat aceste audieri pentru a afla cum a fost gestionat incidentul din 5 iunie, când o dronă maritimă a ajuns în Portul Constanța și a explodat după aproximativ patru ore de la prima semnalare.
Este adevărat că zona a fost izolată, instituțiile au intervenit și, din fericire, nu au existat victime. Dar prima semnalare a venit de la un angajat al portului, nu de la un sistem automat de supraveghere, iar în cadrul audierilor nu a fost indicat cine trebuia să detecteze drona maritima sau cine a coordonat întregul răspuns instituțional.

Am solicitat și un răspuns în legătură cu traseul dronei: a fost aceasta dirijată în interiorul Portului Constanța sau a ajuns în derivă până în dana 78, în zona ARSVOM, în apropierea Oil Terminal?
Nu putem lăsa apărarea Portului Constanța, a infrastructurii critice și a cetățenilor să depindă de întâmplare, de reacții improvizate sau de responsabilități împărțite între instituții.
Avem un război la granița României de peste patru ani. În acest timp, tehnologia militară a evoluat enorm. Dronele aeriene, maritime și subacvatice, țintele cu profil redus și sistemele autonome au schimbat modul în care se desfășoară războiul. Nu putem răspunde acestor amenințări cu proceduri și reguli concepute pentru realitatea de ieri.

AUR susține fără echivoc apărarea României, consolidarea Armatei și protejarea cetățenilor. Dar apărarea nu înseamnă numai bugete mai mari. Înseamnă capacități reale, funcționale și rapide. Înseamnă detecție, avertizare, interceptare, reacție și un lanț de comandă foarte clar.
La audieri s-a discutat despre instalarea, în Portul militar Constanța, a unui sistem integrat de protecție portuară. Acesta va utiliza senzori și sonare performante pentru descoperirea amenințărilor la suprafața mării, în spațiul aerian și în mediul subacvatic.
Este un pas necesar, dar instalarea unui sistem nu este suficientă dacă acesta nu este operațional permanent, dacă informațiile nu circulă rapid și dacă nu este stabilit cine identifică amenințarea, cine o clasifică, cine ia decizia și cine intervine.

De aceea, adaptarea tehnologică trebuie însoțită de adaptarea operațională și legislativă, iar în acest sens s-a discutat despre elaborarea unui proiect de lege privind controlul spațiilor maritime. Avem nevoie de reguli clare pentru supravegherea, identificarea și neutralizarea dronelor maritime și subacvatice.
S-a discutat și despre revizuirea legislației referitoare la operațiile militare. Actuala formulare se referă la misiuni și operații militare desfășurate „pe teritoriul statului român”. Trebuie analizată definirea operațiilor militare naționale, astfel încât Armata să poată acționa și în zona economică exclusivă.

Este vorba despre capacitatea statului de a acționa legal, rapid și eficient atunci când securitatea României este amenințată.
Instituțiilor li s-a solicitat să înainteze propuneri legislative concrete. Vom urmări dacă aceste angajamente se transformă în măsuri reale.
Nu spun aceste lucruri pentru a crea panică și nici pentru a acuza pe cineva, ci pentru că statul are obligația să învețe din acest incident, fiindca Apărarea unei țări nu se poate construi pe noroc”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Au trecut 11 săptămâni de la explozia dronei în Portul Constanța și autoritățile încă nu oferă răspunsuri concrete. Românii au dreptul să știe adevărul” appeared first on AUR.

Faptul că o astfel de țintă a ajuns la câteva sute de metri de zona în care se desfășoară activități legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră reprezintă un semnal de alarmă extrem de grav. Neptun Deep nu este un obiectiv oarecare. Este o infrastructură de importanță strategică națională, esențială pentru securitatea energetică a României și pentru poziția țării noastre în regiune.

Incidentul ridică întrebări fundamentale: cât de protejată este, în realitate, infrastructura critică românească din Marea Neagră? Câte alte drone sau amenințări similare ar putea trece nedetectate? Și de ce România continuă să reacționeze punctual, în loc să construiască un sistem permanent și integrat de apărare împotriva unor amenințări care nu mai sunt de mult timp teoretice?

Potrivit informațiilor comunicate public, drona a fost urmărită de avioane F-16, fiind lovită cu tunul de la bord. Ulterior însă, ținta nu a fost neutralizată complet prin această intervenție, fiind necesară intervenția specialiștilor EOD pentru distrugerea încărcăturii.

Nu militarii aflați în misiune sunt cei care trebuie transformați în țapi ispășitori pentru lipsurile sistemului. Responsabilitatea politică aparține celor care, de ani de zile, au avut obligația să pregătească Armata Română pentru războiul modern și pentru amenințarea reprezentată de dronele aeriene, maritime și submersibile.

Ceea ce s-a întâmplat demonstrează, încă o dată, că România nu își poate baza securitatea infrastructurii strategice exclusiv pe soluții improvizate și pe folosirea unor platforme de luptă extrem de costisitoare pentru neutralizarea unor drone care pot fi produse și lansate la costuri incomparabil mai mici.

Declarații contradictorii într-un moment în care România avea nevoie de claritate

La fel de îngrijorător este modul în care informațiile au fost comunicate public de conducerea Ministerului Apărării.

Românii au asistat la informații contradictorii cu privire la existența încărcăturii explozive și chiar cu privire la numărul dronelor implicate. Într-un moment în care un obiectiv strategic al României este amenințat, autoritățile nu își pot permite confuzie, mesaje retractate și explicații succesive.

Un ministru al Apărării nu poate conduce prin postări corectate din mers atunci când este în joc securitatea unei infrastructuri strategice și siguranța a sute de oameni aflați în zona de operațiuni.

România are nevoie de informații corecte, verificate și comunicate coerent. Mai ales într-o situație de securitate, fiecare declarație oficială trebuie să inspire încredere, nu să ridice noi semne de întrebare.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi solicită ministrului Apărării să prezinte public, complet și fără ambiguități:

1. Care a fost traseul dronei și de când era aceasta cunoscută autorităților române.
2. La ce distanță exactă de infrastructura Neptun Deep a fost identificată și neutralizată.
3. Ce sisteme de supraveghere și avertizare au detectat ținta și în ce moment.
4. De ce neutralizarea unei drone maritime cu încărcătură explozivă aflate în apropierea unui obiectiv strategic a necesitat o succesiune de intervenții și verificări.
5. Care sunt măsurile permanente, nu doar cele de criză, pentru protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră.

România nu mai are timp să aștepte „soluții din import”

Războiul din apropierea frontierelor României a demonstrat fără echivoc că dronele au schimbat radical modul în care se poartă conflictele moderne.

Drone ieftine pot amenința nave de război, infrastructuri energetice, obiective industriale, aeroporturi și poziții militare. Dronele maritime și aeriene sunt astăzi instrumente de luptă utilizate pe scară largă, iar contracararea lor necesită sisteme specializate, integrate și disponibile în număr suficient.

Cu toate acestea, România continuă să se comporte ca și cum timpul și securitatea națională ar putea fi puse pe pauză până când vom primi, cândva, echipamente din import sau până când un aliat va putea acoperi toate vulnerabilitățile noastre.

Alianțele sunt fundamentale pentru securitatea României. Dar apartenența la NATO nu înlocuiește obligația statului român de a-și construi propriile capacități de apărare.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că România trebuie să accelereze urgent:

• dezvoltarea și achiziția de sisteme moderne de detectare și neutralizare a dronelor;
• crearea unei apărări integrate pentru infrastructura critică din Marea Neagră;
• dezvoltarea capabilităților de supraveghere maritimă și de reacție rapidă;
• producerea și integrarea unor drone maritime, aeriene și terestre în dotarea forțelor armate;
• dezvoltarea unor soluții românești de război electronic și combatere a sistemelor fără pilot;
• cooperarea cu aliații NATO și partenerii regionali, fără ca această cooperare să devină un substitut pentru propriile capacități naționale.

Companiile românești trebuie să devină parte a soluției, nu spectatoare

Este inacceptabil ca România să vorbească permanent despre „înzestrare”, dar să trateze companiile, institutele de cercetare și specialiștii români capabili să dezvolte tehnologii fără pilot ca pe niște spectatori ai propriei noastre apărări.

Statul român trebuie să înceteze politica potrivit căreia așteptăm mai întâi produsul din afară și abia apoi ne întrebăm dacă România ar fi putut să dezvolte și să producă o parte din aceste capabilități în țară.

Nu susținem izolarea României și nici renunțarea la tehnologia aliată. Dimpotrivă. România trebuie să cumpere ceea ce are nevoie urgent și nu poate produce într-un termen util. Dar, în același timp, trebuie să investească inteligent în cercetare, dezvoltare, prototipare, testare și producție autohtonă.

O țară aflată pe flancul estic al NATO și la granița unui război nu își poate permite să fie doar piață de desfacere pentru tehnologia altora. România trebuie să devină și producător de securitate.

Avem specialiști, universități, institute de cercetare, companii private și capacități industriale care pot contribui la dezvoltarea unor sisteme românești. Ceea ce a lipsit până acum a fost o politică națională coerentă, proceduri rapide de testare și achiziție, finanțare predictibilă și voința politică de a transforma această capacitate într-un avantaj strategic.

Cerem un plan național urgent pentru apărarea împotriva dronelor

Incidentul din apropierea Neptun Deep trebuie să reprezinte un moment de trezire pentru autoritățile române.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită convocarea urgentă a instituțiilor competente și prezentarea unui Plan Național pentru Apărarea împotriva Amenințărilor fără Pilot, care să cuprindă termene concrete, responsabilități clare și finanțare identificată pentru:

1. Protejarea permanentă a infrastructurii critice din Marea Neagră.
2. Dezvoltarea unui sistem integrat de detectare, identificare și neutralizare a dronelor aeriene și maritime.
3. Înzestrarea rapidă a Forțelor Navale și a celorlalte categorii de forțe cu mijloace moderne de luptă împotriva dronelor.
4. Lansarea unor programe accelerate de cercetare și producție în România, în parteneriat cu industria națională și cu mediul universitar.
5. Simplificarea procedurilor prin care soluțiile tehnologice românești pot fi testate și integrate rapid în sistemul de apărare.
6. Consolidarea cooperării cu aliații NATO și cu statele riverane Mării Negre pentru supravegherea și protejarea infrastructurii critice.

Securitatea României nu poate fi administrată prin reacții după incident

Acum, o dronă cu încărcătură explozivă a ajuns în apropierea unui obiectiv strategic pentru securitatea energetică a României. Intervenția a împiedicat producerea unei tragedii. Dar întrebarea pe care ministrul Apărării și Guvernul trebuie să o audă este simplă: Ce se va întâmpla data viitoare?

Vom continua să constatăm, după fiecare incident, că avem nevoie de mai multe sisteme, de mai multă supraveghere, de mai multă coordonare și de mai multă tehnologie? Sau vom lua, în sfârșit, deciziile care trebuiau luate înainte ca o dronă cu explozibil să ajungă în apropierea infrastructurii strategice a României?

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) avertizează că securitatea Mării Negre și protejarea obiectivelor strategice ale României nu pot fi tratate prin improvizație, declarații contradictorii și așteptarea permanentă a unor soluții venite din exterior.

România are nevoie de o apărare modernă. Are nevoie de sisteme anti-dronă. Are nevoie de o strategie clară pentru Neptun Deep și pentru Marea Neagră. Și are nevoie de o industrie națională de apărare capabilă să contribuie direct la securitatea țării.

The post Neptun Deep nu poate fi apărat prin improvizație, declarații contradictorii și promisiuni. România are nevoie urgentă de o apărare reală împotriva dronelor appeared first on AUR.

„Am vorbit despre această anomalie chiar în Comisia pentru apărare și am dat exemplele unor state care își construiesc navele militare în România. La Galați, Damen construiește nave moderne pentru Germania, Belgia, Olanda și Portugalia. Așadar, România are șantiere, are experiență și are muncitori capabili să construiască pentru cele mai puternice marine militare din NATO.

Pentru alții putem construi nave. Pentru România, nu!

În timp ce Polonia tocmai a lansat la apă ORP Wicher, prima fregată de 7.000 de tone construită în țară, noi ne milogim de Rheinmetall să vină la Mangalia și să construiască două nave de patrulare, prezentate pompos drept „corvete ușoare”.

Polonezii construiesc trei fregate adevărate, cu 32 de celule de lansare verticală, 16 rachete antinavă și capabilități antiaeriene și antisubmarin. Investesc aproximativ patru miliarde de dolari și obțin nu doar nave, ci și un șantier modernizat, transfer de tehnologie, locuri de muncă și o industrie navală națională puternică.

România pune pe masă aproape un miliard de euro, dar șantierul de la Mangalia este în faliment, angajații au plecat, iar Rheinmetall nu s-a prezentat nici la prima, nici la a doua licitație pentru cumpărarea activelor.

Polonia lansează fregate la apă. România lansează licitații la care nu vine nimeni.

Rheinmetall pare să aștepte liniștită ca prețul șantierului să scadă, iar statul român stă cu mâna întinsă și speră ca grupul german să se îndure, până la urmă, să ne cumpere activele cât mai ieftin.

Aceasta nu mai este politică industrială. Este umilință națională! Cum este posibil ca alte state NATO să vină în România și să-și construiască aici navele militare, iar statul român să nu fie capabil să comande și să construiască pentru propria Marină în propriile șantiere?

Avem Dunăre, avem Marea Neagră, avem tradiție navală și avem oameni pregătiți. Ne lipsesc doar miniștrii care să gândească românește și un stat care să-și apere industria. În loc să organizăm un program naval românesc, cu participarea șantierelor de la Galați, Mangalia, Brăila și Constanța, am ajuns să ne rugăm de o companie străină să preia un șantier falimentar și să ne construiască două nave până în 2031.

Cu ce angajați? Cu ce infrastructură? După ce retehnologizare? În baza cărui calendar realist?

Apărarea unei țări nu se face din prezentări PowerPoint și comunicate triumfaliste. Se face cu șantiere funcționale, ingineri, sudori, furnizori și nave care ajung efectiv în serviciul Marinei.

Diferența dintre Polonia și România nu este lipsa banilor. Și România cheltuiește miliarde. Diferența este că Polonia folosește banii pentru a-și construi simultan flota și industria națională. Noi riscăm să rămânem și fără flotă, și fără șantier, dar cu miliardul cheltuit și cu încă un ministru care ne va explica solemn că „procedurile au fost respectate”.

Polonia își construiește puterea navală.
România își negociază falimentul”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Polonia construiește fregate. România se milogește de Rheinmetall să vină la Mangalia” appeared first on AUR.

Domului Marian-Cătălin Predoiu viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Elena DOBOŞ circumscripția electorală nr.38, TULCEA

Obiectul întrebării: Clarificări despre prăbușirea unei drone pe teritoriul național în data de 26 martie 2026

Domnilor Miniștri,

Vă scriu în urma incidentului grav petrecut recent, pe 26 martie 2026, când o dronă s-a prăbușit la doar 2 kilometri de localitatea Parcheș, după ce a pătruns 4 kilometri în spațiul aerian național. Oamenii din zonă au primit din nou mesaje RO-ALERT la ora 00:44, dar s-au trezit în aceeași situație umilitoare ca acum doi ani: singura lor protecție oficială sunt acele „tuburi de beton” insalubre, puse în grabă pe marginea drumului.

Îmi permit să vă reamintesc declarația oficială a Prim-ministrului României de la acea dată, când au fost instalate aceste structuri la Plauru:

„Nu arată estetic, pentru că a fost o intervenție rapidă, dar vor fi investiții majore în toate zonele de frontieră… A fost o improvizație pentru o perioadă limitată de timp… Repet, sunt de acord că nu sunt foarte aspectuoase, dar a fost o improvizație pentru o perioadă foarte scurtă de timp.”

Suntem în martie 2026. „Perioada foarte scurtă” s-a transformat în peste doi ani de zile. Acele „investiții majore” promise par să se fi oprit la granița județului Tulcea. Este strigător la cer ca cetățenii români să fie puși să aleagă între a sta în propriile beciuri sau a intra în niște chesoane de beton de 1,5 metri înălțime, unde stau gârboviți, în mizerie și fără nicio dotare minimă de supraviețuire. În timp ce dronele cad la 2 km de casele lor, statul le oferă tot „estetica” unor rigole de scurgere a apei pe post de buncăre.

         În acest context, vă solicit următoarele răspunsuri:

1. Unde sunt „investițiile majore” promise de Guvern în infrastructura de protecție civilă din localitățile tulcene de la frontieră (Plauru, Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Parcheș)? Vă rog să prezentați lista proiectelor finalizate din 2023 până azi.
2. Care este suma totală alocată de MApN și MAI din 2023 și până în martie 2026 special pentru construcția de adăposturi de protecție civilă permanente și conforme (cu ventilație, uși etanșe și iluminat) în județul Tulcea?
3. De ce aceste „improvizații temporare” (tuburile de beton de 1,5m) nu au fost înlocuite nici până azi, deși incidentele aviatice la graniță s-au înmulțit, punând în pericol viața a mii de tulceni?
4. Cine își asumă responsabilitatea în cazul în care un cetățean este rănit pentru că nu a avut un adăpost conform în care să se refugieze în urma unei alerte RO-ALERT, fiind nevoit să rămână într-o structură pe care însuși Premierul a numit-o „improvizație”?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Clarificări despre prăbușirea unei drone pe teritoriul național în data de 26 martie 2026 appeared first on AUR.

„Declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță, nu sunt doar neinspirate. Sunt grave, periculoase și profund iresponsabile. În momentul în care un ministru al Apărării ajunge să invoce public scenarii în care România ar putea fi pusă în situația de a trimite trupe într-un conflict cu Statele Unite, nu mai vorbim despre o simplă opinie politică, ci despre un risc direct la adresa securității naționale.

România nu este jucăria nimănui și nici terenul de experimente al unui ministru care confundă funcția publică cu propria agendă ideologică. Ministerul Apărării Naționale nu este un podium pentru declarații „șocante” sau exerciții de imaginație. Este una dintre cele mai sensibile instituții ale statului român, iar cine o conduce trebuie să înțeleagă că fiecare cuvânt rostit public poate avea consecințe strategice.

A vorbi despre o eventuală confruntare cu un aliat strategic, fără niciun cadru, fără nicio responsabilitate și fără nicio bază reală, înseamnă a genera tensiuni inutile, neîncredere externă și vulnerabilitate internă. Exact opusul a ceea ce ar trebui să facă un ministru al Apărării.

Rolul ministrului Apărării este să apere interesele României, să protejeze militarii români și să întărească parteneriatele strategice ale statului român. Prin aceste declarații hazardate, Radu Miruță face contrariul: slăbește poziția României, subminează credibilitatea statului și pune în pericol echilibrul de securitate.

Într-un stat responsabil, o asemenea ieșire ar fi urmată de asumare și retragere din funcție. Din păcate, în logica USR, responsabilitatea este opțională: derapajele sunt relativizate, iar greșelile grave sunt acoperite politic.

AUR solicită ca subiectele de securitate națională să fie tratate cu maximă seriozitate. CSAT nu trebuie să fie pus în situația de a gestiona scenarii fanteziste generate de un ministru care nu înțelege greutatea funcției pe care o ocupă. România are nevoie de stabilitate, luciditate și respect față de aliați, nu de declarații periculoase care slăbesc statul din interior”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „Declarațiile ministrului Apărării sunt un risc direct pentru securitatea României” appeared first on AUR.

Cei din USR deja au făcut o greșeală majoră când au încredințat mandatul de ministru MApN unui politruc care și-a falsificat până și studiile universitare, crezând că este îndreptățit să garanteze securitatea granițelor țării, având un conflict militar în proximitate.

Problemele lui Radu Miruță nu sunt doar de ordinul pregătirii, ci ne ridică semne de întrebare inclusiv performanța sa la conducerea Ministerului Economiei. În șase luni de mandat reformele au fost fie pe hârtie, fie țipate de la plenul Parlamentului când Opoziția a depus moțiune simplă împotriva sa.

Cât timp a fost la Ministerul Economiei Miruță a ridicat clientelismul de partid la rang de directivă de partid. Toți apropiații, prietenii, loialiștii taberei useriste au fost răsplătiți cu sinecuri în instituțiile și companiile aflate în subordinea ministerului.

În Consiliul de Administrație de la „Avioane Craiova” trei membri USR au fost numiți administratori provizorii. La Consiliul de Administrație al companiei Iprochim alți doi indivizi cu carnet de partid și-au primit posturile călduțe.

Ceea ce a făcut Radu Miruță la Economie și lipsa sa de pregătire îl descalifică pentru a fi la conducerea Ministerul Apărării Naționale. România, în calitate de membru al alianței transatlantice NATO aflat pe flancul estic european, trebuie să își asume o viziune clară, hotărâtoare și aliniată celui mai important partener strategic, Statele Unite ale Americii, care și-a lansat recent strategia de securitate.

Solicit respingerea omului de paie propus de USR și cei care se află la putere trebuie să înceteze să mai vulnerabilizeze structurile de apărare ale statului român”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „USR se joacă cu securitatea națională și propune un om de paie la funcția de ministru MApN!” appeared first on AUR.

Într-o interpelare oficială, parlamentarul a cerut detalii despre sumele cheltuite, echipamentele transferate și justificarea împrumuturilor făcute în numele cetățenilor români.

„Am cerut să ni se spună ce sume s-au cheltuit, ce echipamente au fost transferate și, mai ales, cum se justifică miliardele împrumutate în numele românilor. Răspunsul primit? Niciun răspuns. Ministerul a invocat, pur și simplu, informații clasificate, ascunzând adevărul în spatele Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate”, a declarat deputatul Daniel Ciornei.

Acesta subliniază că România se împrumută constant, iar Guvernul nu oferă nicio explicație clară privind destinația acestor fonduri. În timp ce datoria publică crește accelerat, cetățenii resimt efectele prin taxe mai mari, facturi uriașe și lipsa investițiilor reale în infrastructură, spitale sau locuri de muncă.

„Românii au dreptul să știe adevărul despre cum se cheltuie fiecare leu din bani publici. Nu putem vorbi despre democrație și responsabilitate atâta timp cât

Guvernul ascunde informații esențiale despre împrumuturile făcute în numele poporului”, a mai afirmat deputatul AUR.

Deputatul Daniel Ciornei avertizează că invocarea Legii 182/2002 pentru a ascunde cheltuirea banilor publici încalcă nu doar Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ci și articolul 19 din Legea 182/2002, care interzice clasificarea informațiilor referitoare la utilizarea fondurilor publice sau la posibile abuzuri și ilegalități.

„Cheltuirea banului public nu poate fi secretă. Este o încălcare directă a principiului transparenței și a legilor în vigoare. Românii trebuie să știe pe ce se duc împrumuturile făcute în numele lor”, a subliniat deputatul AUR Daniel Ciornei.

Deputatul cere autorităților să înceteze practica ascunderii adevărului în spatele etichetei „secret de stat” și să respecte dreptul fundamental al românilor la informație.

The post Daniel Ciornei (deputat AUR): „Secretizarea adevărului despre cheltuielile României este o sfidare la adresa transparenței publice” appeared first on AUR.